Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Dezbaterile privind Pachetul de legi ale Educației

Luni, caravana MECT a ajuns la Oradea


Dezbaterile privind Pachetul de legi ale Educației
Începând din 14 ianuarie 2008, ministrul Educației, Cristian Adomniței, și ministerul pe care în conduce, au inițiat dezbaterile privind proiectul de Legi ale Educației. Ministrul însuși a participat la dezbaterile care au avut loc în câteva județe (Mehedinți, Caraș-Severin, Hunedoara, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Olt, Teleorman și Suceava).

Ieri (luni, 11 februarie)“caravana” MECT a sosit la Oradea, (respectiv în Argeș), dar nu cu ministrul, ci cu dna Corina Cherteș, consilierul ministrului. Astăzi (marți, 12 februarie), “caravana” va ajunge în Vâlcea și Arad, iar miercuri în Timiș, ultimul popas.
Se speră ca în aprilie, pachetul să ajungă pe masa Parlamentului!
„După 17 februarie, vom analiza toate propunerile venite la minister, le vom insera în pachet pe cele pertinente. Sperăm ca la sfârșitul lunii martie, începutul lunii aprilie, să putem pune pe masa Parlamentului forma finală a proiectului Pachetului de Legi ale Educației", ne asigură ministrul Adomniței.

Dezbaterile de la Oradea au avut loc în sala festivă a Colegiului Național “Mihai Eminescu”. În prezidiu, consilierul MECT a fost flancat de generalii Inspectoratului Școlar, iar alături s-a aflat președintele sindicatului liber din învățământ.

În sală, zeci de directori pe metru pătrat, directori de școli gimnaziale, colegii, licee și grupuri școlare, grădinițe și Palatul Copiilor și Elevilor Oradea, inspectori școlari, alte cadre didactice (inclusiv din învățământul superior, de stat și particular), părinți, primari (contabili), reprezentanți ai mediului de afaceri și elevi.

Consilierul Corina Cherteș a făcut o pledoarie pentru pachetului de legi ale Educației, prezentând noutățile proiectului, începând cu rețeaua școlară, structura învățământului preuniversitar (inclusiv, pe vârste), filiera tehnologică, admiterea în liceu, direcțiile județene pentru învățământ preuniversitar (care vor înlocui inspectoratele școlare), finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat (potrivit principiului: banul urmează elevul), statutul personalului didactic, concursul pentru ocuparea funcțiilor didactice, salarizarea personalului didactic, dezvoltarea carierei profesionale și deontologia profesională a personalului din învățământ.

“Angajamentul guvernului (actual) de a asigura un loc în grădiniță fiecărui copil de 3 ani”

În luările de cuvânt, fiecare a spus ceea ce îl doare, potrivit categoriei pe care o reprezintă, după care consilierul le-a răspuns parțial, unele probleme ridicate de vobitori fiind preluate cu titlu de propuneri. Din start, dna consilier a exclus sintagma “reformă în învățământ”, drept pentru care o felicităm! Ceea e s-a făcut până acum în învățământ a fost “țurcă” nu reformă, s-a mânjit cerul cu stele, s-au schimbat termini… O spunem noi, nu consilierul.

S-a pus problema asigurării hranei calde și a menținerii la școală până la ora 16.00 a prichindeilor care vor intra în clasa pregătitoare (așa cum se întâmplă cu ei în condițiile actuale din grădiniță). Răspunsul a venit prompt: “Cine vă împiedică să le asigurați și la școală toate aceste condiții?” Ușor de zis, greu de înfăptuit, dnă consilier (mai cu seamă la țară), ne mai trebuie, nu 20, ci 50 de ani! În multe grădinițe și școli, nu sunt locuri pentru implementarea educației ante-preșcolare, respectiv, pentru clasa a IX-a… Dar consilierul e betonat cu soluții și argumente. “ Nu e vorba de smulgerea copilului de la sânul mamei, ci de angajamentul guvernului de a asigura un loc în grădiniță fiecărui copil de 3 ani. Avem cinci ani să asigurăm baza materială a învățământului preșcolar. Avem statistici clare legate de numărul de copii, clădiri și locuri în grădinițe…”

Cu aceeași problemă, a lipsei de spațiu, se confruntă și conducerile școlilor gimnaziale care vor trebui să cuprindă și elevii din clasa a IX-a. Or, nu ar fi o rezolvare, vorba unui domn director (inspirat și aplaudat), ca de la un schimb să se ajungă la două, iar de la două la trei…

Se va renunța la “cenușăreasa sistemului”
Se intenționează să se renunțe la școala de arte și meserii (SAM) - “cenușăreasa sistemului”, vorba dnei consilier, dar nu se renunță la ideea de a menține copilul cât mai mulți ani în școală. “Parafrazându-l pe domnul ministru, voi spune: Nu știu ce să mai inventez ca să țin copilul cât mai mult la școală”, dar, la 16 ani, copilul trebuie să aibă dreptul să intre pe piața muncii”, spunea Corina Cherteș.
Legat de admiterea în liceu, se dorește să se lase la latitudinea conducerii liceului modalitatea de organizare a admiterii (ca și stabilirea planului de școlarizare). Când s-a enunțat principiul finanțării – banul urmează elevul – s-au autosesizat și conducerile liceelor (și universităților) particulare. E normal ca și elevii acelor unități de învățământ să beneficieze de aceleași drepturi… și șanse egale.
“Până când o să plătim vârsta și nu calitatea muncii?”
Ajungându-se la clasificarea personalului didactic în stagiar și definitiv, în titular și asociat, precum și la titularizarea la nivelul unității de învățământ, aflăm cu stupoare că onor sindicatele din învățământ au făcut referendum și jocul căpșunarilor și neaveniților din învățământ de a nu susține acest gen de titularizare.
Și am mai auzit o treabă urâtă de la un domn director: “Până când o să plătim vârsta și nu calitatea muncii”?!
Dacă plătiți vârsta, domnule director, înseamnă că acea vârstă merită banii, care și așa sunt puțini, dar cine vă împiedică să stimulați competiția și să plătiți și calitatea muncii?!
Am înțeles apoi că sistemul de predare la clase simultane va fi eliminat (cu mici excepții, în cazuri izolate). Unii primari se plâng de lipsă de colaborare între școală și consiliul local. Dar e nefiresc. Cum adică să nu colaborezi cu cei care dețin sacul cu bani?
S-au mai avansat și alte idei, precum: schimbarea structurii anului școlar, reducerea numărului de discipline la examenul de bacalaureat, descongestionarea programelor…. Elevii cer să se renunțe la unele materii considerate de ei ca nefiind necesare, reducerea numărului mare de ore pe zi și eliminarea stresului de zi cu zi de la școală, luând modele din învățământul altor țări. În replică, dna consilier a invocat specificul național în educație și tradiția culturală. Elevii au ridicat și problema alocației. Ei doresc anularea prevederilor Ordonanței de Urgență 97/2007 cu privire la sistarea acordării alocației pentru copii la împlinirea vârstei de 18 ani. Răspunsul a venit la câteva secunde: “Problema cu alocația nu ne privește. MECT nu gestionează acest lucru. Noi suntem de acord cu voi, și vă susținem”, a declarat consilierul MECT.
Concluzia celor peste două ore de dezbateri a fost una cât de poate de simplă: “Adevărata reformă în învățământ va fi aceea care îi va motiva pe elevi să vină cu drag la școală!” (Ovidiu DAN)

P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Dezbaterile privind Pachetul de legi ale Educației.