Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

31 octombrie 2025

Pe 1 noiembrie are loc cel mai amplu eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație:
Finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025 (P)
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025, are loc la Palatul ASE din București, Piata Romana 6, finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025. Noutatea acestei ediții este că elevii vor expune proiectele lor pentru public pe durata întregii zile, oferind vizitatorilor ocazia să descopere inovațiile lor în mod direct.
Concursul este organizat de Asociația ,,Clubul Informaticii Economice – CyberKnowledgeClub” (CKC), fondată de cadre didactice ale Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ASE București, în parteneriat cu Colegiul Național ,,Sf. Sava” din București. Banca Comercială Română este sponsor principal la nivel național al acestui program, alături de care contribuie și compania SAP România si EdAstra Tech.
Sprijinul logistic este oferit de start-up-ul Nextlab.tech.
Nextlab.tech este cel mai mare concurs de robotică din România și este înregistrat în calendarul Ministerului Educației și Cercetării.
La acest eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație sunt așteptați sute de tineri din întreaga țară care își vor prezenta creațiile în cadrul probelor de Robotică Creativă, Robotică Sustenabilă și Verde, Line Follower și Labirint.
Participanții vor avea în continuare ocazia să își testeze roboții și să participe la sesiuni de jurizare organizate de specialiști din domeniul IT și educațional. Punctajele vor fi anunțate la finalul zilei, iar festivitatea de premiere se va desfășura a doua zi în format hibrid.
Vizitatorii sunt bineveniți să participe și să exploreze lumea fascinantă a roboticii educaționale.
Agenda finalei Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025
Data: 1 – 2 noiembrie 2025
Locația: Academia de Studii Economice din București (ASE) – Piața Romană 6, et. 3-4, București 010552
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025
8:00 –9:00 – Acces invitați și participanți / Deschiderea înscrierilor
9:00 – 9:30 – Festivitatea de deschidere (în AMFITEATRU I din clădirea Ion N Angelescu ASE)
9:30 – 10:00 – Pregătirea proiectelor pentru prezentare în zonele alocate de organizatori
10:00 – 13:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
13:00 – 13:30 – Pauză de masă
13:30 – 17:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
17:15 – Termen limită pentru depunerea contestațiilor

18:00 – Afișarea rezultatelor parțiale (la probele concursului)
18:00 – 18:45 – Organizarea și desfășurarea probelor de baraj
Duminică, 2 noiembrie 2025
10:00 – Afișarea rezultatelor finale pe site-ul oficial al concursului:
12:00 – Premierea participanților în format hibrid.
Vă așteptăm să fiți alături de tinerii inovatori care modelează viitorul roboticii în România!

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

6 mai 2025

Studenții, masteranzii și doctoranzii ar putea primi burse de studiu în străinătate, printr-un concurs național organizat de Ministerul Educației – proiect de Hotărâre de Guvern

Tinerii români interesați să studieze în afara țării ar putea să primească burse finanțate din bugetul de stat și din fonduri speciale ale Ministerului Educației și Cercetării, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern pus în consultare publică. Bursele sunt destinate pentru licență, masterat, doctorat, dar și pentru cercetare sau cursuri de vară și vor fi acordate prin concurs național, prevede proiectul.
Fondul de burse „se poate constitui atât din sume de la bugetul de stat cât și din veniturile proprii ale Ministerului Educației și Cercetării provenite din procentul de 5% din încasările în valută aferente taxelor percepute de instituțiile de învățământ superior de stat de la studenții și cursanții străini”, este menționat în proiectul de hotărâre.
Bursele în străinătate pot acoperi, total sau parțial, cheltuielile cu taxele de școlarizare, cazare, hrană, întreținere în străinătate etc.
Potrivit notei de fundamentare, bursele vor fi disponibile pentru:
studii universitare complete și parțiale de licență, de masterat și de doctorat;
studii postuniversitare și postdoctorale;
stagii de cercetare/specializare;
stagii de formare postuniversitară și postdoctorală;
cursuri de vară.
Bursele se vor obține prin concurs național organizat de Ministerul Educației și Cercetării, iar regulamentul de concurs urmează să fie elaborat.
Numărul de luni de bursă, tipurile de bursă, domeniile pentru care se acordă bursele, precum și cuantumul bursei lunare, în euro, pe țări/pe tip de bursă se vor stabili anual prin ordin al ministrului Educației și Cercetării, care se publică în Monitorul Oficial al României.
Mai mult, „Ministerul Educației și Cercetării asigură o sumă necesară acoperirii
asigurării medicale, doar în cazul în care aceasta nu este acoperită de regulamentele
europene în vigoare, precum și transportul internațional din România până la locul de
stagiu și retur, o singură dată pe an universitar, dacă acesta nu este asigurat de partea
primitoare”, mai este menționat în documentul oficial.
Domeniile de interes pentru România, pentru care vor fi acordate bursele, sunt următoarele:
energie; bioeconomie; tehnologia informațiilor și a comunicațiilor; spațiu și securitate; mediu și schimbări climatice; eco-nano-tehnologii și materiale avansate; sănătate…

Barbu Ștefănescu s-a dus „Între pâini”, așa cum a scris în ultima carte”

Miercuri, In memoriam Barbu Ștefănescu


Barbu Ștefănescu s-a dus „Între pâini”, așa cum a scris în ultima carte”
Miercuri, 27 martie 2013, „Între pâini”, familia, Universitatea din Oradea, Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării (cea de-a doua familie a sa), foștii colegi și prieteni, mulți și buni, au lăcrimat, evocându-l pe cel plecat puțin, Barbu Ștefănescu.

La Capela Facultății de Teologie Ortodoxă, s-a săvârșit slujba parastasului, încheiată cu cuvântul de înaltă vibrație rostit de părintele decan Dumitru Megheșan: „El s-a strămutat în împărăția lui Dumnezeu. El rămâne viu în noi prin cărțile sale, prin articolele sale, prin generațiile care vor urma și prin tot ce-a făcut, toate înscriindu-se și dăruindu-se în cartea vieții sale. Ca dovadă, astăzi, el învie, fiindcă dascălul are o serie de învieri. Fiecare copil sufletesc, spiritual al dascălului, care sunt cărțile sale, ca și copiii lui, îi conduc o stare de înviere, învieri succesive. Învieri care îl țin nemuritor. Astăzi (miercuri – n.n.), iată, va vedea lumina zilei încă un copil al lui. Dascălul naște și după ce trece de-aici. Asta este frumusețea lui. El poate să nască în timp, după mulți ani. Suntem alături de familia prezentă și încercată, încă o dată cu credința că dascălii nu mor. Ei sunt ca și pomii. Se strămută. Se strămută să aducă roade și pe mai târziu...”

În sala de conferințe a Bibliotecii, Barbu Ștefănescu a înviat prin ultimul său copil care a văzut lumina zilei, volumul „Între pâini”.

Au venit la întâlnirea cu profesorul, muzeograful și omul de știință Barbu Ștefănescu, ca să-i cinstească memoria și nemurirea rectorul Universității din Oradea, dl prof. univ. dr. Constantin Bungău, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, președintele Senatului universitar orădean, dl prof. univ. dr. Sorin Curilă, prorectorul Sorin Șipoș (moderatorul manifestării), decanul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Republica Moldova, dl conf. univ. dr. Igor Șarov, prodecanul Gabriel Moisa, directorul Departamentului de Relații Internaționale Mircea Brie, directorul Școlii Doctorale Ion Zainea, directorul Muzeului Þării Crișurilor Aurel Chiriac, prof. univ. dr. Toader Nicoară, de la UBB Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Alexandru Florin Platon, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. În sală, alături de familia sa iubită (soția Florica și cele două fiice, Teodora și Raluca), au fost prezenți oficialități de toate rangurile, de la președintele Consiliului Județean Bihor, dl prof. Cornel Popa, la parlamentari bihoreni, colegi și prieteni, studenți, masteranzi și doctoranzi...

„Profesorul Barbu Ștefănescu a făcut performanță în istorie și a intrat în istoria Universității din Oradea, atât în calitate de discipol (este șeful de promoție al generației ’75), după aceea, între 1975 și ’79 a făcut cursurile la UBB, încununate cu teza de doctorat, finalizată în 1995. La noi la universitate a venit în 1994. A îndrăgit colectivul de istorie, colectiv de istorie care s-a reîntregit în catedra de istorie, astăzi (miercuri - n.n.) împlinind 50 de ani de învățământ continuu în acest domeniu... Pentru noi, pentru toți, a fost până la urmă un exemplu prin tot ceea ce a făcut ca și dascăl, ca și coleg, ceea ce-a făcut ca și un nume important la nivel național în domeniul istoriei!” - rectorul Constantin Bungău.

„Un istoric al muncii tăcute, nespectaculoase...”

„Evocându-i acum creația și trecându-mi prin minte felul lui de a fi, nu pot să nu-l asociez cu un alt mare-mare istoric al lumii țărănești, al lumii satului, poate cel mai mare, pe care Transilvania românească l-a dat vreodată, David Prodan. David Prodan, când îl gratula cineva că-i un mare istoric, zicea mereu: da, da, eu sunt un istoric al muncii tăcute, nespectaculoase, care nu iese în evidență prin personalități, ci prin marea ei masă, care duce lumea înainte”. Cred că mesajul acesta l-a preluat Barbu. Și a scris cărți despre cei care fac munca noastră tăcută. Nu se laudă cu ea, ci merg înainte. Îl consider din acest punct de vedere un discipol al marelui istoric transilvănean David Prodan, care și el era, cu toate că a lucrat toată viața aproape la Cluj, tot dinspre sudul Ardealului.

„Ești țară de-a mea!”

Și Barbu vine din aceeași zonă, a sudului Transilvaniei, despre care, un alt profesor al nostru, de fericită memorie, Pompiliu Teodor, zicea că e baza civilizației transilvănene. Și când auzea că-i din sudul Ardealului, îi zicea: „Ești țară de-a mea!” Și lui Barbu i-a spus același lucru. Dar el devenise de câteva decenii bune, un fiu adoptiv, poate chiar real de-acuma, al Bihorului. Și-și iubea cealaltă patrie la fel ca și prima. Pulsa pentru grijile Universității din Oradea, pentru mersul disciplinei, numită istorie, pentru studenții lui, pentru colegi, fără să fie spectaculos!... S-a dus „Între pâini”, așa cum a scris în ultima carte” - rectorul Ioan Aurel Pop.

„Era un om al faptei, dătător de speranță și încredere, Din toată puterea ființei sale inspira rigoare și sobrietate, echilibru și devoțiune. Avea conștiința vocației de universitar în deplinătatea rosturilor ei. Urca la catedră cu umilința și dăruirea de fiecare clipă a unui apostol. Lecțiile predate studenților erau pentru domnia sa o stare de spirit, de dragoste de neam și țară. A onorat cu responsabilitate și demnități deosebite mediul academic, așa cum spunea și dl rector: decan, prorector, membru al Senatului universitar, director al Consiliului pentru studii universitare de doctorat... Era un om cu suflet frumos, care rezona la bucuriile celorlalți... Dle profesor, rămas bun! Părintele ceresc să vă lumineze calea veșniciei!” –președintele Senatului, dl Sorin Curilă.

„Þinea foarte mult la ștacheta științifică!”

„Þinea foarte mult la ștacheta științifică! Nu făcea rabat de la ea, indiferent cine era lângă domnia sa. Putea să-i fie colaborator, să-i fie prieten. Nu se sfia să-i spună dacă a greșit... Un om care a ținut la meseria de istoric, care a făcut orice pentru această meserie, care ne-a onorat cu prefațarea unor volume pe care le-am editat împreună...” – prorectorul Sorin Șipoș.

„S-a grăbit, s-a grăbit să trăiască, și-mi pare foarte rău că atunci când venea la Chișinău, nu a putut să onoreze obligațiunea, când l-am convins șapte colegi de la Universitatea de la Oradea, să mai rămână pentru o zi pentru a le arăta o altă parte a Basarabiei, în afară de conferința științifică ce a avut un răsunet internațional românesc, s-a grăbit cu microbuzul să se întoarcă înapoi cu colegii... Am pierdut un prieten și nu numai eu. În inima noastră, a basarabenilor, va rămâne proverbială atitudinea acestuia față de oameni...”- decanul Igor Șarov.

Au depănat amintiri și au făcut aprecieri prodecanul Gabriel Moisa și directorul Departamentului de Relații Internaționale Mircea Brie, evidențiind alte și alte calități ale profesorului Barbu Ștefănescu în relație cu colegii mai tineri și cu studenții. „Atât de mult a iubit tinerii. A iubit satul. A iubit satul meu foarte mult. Satul Ferice pe care l-a cercetat și l-a vizitat de foarte multe ori. Inclusiv această fotografie îl înfățișează pe un om din Ferice; dl profesor Ștefănescu a cercetat satul românesc și a iubit foarte mult valorile satului românesc”, ține să sublinieze directorul de departament Mircea Brie.

„L-am admirat în secret pentru inteligența sclipitoare”

„De mai bine de 20 de ani de când ne-am cunoscut, l-am admirat în secret pentru inteligența sclipitoare, pentru puterea exemplară de muncă, pentru devoțiunea pe care a pus-o în toate acțiunile sale, pentru dexteritatea de a-și exprima gândurile și ideile, pentru omenia și imensa dragoste pentru istoria satului românesc pentru cercetarea ei, pentru tactul și generozitatea sa, dar și pentru spiritul neconciliant arătat în probleme majore” – apreciază directorul Școlii Doctorale Ion Zainea.

Despre volumul „Între pâini”

Prof. univ. dr. Aurel Chiriac, directorul Muzeului Þării Crișurilor, a ținut să mai facă două precizări legate de aprecierile de care se bucură Barbu Ștefănescu, în afara lumii academice: „Și-n lumea autorităților, și o spun pentru că printre noi se află și dl președinte al Consiliului Județean Bihor, Cornel Popa, care și el este profesor și l-a cunoscut pe Barbu foarte bine, dar și în lumea muzeelor. El a fost un muzeograf de excepție, pe care l-au iubit toți cei care l-au cunoscut. La înmormântare, n-am apucat să spun acest lucru, au fost colegi de la muzeele din Arad, Satu Mare, Zalău, Cluj, au transmis condoleanțe colegi de la muzeele naționale, muzeele importante ale României, toți fiind firesc marcați de ceea ce s-a întâmplat...” În continuare, bunul său prieten avea să se refere la două episoade sugestive asupra caracterului lui Barbu Ștefănescu și asupra părții sale tonice sau a devotamentului pe care l-a arătat față de cel care el îl simțea că-i este prieten.

„Despre carte am scris un text: Cartea „Între pâini” care se dovedește a fi o mărturie, mărturisire asupra societății tradiționale românești din această zonă și nu numai, se constituie într-o etapă complexă de cronică a satului beiușean și bihorean, aflate în lunile ce le marchează cel mai mult traiul în plan existențial și spiritual; o cronică evidențiind truda, suferința, zbaterea pentru supraviețuire sau relevând clipele de speranță întru ființare, incluzând aici căsătoria... și plăsmuirea de vlăstare viitoare, toate însă puse în cumpănă, permanent de imaginea spectrală a morții, a dispariției, mai prezente parcă în acest răstimp decât în alte perioade de peste an ale comunităților țărănești. „Între pâini” o putem socoti totodată un fragment dintr-un testament al lui Barbu Ștefănescu. E drept, unul nefinalizat, dar nu din voia lui, căci avem convingerea că la un moment dat... testamentul urma să fie desăvârșit cu o sinteză dedicată, mai mult ca sigur, perioadei de trecere de la medievalitate la modernitate, raportului (și aici citez din Barbu) dintre tradiția, manifestată prin rezistență la schimbare, și inovația propusă prin diverse canale...”, a conchis dl Aurel Chiriac.

Tot despre carte au vorbit: prof. univ. dr. Toader Nicoară, de la UBB Cluj-Napoca, și prof. univ. dr. Alexandru Florin Platon, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

„Barbu Ștefănescu a restituit ca nimeni altul istoria țărănimii, istoria lumii rurale. El putea revendica, după el și noi putem spune acest lucru, faptul că nu prea mai avem istorici de această talie, ca să nu spun foarte abrupt că nu prea avem deloc, care să se ocupe de rural și de ruralitatea românească, cu atâta înțelegere, cu atâta știință, cu atâta metodă, cum a făcut-o colegul și prietenul nostru la această eternă, mereu tranziție dintre lumea medievală și timpurile moderne” – a remarcat profesorul clujean.

„Profesorul Ștefănescu a creat și aici la Oradea o școală de istorie dedicată lumii țărănești, civilizației rurale. Și tezele de doctorat pe care le-a îndrumat în ultimii ani, doctoranzii pe care i-a sfătuit, textele pe care le-a scris stau mărturie din acest punct de vedere. Mai există însă ceva și acesta este unul din elementele care mi se par remarcabile în ceea ce-l privește pe profesorul Ștefănescu și unul din elementele, lucrurile pe care le-am admirat cel mai mult la el și care explică într-un fel multe din afirmațiile sau care unifică multe din afirmațiile făcute aici. Și acest aspect, acest lucru demn de reținut sistematizează opera sau cărțile profesorului Ștefănescu. Este ceea ce îmi place să numesc distincția, între viață și profesiune, pe care el a ilustrat-o. Mulți dintre noi ne practicăm profesiunea de istoric separând-o de biografia noastră sau nestabilind cu biografia noastră decât contacte sporadice. Profesorul Ștefănescu a fost unul dintre puținii dintre rarii istorici care nu numai că și-a practicat cu demnitate și cu excelență profesia de istoric, dar a și trăit-o, pur și simplu, s-a identificat cu ea. Nu poți face o distincție între felul în care a trăit și felul în care a văzut lumea și ceea ce a pus în aceste cărți... Este frapant să vezi în această carte cât de firești sunt inserțiile autobiografice, inserțiile profesionale sau contemporanizările sau actualizările unor lucruri care aparent nu au nicio legătură cu conținutul strict al cărții”- a conchis profesorul ieșean Alexandru Florin Platon.

Invitată să spună câteva cuvinte la finalul manifestării, doamna profesor Florica Ștefănescu s-a arătat mândră de toate realizările soțului său: „Vreau să spun că sunt foarte mândră de tot ce a realizat Barbu de-a lungul vieții lui, atât cât a fost. Și cum aș putea să fiu altfel după ce-am auzit astăzi (miercuri – n.n.), cuvinte atât de frumoase la adresa lui spuse de către domnii rectori, dl președinte al Sernatului, de dl decan Șarov. Sunt mândră și de această ultimă carte pe care a scris-o; o carte atât de călduros prezentată de prietenii lui... O carte care între coperțile ei cred că păstrează din spiritul Barbu, din puterea și dragostea lui de muncă”...

În încheiere, doamna Ștefănescu a mulțumit tuturor pentru cuvintele frumoase și gândurile bune rostite la adresa soțului, profesorilor de la Facultatea de Teologie, „pentru slujba frumoasă și senină”, colegilor de facultate pentru organizarea acestei manifestări. (Ovidiu DAN)

P.S. Pentru mai multe poze (84 de poze), accesați Galeria foto: Barbu Ștefănescu s-a dus „Între pâini”, așa cum a scris în ultima carte”.