Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Senatul Universității Agora a decernat titlul de Doctor Honoris Causa dlui prof. univ. emerit Grigor Moldovan

Marți,

Senatul Universității Agora a decernat titlul de Doctor Honoris Causa dlui prof. univ. emerit Grigor Moldovan

Marți, 19 martie 2013, Senatul Universității Agora din Oradea a decernat titlul de Doctor Honoris Causa domnului profesor universitar emerit Grigor Moldovan, profesor universitar consultant la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.

Președintele Senatului universitar, doamna prof. univ. dr. Adriana Manolescu, în cuvinte alese, pornite de la suflet pentru suflet, a reușit să creeze admosfera și cadrul emoțional: „Suntem aici mai multe generații de „învățăcei”; suntem studenți, profesori doctoranzi, doctori și conducători de doctorat. Cu alte cuvinte, aproape se închide astăzi (marți –n.n.) ciclul frumos. Și să știți că este un sentiment de împlinire de nedescris pentru un doctor care a fost doctorandul unui profesor mare atunci când îl are lângă el. De aceea, dacă dumneavoastră v-ați trezit mulțumindu-i pentru diferite lucruri pe care le-a făcut pentru școală și le face pentru școală domnului rector, să știți că un aspect important în educația rectorului nostru i se datorează conducătorului de doctorat. Suntem datori tuturor profesorilor care ne-au învățat, dar ultimul din pregătirea noastră, dacă doctoratul este ultima fază din pregătirea noastră, acest profesor ne marchează. Relația cu profesorul însemnă mai mult decât scrierea unei lucrări, concretizate în teză de doctorat, înseamnă deschiderea ochilor altfel către lumea științifică din domeniul respectiv... Suntem deci într-o formulă de ceremonie în care îmi fac datoria să vă anunț că Senatul universității a luat în discuție și a aprobat conferirea titlului de Doctor Honoris Causa dlui profesor universitar emerit Grigor Moldovan”.
Laudatio
Președintele Senatului l-a invitat apoi pe dl rector Ioan Dzițac (numărul doi pe lista emoționaților) să prezinte Laudatio (întocmit de comisia formată din: președinte – prof. univ. dr. Ioan Dzițac, Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad, rector al Universității Agora din municipiul Oradea, și trei membri: prof. univ. dr. Ioan Ștefan Nițchi, Univ. „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Daniel Breaz, rector al Univ. „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia și prof. univ. dr. ing.  Mișu-Jan Manolescu, președintele Consiliului de Administrație al Universității Agora din Oradea). Dl rector a prezentat în sinteză
date și informații semnificative din viața și activitatea profesorului emerit Grigor Moldovan, profesor universitar consultant la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, doctor în matematică, conducător de doctorat în informatică, profesor universitar emerit, cu contribuții de pionierat în informatica românească în anii ’60 - ’80; cu preocupări în direcția calculului paralel și distribuit, după 1990, domeniu în care s-a ocupat și de formarea a 12 discipoli, cărora le-a coordonat tezele de doctorat, între care primul (în ordine alfabetică) este chiar dl prof. univ. dr. Ioan Dzițac (doctor în informatică din 2002).  
„Dl Grigor Moldovan s-a născut în 29 decembrie 1939, în comuna Vadu Izei, județul Maramureș, unde a absolvit și școala primară și gimnaziul, iar apoi liceul din Sighetu Marmației și ulterior și-a legat soarta de Universitatea „Babeș-Bolyai”, întâi ca student, apoi parcurgând toate treptele existente în ierarhia universitară. A urmat și două stagii postuniversitare de pregătire în străinătate, unul 1968 la Univ. din Praga, Cehoslovacia și al doilea în 1973-1974, la Univ. din Grenoble, Franța.
Cariera didactică
Să parcurgem împreună cariera sa didactică... iată-l ajuns profesor abia în 1990, când a obținut și dreptul de a conduce doctorate în informatică. Ca profesor la catedră a publicat peste 20 de cărți. Prima a fost o carte de pionierat în informatica românească, a fost publicată într-un tiraj de masă și s-a utilizat în aproape toate universitățile din țară. Și ultimele două, apărute la editura universității noastre, la care am avut onoarea să fiu și eu coautor. Spuneam că în 1990, a devenit conducător de doctorate în informatică. A fost primul și unicul până în 1997 pe această zonă de nord și a Moldovei, ceea ce nu este puțin lucru... A publicat peste 80 de articole științifice și de matematică și informatică, având contribuții de pionierat în informatica românească. Asfel în 1964 a coordonat un laborator de calcul și sub îndrumarea sa, doi studenți au reușit să realizeze un sumator binar paralel, pentru prima dată în România. În 1965, a publicat un articol în care apare pentru prima dată în România un program scris în limbajul Fortran. A publicat în 1967, un articol în care apare un algoritm în domeniul analizei numerice, pentru prima dată descris în limbajul AlGOL-60. Apoi, am amintit deja de acea culegere de probleme și scheme logice care a devenit celebră în toată România. Primul articol referitor la Modelul relațional pentru baze de date, publicat în România, stă la baza majorității SGBD-urilor comerciale. A fost printre primii informaticieni români care  a rulat un program scris în limbajul ALGOL-60, respectiv pe calculatorul Minsk-22, de la Centrul de calcul al Univ. din Praga, în 1968. Ca funcții manageriale este de remarcat faptul că a fost directorul Centrului de calcul al UBB din Cluj-Napoca de la înființarea sa până aproape de desființare, din 1975 până în 1992. A făcut această muncă fără să fie retribuit, deci a muncit pentru țară. A fost mulți ani director al Departamentului de Informatică în cadrul Facultății de Matematică și Informatică a UBB, a ocupat funcția de decan, iar apoi rector al Școlii Superioare de Afaceri din Alba Iulia.
Recunoașterea meritelor sale profesionale și științifice
Ca și recunoaștere a meritelor sale profesionale și științifice pe plan național și internațional, a devenit membru oficial în peste 50 de comisii de doctorat în informatică la universitățile din Cluj-Napoca, București, Iași, Timișoara și chiar în străinătate, la Lyon (Franța), membru specialist în foarte multe comisii de ocupare prin concurs a unor posturi didactice de predare la universități din țară; a beneficiat de mai multe mobilități prin burse și granturi, a avut ocazia să-l cunoască pe academicianul  Grigore Moisil, în 1966..., a fost invitat la Univ. din Granada (Spania), din Szeged (Ungaria); a ținut conferințe la Brno și Bratislava, Grenoble, Toronto, dar și la Universitatea din Oradea (în 2003) și la Universitatea Agora (2007); este menționat în „Istoria Științelor în România. Matematică, mecanică, astronomie” (Ed. Academiei 1981), în „Istoria științelor în România: Cibernetica” (1981), în „Matematicieni români de pretutindeni”, inclus în enciclopedia liberă Wikipedia, menționat în „Dicționarul personalităților din România”, în „Istoria online a informaticii românești”... A primit nenumărate diplome aniversare, diplome de excelență, diploma de profesor emerit de la UBB în 2012, diplomă de onoare Eco-Europa, diverse certificate de apreciere, este menționat în dicționare din străinătate, este cetățen de onoare al comunei natale, și este inclus în Dicționarul „Oameni de seamă ai Maramureșului”...
Dl rector s-a referit apoi la colaborarea foarte bună pe care distinsul profesor Moldovan Grigor a avut-o cu Universitatea Agora. A încheiat prin a-l defini ca Om și concluzionând: „Comisia de analiză recomandă Senatului Universității Agora din Oradea să-i acorde domnului Grigor Moldovan titlul de Doctor Honoris Causa”.
„Suntem singura universitate particulară din România care are o revistă ISI”
Președintele Consiliului de Administrație, dl Mișu-Jan Manolescu avea apoi să lanseze câteva considerații, vizavi de concursurile pentru posturile didactice și raportul prezentat de dl rector. „În raport s-a folosit mereu sintagma „universitate mică”. Într-adevăr suntem o universitate mică, însă toată lumea știe că parfumul se păstrează în sticluțe mici, nu în butoaie. Nu se cară cu găleata! Suntem o universitate mică, dar considerăm noi că scopul pe care ni l-am propus, și anume acela de a crea o școală de elită care să ne deosebească într-un fel de multe alte școli din țara asta. Unii zic prea multe! Cred că încet, încet, lucrurile încep să se așeze pe făgașul lor. Și sunt niște semne care ne spun asta... Suntem singura universitate particulară din România care are o revistă ISI. Mai publicăm încă două reviste. Revista de Drept pe care noi o publicăm este una dintre cele mai prestigioase din România. Pentru că nu întâmplător, americanii de la EVSCO ne-au cumpărat drepturile de difuzare, ne-au solicitat, anul trecut, să cumpere drepturile de difuzare ale revistei în Statele Unite... Suntem printre puținele universități al căror număr de studenți la admitere a crescut în ultimii trei ani, spre deosebire de ceea ce ar rezulta dintr-o statistică. Un alt semn bun, zicem noi!... Rata de succes a absolvenților care reușesc să intre la Institutul Național de Magistratură. Din 40 de universități participante, Universitatea Agora e pe locul IV. Rată de succes 11,33... Datorită unor profesori ca dl Moldovan, ca dl Nițchi, care au publicat la noi, care au venit la noi, ne-au făcut cinstea să conferențieze în fața studenților, să susțină lucrări în conferințele noastre, universitatea a căpătat notorietate, colectivul nostru de cadre didactice a căpătat încredere... Faptul că profesori de la Cluj, de la București și Iași au venit la noi, au avut încredere și ne-au sprijinit, ne-au făcut să putem astăzi să asistăm și la astfel de ceremonii... Acum putem să onorăm și noi, să ne aduce și noi prinosul de recunoștință pentru cei care au însemnat ceva pentru Universitatea Agora, contribuind cu o cărămidă la temelia școlii noastre tinere și mici... După câte-am putut afla, dl profesor Moldovan este conectat la tot ceea ce este nou. Este un exemplu de urmat pentru noi toți. Faptul că nu a rămas la nivelul când a terminat dânsul doctoratul, ci dimpotrivă este într-o permanentă evoluție: rezultatele văzându-se în lucrări și în discipoli. Eu vreau să-i mulțumesc în numele conducerii universității pentru tot ce a făcut pentru Universitatea Agora...”
În momentele următoare, președintele Senatului, dna prof. univ. dr. Adriana Manolescu, i-a înmânat dlui Moldovan Grigor diploma de onoare pentru titlul conferit, acela de Doctor Honoris Causa al Universității Agora.
În replică, dl Grigor Moldovan a mulțumit pentru onoarea ce i s-a făcut, pentru înaltul titlu care i s-a conferit, după care a susținut o conferință. (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Senatul Universității Agora a decernat titlul de Doctor Honoris Causa dlui prof. univ. emerit Grigor Moldovan.

Trimite email
joi, 5 noiembrie 2026 la 15:22:54 Ora standard a Europei de Est