Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Noul ministru al Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a depus jurământul la Palatul Cotroceni / Ministrul nu a adresat niciun discurs după învestire

Noul ministru al Educației, Mihai Dimian, rectorul Universității Ștefan cel Mare din Suceava, a depus jurământul la Palatul Cotroceni. Dimian a fost propus și validat, în unanimitate, pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în urmă cu o zi, în cadrul Biroul Politic Național al Partidului Național Liberal. Amintim, funcția de ministru al Educației a fost vacantă mai mult de 2 luni după demisia lui Daniel David din 22 decembrie 2025.

Mihai Dimian, noul ministru al Educației și Cercetării, are ca cercetător scoruri medii la impactul activității științifice, obținute mai ales prin articole de grup apărute în publicații controversate, potrivit unei analize Edupedu.ro

Noul ministru al Educației, Mihai Dimian a depus jurământul la Palatul Cotroceni, la ora 16, după ce astăzi, președintele României, Nicușor Dan, a semnat decretul de numire.

Mihai Dimian este al 32-lea ministru în ultimii 36 de ani.

Ceremonia a fost una scurtă: după intonarea imnului, Mihai Dimian a depus jurământul, fără să țină vreun discurs.


Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Barbu Ștefănescu s-a dus „Între pâini”, așa cum a scris în ultima carte”

Miercuri, In memoriam Barbu Ștefănescu

Barbu Ștefănescu s-a dus „Între pâini”, așa cum a scris în ultima carte”

Miercuri, 27 martie 2013, „Între pâini”, familia, Universitatea din Oradea, Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării (cea de-a doua familie a sa), foștii colegi și prieteni, mulți și buni, au lăcrimat, evocându-l pe cel plecat puțin, Barbu Ștefănescu.

La Capela Facultății de Teologie Ortodoxă, s-a săvârșit slujba parastasului, încheiată cu cuvântul de înaltă vibrație rostit de părintele decan Dumitru Megheșan: „El s-a strămutat în împărăția lui Dumnezeu. El rămâne viu în noi prin cărțile sale, prin articolele sale, prin generațiile care vor urma și prin tot ce-a făcut, toate înscriindu-se și dăruindu-se în cartea vieții sale. Ca dovadă, astăzi, el învie, fiindcă dascălul are o serie de învieri. Fiecare copil sufletesc, spiritual al dascălului, care sunt cărțile sale, ca și copiii lui, îi conduc o stare de înviere, învieri succesive. Învieri care îl țin nemuritor. Astăzi (miercuri – n.n.), iată, va vedea lumina zilei încă un copil al lui. Dascălul naște și după ce trece de-aici. Asta este frumusețea lui. El poate să nască în timp, după mulți ani. Suntem alături de familia prezentă și încercată, încă o dată cu credința că dascălii nu mor. Ei sunt ca și pomii. Se strămută. Se strămută să aducă roade și pe mai târziu...”
În sala de conferințe a Bibliotecii, Barbu Ștefănescu a înviat prin ultimul său copil care a văzut lumina zilei, volumul  „Între pâini”.
Au venit la întâlnirea cu profesorul, muzeograful și omul de știință Barbu Ștefănescu, ca să-i cinstească memoria și nemurirea rectorul Universității din Oradea, dl prof. univ. dr. Constantin Bungău, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, președintele Senatului universitar orădean, dl prof. univ. dr. Sorin Curilă, prorectorul Sorin Șipoș (moderatorul manifestării), decanul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Republica Moldova, dl conf. univ. dr. Igor Șarov, prodecanul Gabriel Moisa, directorul Departamentului de Relații Internaționale Mircea Brie, directorul Școlii Doctorale Ion Zainea, directorul Muzeului Þării Crișurilor Aurel Chiriac, prof. univ. dr. Toader Nicoară, de la UBB Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Alexandru Florin Platon, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. În sală, alături de familia sa iubită (soția Florica și cele două fiice, Teodora și Raluca), au fost prezenți oficialități de toate rangurile, de la președintele Consiliului Județean Bihor, dl prof. Cornel Popa, la parlamentari bihoreni, colegi și prieteni, studenți, masteranzi și doctoranzi...
„Profesorul Barbu Ștefănescu a făcut performanță în istorie și a intrat în istoria Universității din Oradea, atât în calitate de discipol (este șeful de promoție al generației ’75), după aceea, între 1975 și ’79 a făcut cursurile la UBB, încununate cu teza de doctorat, finalizată în 1995. La noi la universitate a venit în 1994. A îndrăgit colectivul de istorie, colectiv de istorie care s-a reîntregit în catedra de istorie, astăzi (miercuri - n.n.) împlinind 50 de ani de învățământ continuu în acest domeniu... Pentru noi, pentru toți, a fost până la urmă un exemplu prin tot ceea ce a făcut ca și dascăl, ca și coleg, ceea ce-a făcut ca și un nume important la nivel național în domeniul istoriei!” - rectorul Constantin Bungău.
„Un istoric al muncii tăcute, nespectaculoase...”  
„Evocându-i acum creația și trecându-mi prin minte felul lui de a fi, nu pot să nu-l asociez cu un alt mare-mare istoric al lumii țărănești, al lumii satului, poate cel mai mare, pe care Transilvania românească l-a dat vreodată, David Prodan. David Prodan, când îl gratula cineva că-i un mare istoric, zicea mereu: da, da, eu sunt un istoric al muncii tăcute, nespectaculoase, care nu iese în evidență prin personalități, ci prin marea ei masă, care duce lumea înainte”. Cred că mesajul acesta l-a preluat Barbu. Și a scris cărți despre cei care fac munca noastră tăcută. Nu se laudă cu ea, ci merg înainte. Îl consider din acest punct de vedere un discipol al marelui istoric transilvănean David Prodan, care și el era, cu toate că a lucrat toată viața aproape la Cluj, tot dinspre sudul Ardealului.
„Ești țară de-a mea!”
Și Barbu vine din aceeași zonă, a sudului Transilvaniei, despre care, un alt profesor al nostru, de fericită memorie, Pompiliu Teodor, zicea că e baza civilizației transilvănene. Și când auzea că-i din sudul Ardealului, îi zicea: „Ești țară de-a mea!” Și lui Barbu i-a spus același lucru. Dar el devenise de câteva decenii bune, un fiu adoptiv, poate chiar real de-acuma, al Bihorului. Și-și iubea cealaltă patrie la fel ca și prima. Pulsa pentru grijile Universității din Oradea, pentru mersul disciplinei, numită istorie, pentru studenții lui, pentru colegi, fără să fie spectaculos!... S-a dus „Între pâini”, așa cum a scris în ultima carte” - rectorul Ioan Aurel Pop.
„Era un om al faptei, dătător de speranță și încredere, Din toată puterea ființei sale inspira rigoare și sobrietate, echilibru și devoțiune. Avea conștiința vocației de universitar în deplinătatea rosturilor ei. Urca la catedră cu umilința și dăruirea de fiecare clipă a unui apostol. Lecțiile predate studenților erau pentru domnia sa o stare de spirit, de dragoste de neam și țară. A onorat cu responsabilitate și demnități deosebite mediul academic, așa cum spunea și dl rector: decan, prorector, membru al Senatului universitar, director al Consiliului pentru studii universitare de doctorat... Era un om cu suflet frumos, care rezona la bucuriile celorlalți... Dle profesor, rămas bun! Părintele ceresc să vă lumineze calea veșniciei!” –președintele Senatului, dl Sorin Curilă.
„Þinea foarte mult la ștacheta științifică!”
 „Þinea foarte mult la ștacheta științifică! Nu făcea rabat de la ea, indiferent cine era lângă domnia sa. Putea să-i fie colaborator, să-i fie prieten. Nu se sfia să-i spună dacă a greșit... Un om care a ținut la meseria de istoric, care a făcut orice pentru această meserie, care ne-a onorat cu prefațarea unor volume pe care le-am editat împreună...” – prorectorul Sorin Șipoș.
„S-a grăbit, s-a grăbit să trăiască, și-mi pare foarte rău că atunci când venea la Chișinău, nu a putut să onoreze obligațiunea, când l-am convins șapte colegi de la Universitatea de la Oradea, să mai rămână pentru o zi pentru a le arăta o altă parte a Basarabiei, în afară de conferința științifică ce a avut un răsunet internațional românesc, s-a grăbit cu microbuzul să se întoarcă înapoi cu colegii... Am pierdut un prieten și nu numai eu. În inima noastră, a basarabenilor, va rămâne proverbială atitudinea acestuia față de oameni...”- decanul Igor Șarov.
Au depănat amintiri și au făcut aprecieri prodecanul Gabriel Moisa și directorul Departamentului de Relații Internaționale Mircea Brie, evidențiind alte și alte calități ale profesorului Barbu Ștefănescu în relație cu colegii mai tineri și cu studenții. „Atât de mult a iubit tinerii. A iubit satul. A iubit satul meu foarte mult. Satul Ferice pe care l-a cercetat și l-a vizitat de foarte multe ori. Inclusiv această fotografie îl înfățișează pe un om din Ferice; dl profesor Ștefănescu a cercetat satul românesc și a iubit foarte mult valorile satului românesc”, ține să sublinieze directorul de departament Mircea Brie.
„L-am admirat în secret pentru inteligența sclipitoare”
„De mai bine de 20 de ani de când ne-am cunoscut, l-am admirat în secret pentru inteligența sclipitoare, pentru puterea exemplară de muncă, pentru devoțiunea pe care a pus-o în toate acțiunile sale, pentru dexteritatea de a-și exprima gândurile și ideile, pentru omenia și imensa dragoste pentru istoria satului românesc pentru cercetarea ei, pentru tactul și generozitatea sa, dar și pentru spiritul neconciliant arătat în probleme majore” – apreciază directorul Școlii Doctorale Ion Zainea.
Despre volumul  „Între pâini”
Prof. univ. dr. Aurel Chiriac, directorul Muzeului Þării Crișurilor, a ținut să mai facă două precizări legate de aprecierile de care se bucură Barbu Ștefănescu, în afara lumii academice: „Și-n lumea autorităților, și o spun pentru că printre noi se află și dl președinte al Consiliului Județean Bihor, Cornel Popa, care și el este profesor și l-a cunoscut pe Barbu foarte bine, dar și în lumea muzeelor. El a fost un muzeograf de excepție, pe care l-au iubit toți cei care l-au cunoscut. La înmormântare, n-am apucat să spun acest lucru, au fost colegi de la muzeele din Arad, Satu Mare, Zalău, Cluj, au transmis condoleanțe colegi de la muzeele naționale, muzeele importante ale României, toți fiind firesc marcați de ceea ce s-a întâmplat...” În continuare, bunul său prieten avea să se refere la două episoade sugestive asupra caracterului lui Barbu Ștefănescu și asupra părții sale tonice sau a devotamentului pe care l-a arătat față de cel care el îl simțea că-i este prieten.
„Despre carte am scris un text: Cartea „Între pâini” care se dovedește a fi o mărturie, mărturisire asupra societății tradiționale românești din această zonă și nu numai, se constituie într-o etapă complexă de cronică a satului beiușean și bihorean, aflate în lunile ce le marchează cel mai mult traiul în plan existențial și spiritual; o cronică evidențiind truda, suferința, zbaterea pentru supraviețuire sau relevând clipele de speranță întru ființare, incluzând aici căsătoria... și plăsmuirea de vlăstare viitoare, toate însă puse în cumpănă, permanent de imaginea spectrală a morții, a dispariției, mai prezente parcă în acest răstimp decât în alte perioade de peste an ale comunităților țărănești. „Între pâini” o putem socoti totodată un fragment dintr-un testament al lui Barbu Ștefănescu. E drept, unul nefinalizat, dar nu din voia lui, căci avem convingerea că la un moment dat... testamentul urma să fie desăvârșit cu o sinteză dedicată, mai mult ca sigur, perioadei de trecere de la medievalitate la modernitate, raportului (și aici citez din Barbu) dintre tradiția, manifestată prin rezistență la schimbare, și inovația propusă prin diverse canale...”, a conchis dl Aurel Chiriac.
Tot despre carte au vorbit: prof. univ. dr. Toader Nicoară, de la UBB Cluj-Napoca, și prof. univ. dr. Alexandru Florin Platon, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
„Barbu Ștefănescu a restituit ca nimeni altul istoria țărănimii, istoria lumii rurale. El putea revendica, după el și noi putem spune acest lucru, faptul că nu prea mai avem istorici de această talie, ca să nu spun foarte abrupt că nu prea avem deloc, care să se ocupe de rural și de ruralitatea românească, cu atâta înțelegere, cu atâta știință, cu atâta metodă, cum a făcut-o colegul și prietenul nostru la această eternă, mereu tranziție dintre lumea medievală și timpurile moderne” – a remarcat profesorul clujean.
„Profesorul Ștefănescu a creat și aici la Oradea o școală de istorie dedicată lumii țărănești, civilizației rurale. Și tezele de doctorat pe care le-a îndrumat în ultimii ani, doctoranzii pe care i-a sfătuit, textele pe care le-a scris stau mărturie din acest punct de vedere. Mai există însă ceva și acesta este unul din elementele care mi se par remarcabile în ceea ce-l privește pe profesorul Ștefănescu și unul din elementele, lucrurile pe care le-am admirat cel mai mult la el și care explică într-un fel multe din afirmațiile sau care unifică multe din afirmațiile făcute aici. Și acest aspect, acest lucru demn de reținut sistematizează opera sau cărțile profesorului Ștefănescu. Este ceea ce îmi place să numesc distincția, între viață și profesiune, pe care el a ilustrat-o. Mulți dintre noi ne practicăm profesiunea de istoric separând-o de biografia noastră sau nestabilind cu biografia noastră decât  contacte sporadice. Profesorul Ștefănescu a fost unul dintre puținii dintre rarii istorici care nu numai că și-a practicat cu demnitate și cu excelență profesia de istoric, dar a și trăit-o, pur și simplu, s-a identificat cu ea. Nu poți face o distincție între felul în care a trăit și felul în care a văzut lumea și ceea ce a pus în aceste cărți... Este frapant să vezi în această carte cât de firești sunt inserțiile autobiografice, inserțiile profesionale sau contemporanizările sau actualizările unor lucruri care aparent nu au nicio legătură cu conținutul strict al cărții”- a conchis profesorul ieșean Alexandru Florin Platon.
Invitată să spună câteva cuvinte la finalul manifestării, doamna profesor Florica Ștefănescu s-a arătat mândră de toate realizările soțului său: „Vreau să spun că sunt foarte mândră de tot ce a realizat Barbu de-a lungul vieții lui, atât cât a fost. Și cum aș putea să fiu altfel după ce-am auzit astăzi (miercuri – n.n.), cuvinte atât de frumoase la adresa lui spuse de către domnii rectori, dl președinte al Sernatului, de dl decan Șarov. Sunt mândră și de această ultimă carte pe care a scris-o; o carte atât de călduros prezentată de prietenii lui... O carte care între coperțile ei cred că păstrează din spiritul Barbu, din puterea și dragostea lui de muncă”...
În încheiere, doamna Ștefănescu a mulțumit tuturor pentru cuvintele frumoase și gândurile bune rostite la adresa soțului, profesorilor de la Facultatea de Teologie, „pentru slujba frumoasă și senină”, colegilor de facultate pentru organizarea acestei manifestări. (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze (84 de poze), accesați Galeria foto: Barbu Ștefănescu s-a dus „Între pâini”, așa cum a scris în ultima carte”.

Trimite email
vineri, 13 martie 2026 la 07:24:17 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Invitație
La încondeiat ouă
Muzeul Țării Crișurilor Oradea - Complex Muzeal, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor și Primăria Municipiului Oradea, organizează, cu ocazia sărbătorilor pascale, Atelierul de încondeiat ouă, dedicat școlarilor (7-19 ani), adulților și familiilor care doresc să se familiarizeze cu tehnica tradițională a acestui meșteșug...