Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Direcțiile de dezvoltare și proiectele principale pentru anii 2014-2020

Pasajele supraterane peste drumul de centură

Direcțiile de dezvoltare și proiectele principale pentru anii 2014-2020

La conferința de presă de miercuri (20 martie 2013), dl primar Ilie Bolojan a ținut să ne prezinte trei subiecte: cele două pasaje supraterane peste centura orașului Oradea, proiectele principale pentru sesiunea de finanțare 2014-2020 și planul urbanistic general.

1.Pasajele supraterane peste drumul de centură
„Ieri (marți – n.n.), Autoritatea de management a programului operațional sectorial transporturi a aprobat la solicitatea Companiei de drumuri și autostăzi finanțarea celor două pasaje supraterane peste drumul de centură al municipiului Oradea, unul în zona străzii Nojoridului, iar celălalt în zona străzii Ciheiului.
Pasajele au o valoare cumulată de aproximativ 15.000.000 de euro și vor fi finanțate din programul operațional sectorial transporturi în perioada următoare. Asta înseamnă că o dată cu acest accept de finanțare, vor fi depuse de către companie documentațiile pentru proiect și de asemenea urmează să se demareze procedurile de licitație. Sper că în această toamnă toate procedurile vor fi demarate și cel mai târziu în primăvara anului viitor vor începe lucrările la aceste pasaje pentru că în vara anului 2015 ele trebuie finalizate.
2. Principalele proiecte pe care noi le vom întocmi și le vom depune pe axele care vor fi dezvoltate de către agențiile de dezvoltare regională, de către celelalte autorități de management în așa fel încât să urmărim în principal trei obiective. Pe de o parte să întocmim proiecte care să încurajeze partea de mediu de afaceri. De cealaltă parte este nevoie să rezolvăm tot ce înseamnă partea de infrastructură grea, iar a treia direcție este partea de infrastructură socială. Deci, încercăm să investim mai puțin în proiecte care la rândul lor ne generează cheltuieli de funcționare și să investim în proiecte care ori ne fac economii, cum este partea de eficiență energetică sau generează dezvoltare.
Am estimat că o sumă de 130.000.000 de euro, ceea ce reprezenta veniturile proprii ale municipiului Oradea, în aproape doi ani și jumătate, este o sumă suficient de importantă pentru a fi atrasă ca să se vadă un impact semnificativ în municipiu.
La infrastructura grea avem Pasajul subteran în zona Centrului civic. Piața Gojdu (20 mil. euro); pasajul suprateran peste calea ferată către Sîntandrei; drumul de legătură între girația dinspre Sîntandrei și zona Parc Industrial-Frigoexpres - Biharia și Podul peste Crișul Repede în zona Parcului Industrial.
Sprijinirea mediului de afaceri, partea de patrimoniu și turism
Noi ne dorim să dezvoltăm în continuare parcurile industriale.
Vom prelua CET2. Aceasta este o țintă pentru acest mandat să preluăm CET-ul abandonat. Să întocmim un proiect pentru ecologizarea haldelor de zgură de-acolo. Să putem folosi cele 90 de hectare de teren care sunt acoperite de handele de zgură.
Pe partea de patrimoniu și turism... Proiectele sunt realizate în principal pe malul drept al Crișului Repede, toate. Pentru că noi credem că în acest mandat vom termina malul stâng: parcarea de pe Independenței, vom face pietonala din Piața Unirii și pietonala de pe Vasile Alecsandri, urmând ca din 2016 sau din 2015, depinde, să ne mutăm pe partea dreaptă. Asta înseamnă că trebuie să reabilităm podul din zona centrală pentru că este ieșit din termen; de asemenea, să transformăm Piața
Ferdinand într-o zonă pietonală. Să creăm niște puncte de atracție în această zonă, cum este reabilitarea Casei Darvas – La Roche și transformarea cel puțin a unei părți într-un muzeu Art Nouveau, reabilitarea sălii monumentale din Palatul Vulturul Negru, fostul cinematograf Libertatea, sala mare, nu sala mică, să-i dăm o destinație de tip public, este una din cele mai frumoase săli pe care le are municipiul Oradea. Pe actualul teren de la Voința ne trebuie o parcare supraterană.
Pe partea de eficiență energetică, vom investi în continuare în reabilitare magistrale și rețele termice, puncte termice, în reducerea cheltuielilor pe care noi le avem în sistemul public de iluminat. Cheltuim aprox. 2 mil. de euro pe an cu iluminatul public. Interesul nostru este să reducem această sumă prin înlocuirea actualelor corpuri clasice de iluminat cu corpuri cu leduri unde consumurile sunt mult mai mici.
Pe partea de infrastructură ușoară.
E nevoie să finalizăm un Centru de management al traficului; să asfaltăm în continuare străzi din cartierele vechi, încă 120 de străzi, de la 150.
În ceea ce privește infrastructura socială
Vom încerca să reabilităm în continuare școli și licee în Oradea, dar cele care au un număr important de copii, cum sunt „Onisifor Ghibu” și „Mihai Viteazul”, să reabilităm spitale și să finanțăm un cămin pentru persoane vârstice.
3.Planul urbanistic general
E un document foarte important privind dezvoltarea municipiului Oradea în anii următori.
În septembrie, estimăm că va fi predată toată documentația să putem lucra după noul plan urbanistic general.
În anii următori vom dezvolta piste de biciclete în continuare pe malul Crișului Repede și pe malul Peței.
O legătură directă de la podul peste Crișul Repede și Pețea spre Universitate este pe strada Avram Iancu, care însă este foarte îngustă și atunci vom demola partea dreaptă cum te duci din zona centrală către unitatea de pompieri, până la nivelul unității de pompieri și casele care mai sunt către colț, spre Parcul Bălcescu. În felul acesta strada Avram Iancu va deveni mult mai largă, vom avea zone de pietoni, zone de bicicliști zone de terase. Aproape că se va dubla.
De asemenea, se propune lărgirea străzii Sucevei la patru benzi. De asemenea sunt propuse parcaje de cartier, care să rezolve problemele de parcare în zonele aglomerate... (Ovidiu DAN) 

Trimite email
joi, 29 octombrie 2026 la 21:00:09 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Concert

Pe 30 octombrie 2026
La Hard Rock Cafe
București