Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
10 octombrie 2026

Laureata Premiului Nobel pentru Pace 2026, Navi Pillay

Laureata din acest an a Premiului Nobel pentru Pace este Navi Pillay, fostă judecătoare la Curtea Penală Internațională și fost Înalt Comisar al ONU pentru Drepturile Omului. Aceasta a primit medalia „pentru eforturile sale de a promova pacea și dreptul internațional”, notează Comitetul Nobel Norvegian, care laudă rolul „esențial al acesteia în asigurarea urmăririi penale a crimelor de război, a crimelor împotriva umanității și a genocidului”. În prezent, Navy Pillay este judecător ad-hoc la Curtea Internațională de Justiție, în procesul în care Myanmarul a fost acuzat de genocid.

Este singurul din premiile Nobel care este acordat de Comitetul Nobel Norvegian, din cadrul Institutului Nobel Norvegian, de la Oslo.
Anul acesta, au fost făcute 287 de nominalizări la Nobelul pentru Pace, potrivit organizatorilor.

Comitetul Nobel Norvegian subliniază contribuția semnificativă pe care Navi Pillay a avut-o la extinderea domeniului de aplicare și a impactului dreptului internațional”: „În cadrul unor procese internaționale istorice, ea a demonstrat că măsurile juridice pot contribui la prevenirea actelor de război și a violenței. Navi Pillay a contribuit, de asemenea, la consolidarea instituțiilor de drept internațional”.

Laureata la Nobel a oferit un scurt interviu pentru organizatori. Aceasta a declarat că a aflat că a primit distincția în timp ce se afla la Forumul Nuremberg, conferința internațională anuală organizată de Academia Internațională a Principiilor de la Nuremberg.

„Știu că acesta este un premiu personal, dar, în opinia mea, este un premiu pentru toate instituțiile în slujba cărora m-am aflat și pentru toți oamenii alături de care am lucrat”.

Întrebată cum va sărbători acest moment, Navy Pillay a declarat că se va dedica în continuare profesiei sale: „Nu știu de ce continui să lucrez la 85 de ani, dar iată-mă aici. Cel mai bun lucru pentru mine este să fiu aici, alături de toți delegații la această conferință internațională. Sunt multe victime și vreau să le onorez atât pe ele, cât și pe supraviețuitori”...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Dezbaterile privind Pachetul de legi ale Educației

Luni, caravana MECT a ajuns la Oradea

Dezbaterile privind Pachetul de legi ale Educației

Începând din 14 ianuarie 2008, ministrul Educației, Cristian Adomniței, și ministerul pe care în conduce, au inițiat dezbaterile privind proiectul de Legi ale Educației. Ministrul însuși a participat la dezbaterile care au avut loc în câteva județe (Mehedinți, Caraș-Severin, Hunedoara, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Olt, Teleorman și Suceava).

Ieri (luni, 11 februarie)“caravana” MECT a sosit la Oradea, (respectiv în Argeș), dar nu cu ministrul, ci cu dna Corina Cherteș, consilierul ministrului. Astăzi (marți, 12 februarie), “caravana” va ajunge în Vâlcea și Arad, iar miercuri în Timiș, ultimul popas.
Se speră ca în aprilie, pachetul să ajungă pe masa Parlamentului!
„După 17 februarie, vom analiza toate propunerile venite la minister, le vom insera în pachet pe cele pertinente. Sperăm ca la sfârșitul lunii martie, începutul lunii aprilie, să putem pune pe masa Parlamentului forma finală a proiectului  Pachetului de Legi ale Educației", ne asigură ministrul Adomniței.
Dezbaterile de la Oradea au avut loc în  sala festivă a Colegiului Național “Mihai Eminescu”. În prezidiu, consilierul MECT a fost flancat de generalii Inspectoratului Școlar, iar alături s-a aflat președintele sindicatului liber din învățământ.
În sală, zeci de directori pe metru pătrat, directori de școli gimnaziale, colegii, licee și grupuri școlare, grădinițe și Palatul Copiilor și Elevilor Oradea, inspectori școlari, alte cadre didactice (inclusiv din învățământul superior, de stat și particular), părinți, primari (contabili), reprezentanți ai mediului de afaceri și elevi.
Consilierul Corina Cherteș a făcut o pledoarie pentru pachetului de legi ale Educației, prezentând noutățile proiectului, începând cu rețeaua școlară, structura învățământului preuniversitar (inclusiv, pe vârste), filiera tehnologică, admiterea în liceu, direcțiile județene pentru învățământ preuniversitar (care vor înlocui inspectoratele școlare), finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat (potrivit principiului: banul urmează elevul), statutul personalului didactic, concursul pentru ocuparea funcțiilor didactice, salarizarea personalului didactic, dezvoltarea carierei profesionale și deontologia profesională a personalului din învățământ.
“Angajamentul guvernului (actual) de a asigura un loc în grădiniță fiecărui copil de 3 ani”
În luările de cuvânt, fiecare a spus ceea ce îl doare, potrivit categoriei pe care o reprezintă, după care consilierul le-a răspuns parțial, unele probleme ridicate de vobitori fiind preluate cu titlu de propuneri. Din start, dna consilier a exclus sintagma “reformă în învățământ”, drept pentru care o felicităm! Ceea e s-a făcut până acum în învățământ a fost “țurcă” nu reformă, s-a mânjit cerul cu stele, s-au schimbat termini… O spunem noi, nu consilierul.
S-a pus problema asigurării hranei calde și a menținerii la școală până la ora 16.00 a prichindeilor care vor intra în clasa pregătitoare (așa cum se întâmplă cu ei în condițiile actuale din grădiniță). Răspunsul a venit prompt: “Cine vă împiedică să le asigurați și la școală toate aceste condiții?” Ușor de zis, greu de înfăptuit, dnă consilier (mai cu seamă la țară), ne mai trebuie, nu 20, ci 50 de ani! În multe grădinițe și școli, nu sunt locuri pentru implementarea educației ante-preșcolare, respectiv, pentru clasa a IX-a… Dar consilierul e betonat cu soluții și argumente. “ Nu e vorba de smulgerea copilului de la sânul mamei, ci de angajamentul guvernului de a asigura un loc în grădiniță fiecărui copil de 3 ani. Avem cinci ani să asigurăm baza materială a învățământului preșcolar. Avem statistici clare legate de numărul de copii, clădiri și locuri în grădinițe…”
Cu aceeași problemă, a lipsei de spațiu, se confruntă  și conducerile școlilor gimnaziale care vor trebui să cuprindă și elevii din clasa a IX-a. Or, nu ar fi o rezolvare, vorba unui domn director (inspirat și aplaudat), ca de la un schimb să se ajungă la două, iar de la două la trei…  
Se va renunța la “cenușăreasa sistemului”
Se intenționează să se renunțe la școala de arte și meserii (SAM) - “cenușăreasa sistemului”, vorba dnei consilier, dar nu se renunță la ideea de a menține copilul cât mai mulți ani în școală. “Parafrazându-l pe domnul ministru, voi spune: Nu știu ce să mai inventez ca să țin copilul cât mai mult la școală”,  dar, la 16 ani, copilul trebuie să aibă dreptul să intre pe piața muncii”, spunea Corina Cherteș.
Legat de admiterea în liceu, se dorește să se lase la latitudinea conducerii liceului modalitatea de organizare a admiterii (ca și stabilirea planului de școlarizare). Când s-a enunțat principiul finanțării – banul urmează elevul – s-au autosesizat și conducerile liceelor (și universităților) particulare. E normal ca și elevii acelor unități de învățământ să beneficieze de aceleași drepturi… și șanse egale.
“Până când o să plătim vârsta și nu calitatea muncii?”
Ajungându-se la clasificarea personalului didactic în stagiar și definitiv, în titular și asociat, precum și la titularizarea la nivelul unității de învățământ, aflăm cu stupoare că onor sindicatele din învățământ au făcut referendum și jocul căpșunarilor și neaveniților din învățământ de a nu susține acest gen de titularizare.
Și am mai auzit o treabă urâtă de la un domn director: “Până când o să plătim vârsta și nu calitatea muncii”?!
 Dacă plătiți vârsta, domnule director, înseamnă că acea vârstă merită banii, care și așa sunt puțini, dar cine vă împiedică să stimulați competiția și să plătiți și calitatea muncii?!
Am înțeles apoi că sistemul de predare la clase simultane va fi eliminat (cu mici excepții, în cazuri izolate). Unii primari se plâng de lipsă de colaborare între școală și consiliul local. Dar e nefiresc. Cum adică să nu colaborezi cu cei care dețin sacul cu bani?
 S-au mai avansat și alte idei, precum: schimbarea structurii anului școlar, reducerea numărului de  discipline la examenul de bacalaureat, descongestionarea programelor….  Elevii cer să se renunțe la unele materii considerate de ei ca nefiind necesare, reducerea numărului mare de ore pe zi și eliminarea stresului de zi cu zi de la școală, luând modele din învățământul altor țări. În replică, dna consilier a invocat specificul național în educație și tradiția culturală. Elevii au ridicat și problema alocației. Ei doresc anularea prevederilor Ordonanței de Urgență 97/2007 cu privire la sistarea acordării alocației pentru copii la împlinirea vârstei de 18 ani. Răspunsul a venit la câteva secunde: “Problema cu alocația nu ne privește. MECT nu gestionează acest lucru. Noi suntem de acord cu voi, și vă susținem”, a declarat consilierul MECT.
Concluzia celor peste două ore de dezbateri a fost una cât de poate de simplă: “Adevărata reformă în învățământ va fi aceea care îi va motiva pe elevi să vină cu drag la școală!” (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Dezbaterile privind Pachetul de legi ale Educației.

Trimite email
miercuri, 14 octombrie 2026 la 19:52:47 Ora de vară a Europei de Est