Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Barbu Ștefănescu s-a dus „Între pâini”, așa cum a scris în ultima carte”

Miercuri, In memoriam Barbu Ștefănescu


Barbu Ștefănescu s-a dus „Între pâini”, așa cum a scris în ultima carte”
Miercuri, 27 martie 2013, „Între pâini”, familia, Universitatea din Oradea, Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării (cea de-a doua familie a sa), foștii colegi și prieteni, mulți și buni, au lăcrimat, evocându-l pe cel plecat puțin, Barbu Ștefănescu.

La Capela Facultății de Teologie Ortodoxă, s-a săvârșit slujba parastasului, încheiată cu cuvântul de înaltă vibrație rostit de părintele decan Dumitru Megheșan: „El s-a strămutat în împărăția lui Dumnezeu. El rămâne viu în noi prin cărțile sale, prin articolele sale, prin generațiile care vor urma și prin tot ce-a făcut, toate înscriindu-se și dăruindu-se în cartea vieții sale. Ca dovadă, astăzi, el învie, fiindcă dascălul are o serie de învieri. Fiecare copil sufletesc, spiritual al dascălului, care sunt cărțile sale, ca și copiii lui, îi conduc o stare de înviere, învieri succesive. Învieri care îl țin nemuritor. Astăzi (miercuri – n.n.), iată, va vedea lumina zilei încă un copil al lui. Dascălul naște și după ce trece de-aici. Asta este frumusețea lui. El poate să nască în timp, după mulți ani. Suntem alături de familia prezentă și încercată, încă o dată cu credința că dascălii nu mor. Ei sunt ca și pomii. Se strămută. Se strămută să aducă roade și pe mai târziu...”

În sala de conferințe a Bibliotecii, Barbu Ștefănescu a înviat prin ultimul său copil care a văzut lumina zilei, volumul „Între pâini”.

Au venit la întâlnirea cu profesorul, muzeograful și omul de știință Barbu Ștefănescu, ca să-i cinstească memoria și nemurirea rectorul Universității din Oradea, dl prof. univ. dr. Constantin Bungău, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, președintele Senatului universitar orădean, dl prof. univ. dr. Sorin Curilă, prorectorul Sorin Șipoș (moderatorul manifestării), decanul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Republica Moldova, dl conf. univ. dr. Igor Șarov, prodecanul Gabriel Moisa, directorul Departamentului de Relații Internaționale Mircea Brie, directorul Școlii Doctorale Ion Zainea, directorul Muzeului Þării Crișurilor Aurel Chiriac, prof. univ. dr. Toader Nicoară, de la UBB Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Alexandru Florin Platon, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. În sală, alături de familia sa iubită (soția Florica și cele două fiice, Teodora și Raluca), au fost prezenți oficialități de toate rangurile, de la președintele Consiliului Județean Bihor, dl prof. Cornel Popa, la parlamentari bihoreni, colegi și prieteni, studenți, masteranzi și doctoranzi...

„Profesorul Barbu Ștefănescu a făcut performanță în istorie și a intrat în istoria Universității din Oradea, atât în calitate de discipol (este șeful de promoție al generației ’75), după aceea, între 1975 și ’79 a făcut cursurile la UBB, încununate cu teza de doctorat, finalizată în 1995. La noi la universitate a venit în 1994. A îndrăgit colectivul de istorie, colectiv de istorie care s-a reîntregit în catedra de istorie, astăzi (miercuri - n.n.) împlinind 50 de ani de învățământ continuu în acest domeniu... Pentru noi, pentru toți, a fost până la urmă un exemplu prin tot ceea ce a făcut ca și dascăl, ca și coleg, ceea ce-a făcut ca și un nume important la nivel național în domeniul istoriei!” - rectorul Constantin Bungău.

„Un istoric al muncii tăcute, nespectaculoase...”

„Evocându-i acum creația și trecându-mi prin minte felul lui de a fi, nu pot să nu-l asociez cu un alt mare-mare istoric al lumii țărănești, al lumii satului, poate cel mai mare, pe care Transilvania românească l-a dat vreodată, David Prodan. David Prodan, când îl gratula cineva că-i un mare istoric, zicea mereu: da, da, eu sunt un istoric al muncii tăcute, nespectaculoase, care nu iese în evidență prin personalități, ci prin marea ei masă, care duce lumea înainte”. Cred că mesajul acesta l-a preluat Barbu. Și a scris cărți despre cei care fac munca noastră tăcută. Nu se laudă cu ea, ci merg înainte. Îl consider din acest punct de vedere un discipol al marelui istoric transilvănean David Prodan, care și el era, cu toate că a lucrat toată viața aproape la Cluj, tot dinspre sudul Ardealului.

„Ești țară de-a mea!”

Și Barbu vine din aceeași zonă, a sudului Transilvaniei, despre care, un alt profesor al nostru, de fericită memorie, Pompiliu Teodor, zicea că e baza civilizației transilvănene. Și când auzea că-i din sudul Ardealului, îi zicea: „Ești țară de-a mea!” Și lui Barbu i-a spus același lucru. Dar el devenise de câteva decenii bune, un fiu adoptiv, poate chiar real de-acuma, al Bihorului. Și-și iubea cealaltă patrie la fel ca și prima. Pulsa pentru grijile Universității din Oradea, pentru mersul disciplinei, numită istorie, pentru studenții lui, pentru colegi, fără să fie spectaculos!... S-a dus „Între pâini”, așa cum a scris în ultima carte” - rectorul Ioan Aurel Pop.

„Era un om al faptei, dătător de speranță și încredere, Din toată puterea ființei sale inspira rigoare și sobrietate, echilibru și devoțiune. Avea conștiința vocației de universitar în deplinătatea rosturilor ei. Urca la catedră cu umilința și dăruirea de fiecare clipă a unui apostol. Lecțiile predate studenților erau pentru domnia sa o stare de spirit, de dragoste de neam și țară. A onorat cu responsabilitate și demnități deosebite mediul academic, așa cum spunea și dl rector: decan, prorector, membru al Senatului universitar, director al Consiliului pentru studii universitare de doctorat... Era un om cu suflet frumos, care rezona la bucuriile celorlalți... Dle profesor, rămas bun! Părintele ceresc să vă lumineze calea veșniciei!” –președintele Senatului, dl Sorin Curilă.

„Þinea foarte mult la ștacheta științifică!”

„Þinea foarte mult la ștacheta științifică! Nu făcea rabat de la ea, indiferent cine era lângă domnia sa. Putea să-i fie colaborator, să-i fie prieten. Nu se sfia să-i spună dacă a greșit... Un om care a ținut la meseria de istoric, care a făcut orice pentru această meserie, care ne-a onorat cu prefațarea unor volume pe care le-am editat împreună...” – prorectorul Sorin Șipoș.

„S-a grăbit, s-a grăbit să trăiască, și-mi pare foarte rău că atunci când venea la Chișinău, nu a putut să onoreze obligațiunea, când l-am convins șapte colegi de la Universitatea de la Oradea, să mai rămână pentru o zi pentru a le arăta o altă parte a Basarabiei, în afară de conferința științifică ce a avut un răsunet internațional românesc, s-a grăbit cu microbuzul să se întoarcă înapoi cu colegii... Am pierdut un prieten și nu numai eu. În inima noastră, a basarabenilor, va rămâne proverbială atitudinea acestuia față de oameni...”- decanul Igor Șarov.

Au depănat amintiri și au făcut aprecieri prodecanul Gabriel Moisa și directorul Departamentului de Relații Internaționale Mircea Brie, evidențiind alte și alte calități ale profesorului Barbu Ștefănescu în relație cu colegii mai tineri și cu studenții. „Atât de mult a iubit tinerii. A iubit satul. A iubit satul meu foarte mult. Satul Ferice pe care l-a cercetat și l-a vizitat de foarte multe ori. Inclusiv această fotografie îl înfățișează pe un om din Ferice; dl profesor Ștefănescu a cercetat satul românesc și a iubit foarte mult valorile satului românesc”, ține să sublinieze directorul de departament Mircea Brie.

„L-am admirat în secret pentru inteligența sclipitoare”

„De mai bine de 20 de ani de când ne-am cunoscut, l-am admirat în secret pentru inteligența sclipitoare, pentru puterea exemplară de muncă, pentru devoțiunea pe care a pus-o în toate acțiunile sale, pentru dexteritatea de a-și exprima gândurile și ideile, pentru omenia și imensa dragoste pentru istoria satului românesc pentru cercetarea ei, pentru tactul și generozitatea sa, dar și pentru spiritul neconciliant arătat în probleme majore” – apreciază directorul Școlii Doctorale Ion Zainea.

Despre volumul „Între pâini”

Prof. univ. dr. Aurel Chiriac, directorul Muzeului Þării Crișurilor, a ținut să mai facă două precizări legate de aprecierile de care se bucură Barbu Ștefănescu, în afara lumii academice: „Și-n lumea autorităților, și o spun pentru că printre noi se află și dl președinte al Consiliului Județean Bihor, Cornel Popa, care și el este profesor și l-a cunoscut pe Barbu foarte bine, dar și în lumea muzeelor. El a fost un muzeograf de excepție, pe care l-au iubit toți cei care l-au cunoscut. La înmormântare, n-am apucat să spun acest lucru, au fost colegi de la muzeele din Arad, Satu Mare, Zalău, Cluj, au transmis condoleanțe colegi de la muzeele naționale, muzeele importante ale României, toți fiind firesc marcați de ceea ce s-a întâmplat...” În continuare, bunul său prieten avea să se refere la două episoade sugestive asupra caracterului lui Barbu Ștefănescu și asupra părții sale tonice sau a devotamentului pe care l-a arătat față de cel care el îl simțea că-i este prieten.

„Despre carte am scris un text: Cartea „Între pâini” care se dovedește a fi o mărturie, mărturisire asupra societății tradiționale românești din această zonă și nu numai, se constituie într-o etapă complexă de cronică a satului beiușean și bihorean, aflate în lunile ce le marchează cel mai mult traiul în plan existențial și spiritual; o cronică evidențiind truda, suferința, zbaterea pentru supraviețuire sau relevând clipele de speranță întru ființare, incluzând aici căsătoria... și plăsmuirea de vlăstare viitoare, toate însă puse în cumpănă, permanent de imaginea spectrală a morții, a dispariției, mai prezente parcă în acest răstimp decât în alte perioade de peste an ale comunităților țărănești. „Între pâini” o putem socoti totodată un fragment dintr-un testament al lui Barbu Ștefănescu. E drept, unul nefinalizat, dar nu din voia lui, căci avem convingerea că la un moment dat... testamentul urma să fie desăvârșit cu o sinteză dedicată, mai mult ca sigur, perioadei de trecere de la medievalitate la modernitate, raportului (și aici citez din Barbu) dintre tradiția, manifestată prin rezistență la schimbare, și inovația propusă prin diverse canale...”, a conchis dl Aurel Chiriac.

Tot despre carte au vorbit: prof. univ. dr. Toader Nicoară, de la UBB Cluj-Napoca, și prof. univ. dr. Alexandru Florin Platon, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

„Barbu Ștefănescu a restituit ca nimeni altul istoria țărănimii, istoria lumii rurale. El putea revendica, după el și noi putem spune acest lucru, faptul că nu prea mai avem istorici de această talie, ca să nu spun foarte abrupt că nu prea avem deloc, care să se ocupe de rural și de ruralitatea românească, cu atâta înțelegere, cu atâta știință, cu atâta metodă, cum a făcut-o colegul și prietenul nostru la această eternă, mereu tranziție dintre lumea medievală și timpurile moderne” – a remarcat profesorul clujean.

„Profesorul Ștefănescu a creat și aici la Oradea o școală de istorie dedicată lumii țărănești, civilizației rurale. Și tezele de doctorat pe care le-a îndrumat în ultimii ani, doctoranzii pe care i-a sfătuit, textele pe care le-a scris stau mărturie din acest punct de vedere. Mai există însă ceva și acesta este unul din elementele care mi se par remarcabile în ceea ce-l privește pe profesorul Ștefănescu și unul din elementele, lucrurile pe care le-am admirat cel mai mult la el și care explică într-un fel multe din afirmațiile sau care unifică multe din afirmațiile făcute aici. Și acest aspect, acest lucru demn de reținut sistematizează opera sau cărțile profesorului Ștefănescu. Este ceea ce îmi place să numesc distincția, între viață și profesiune, pe care el a ilustrat-o. Mulți dintre noi ne practicăm profesiunea de istoric separând-o de biografia noastră sau nestabilind cu biografia noastră decât contacte sporadice. Profesorul Ștefănescu a fost unul dintre puținii dintre rarii istorici care nu numai că și-a practicat cu demnitate și cu excelență profesia de istoric, dar a și trăit-o, pur și simplu, s-a identificat cu ea. Nu poți face o distincție între felul în care a trăit și felul în care a văzut lumea și ceea ce a pus în aceste cărți... Este frapant să vezi în această carte cât de firești sunt inserțiile autobiografice, inserțiile profesionale sau contemporanizările sau actualizările unor lucruri care aparent nu au nicio legătură cu conținutul strict al cărții”- a conchis profesorul ieșean Alexandru Florin Platon.

Invitată să spună câteva cuvinte la finalul manifestării, doamna profesor Florica Ștefănescu s-a arătat mândră de toate realizările soțului său: „Vreau să spun că sunt foarte mândră de tot ce a realizat Barbu de-a lungul vieții lui, atât cât a fost. Și cum aș putea să fiu altfel după ce-am auzit astăzi (miercuri – n.n.), cuvinte atât de frumoase la adresa lui spuse de către domnii rectori, dl președinte al Sernatului, de dl decan Șarov. Sunt mândră și de această ultimă carte pe care a scris-o; o carte atât de călduros prezentată de prietenii lui... O carte care între coperțile ei cred că păstrează din spiritul Barbu, din puterea și dragostea lui de muncă”...

În încheiere, doamna Ștefănescu a mulțumit tuturor pentru cuvintele frumoase și gândurile bune rostite la adresa soțului, profesorilor de la Facultatea de Teologie, „pentru slujba frumoasă și senină”, colegilor de facultate pentru organizarea acestei manifestări. (Ovidiu DAN)

P.S. Pentru mai multe poze (84 de poze), accesați Galeria foto: Barbu Ștefănescu s-a dus „Între pâini”, așa cum a scris în ultima carte”.

Trimite email

marți, 22 septembrie 2026 la 03:26:37 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

De-ale studenților

,,Pentru noi, Săptămâna Bobocilor înseamnă adevăratul început al studenției", spune Amelia Varga - președintele Uniunii Studenților Oradea.