Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

31 octombrie 2025

Pe 1 noiembrie are loc cel mai amplu eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație:
Finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025 (P)
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025, are loc la Palatul ASE din București, Piata Romana 6, finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025. Noutatea acestei ediții este că elevii vor expune proiectele lor pentru public pe durata întregii zile, oferind vizitatorilor ocazia să descopere inovațiile lor în mod direct.
Concursul este organizat de Asociația ,,Clubul Informaticii Economice – CyberKnowledgeClub” (CKC), fondată de cadre didactice ale Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ASE București, în parteneriat cu Colegiul Național ,,Sf. Sava” din București. Banca Comercială Română este sponsor principal la nivel național al acestui program, alături de care contribuie și compania SAP România si EdAstra Tech.
Sprijinul logistic este oferit de start-up-ul Nextlab.tech.
Nextlab.tech este cel mai mare concurs de robotică din România și este înregistrat în calendarul Ministerului Educației și Cercetării.
La acest eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație sunt așteptați sute de tineri din întreaga țară care își vor prezenta creațiile în cadrul probelor de Robotică Creativă, Robotică Sustenabilă și Verde, Line Follower și Labirint.
Participanții vor avea în continuare ocazia să își testeze roboții și să participe la sesiuni de jurizare organizate de specialiști din domeniul IT și educațional. Punctajele vor fi anunțate la finalul zilei, iar festivitatea de premiere se va desfășura a doua zi în format hibrid.
Vizitatorii sunt bineveniți să participe și să exploreze lumea fascinantă a roboticii educaționale.
Agenda finalei Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025
Data: 1 – 2 noiembrie 2025
Locația: Academia de Studii Economice din București (ASE) – Piața Romană 6, et. 3-4, București 010552
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025
8:00 –9:00 – Acces invitați și participanți / Deschiderea înscrierilor
9:00 – 9:30 – Festivitatea de deschidere (în AMFITEATRU I din clădirea Ion N Angelescu ASE)
9:30 – 10:00 – Pregătirea proiectelor pentru prezentare în zonele alocate de organizatori
10:00 – 13:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
13:00 – 13:30 – Pauză de masă
13:30 – 17:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
17:15 – Termen limită pentru depunerea contestațiilor

18:00 – Afișarea rezultatelor parțiale (la probele concursului)
18:00 – 18:45 – Organizarea și desfășurarea probelor de baraj
Duminică, 2 noiembrie 2025
10:00 – Afișarea rezultatelor finale pe site-ul oficial al concursului:
12:00 – Premierea participanților în format hibrid.
Vă așteptăm să fiți alături de tinerii inovatori care modelează viitorul roboticii în România!

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

6 mai 2025

Studenții, masteranzii și doctoranzii ar putea primi burse de studiu în străinătate, printr-un concurs național organizat de Ministerul Educației – proiect de Hotărâre de Guvern

Tinerii români interesați să studieze în afara țării ar putea să primească burse finanțate din bugetul de stat și din fonduri speciale ale Ministerului Educației și Cercetării, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern pus în consultare publică. Bursele sunt destinate pentru licență, masterat, doctorat, dar și pentru cercetare sau cursuri de vară și vor fi acordate prin concurs național, prevede proiectul.
Fondul de burse „se poate constitui atât din sume de la bugetul de stat cât și din veniturile proprii ale Ministerului Educației și Cercetării provenite din procentul de 5% din încasările în valută aferente taxelor percepute de instituțiile de învățământ superior de stat de la studenții și cursanții străini”, este menționat în proiectul de hotărâre.
Bursele în străinătate pot acoperi, total sau parțial, cheltuielile cu taxele de școlarizare, cazare, hrană, întreținere în străinătate etc.
Potrivit notei de fundamentare, bursele vor fi disponibile pentru:
studii universitare complete și parțiale de licență, de masterat și de doctorat;
studii postuniversitare și postdoctorale;
stagii de cercetare/specializare;
stagii de formare postuniversitară și postdoctorală;
cursuri de vară.
Bursele se vor obține prin concurs național organizat de Ministerul Educației și Cercetării, iar regulamentul de concurs urmează să fie elaborat.
Numărul de luni de bursă, tipurile de bursă, domeniile pentru care se acordă bursele, precum și cuantumul bursei lunare, în euro, pe țări/pe tip de bursă se vor stabili anual prin ordin al ministrului Educației și Cercetării, care se publică în Monitorul Oficial al României.
Mai mult, „Ministerul Educației și Cercetării asigură o sumă necesară acoperirii
asigurării medicale, doar în cazul în care aceasta nu este acoperită de regulamentele
europene în vigoare, precum și transportul internațional din România până la locul de
stagiu și retur, o singură dată pe an universitar, dacă acesta nu este asigurat de partea
primitoare”, mai este menționat în documentul oficial.
Domeniile de interes pentru România, pentru care vor fi acordate bursele, sunt următoarele:
energie; bioeconomie; tehnologia informațiilor și a comunicațiilor; spațiu și securitate; mediu și schimbări climatice; eco-nano-tehnologii și materiale avansate; sănătate…

Manifestare ºtiinþificã ocazionatã de împlinirea a 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu România

Miercuri, la Primãria Oradea


Manifestare ºtiinþificã ocazionatã de împlinirea a 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu România
Primãria ºi Universitatea din Oradea au organizat miercuri, 27 martie 2013, în sala mare a Primãriei o manifestare ºtiinþificã ocazionatã de împlinirea a 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.

În deschiderea evenimentului, primarul Oradiei, dl ing. Ilie Bolojan (în calitate de gazdã) a salutat distinºii invitaþi din Cluj-Napoca ºi Chiºinãu ºi participanþii la conferinþã

Prorectorul Sorin ªipoº, moderatorul manifestãrii, a invitat la microfon rectorul Universitãþii din Oradea, dl prof. univ. dr. Constantin Bungãu, care a þinut sã evidenþieze ªcoala de istorie a universitãþii orãdene, colectivul de istorici, cadre didactice valoroase, dintre care 11 au fost nominalizate (ºase profesori cu experienþã, precum ºi cinci profesori tineri): începând cu dl Sever Dumitraºcu ºi încheind cu Antonio Faur. „Nici nu pot sã-mi imaginez, de fapt, Bihorul sau regiunea Criºana fãrã domeniul istorie. Este deja un domeniu consacrat, un domeniu care anul acesta sãrbãtoreºte 50 de ani de învãþãmânt superior. Azi, sãrbãtorim 95 de ani de la 1918. ªi de aceea, am chemat lângã noi prieteni ºi colegi ai noºtri din centre universitare mari ai României Mari: importanþi cercetãtori, istorici de marcã ai României, de la Cluj, Iaºi ºi Chiºinãu”, a mai spus dl rector Constantin Bungãu.

„Sentimentul naþional, dragostea de þarã se alimenteazã în fiecare zi”

Mulþumind dlui rector pentru publicitatea pe care a fãcut-o ºcolii de istorie ºi istoricilor orãdeni, dl prorectorul Sorin ªipoº, vorbind despre axa Oradea – Chiºinãu, a amintit faptul cã „împreunã cu colegii noºtri din Chiºinãu ºi cu ajutorul dlui rector Ioan Aurel Pop (rectorul UBB Cluj-Napoca – n.n.), am reuºit sã înfiinþãm la Oradea, pentru întâia oarã, un centru al Academiei Române (un centru comun al istoricilor orãdeni ºi basarabeni – n.n.)...

„Noi trebuie sã sãrbãtorim, dar în egalã mãsurã, nu trebuie sã uitãm cã sentimentul naþional, dragostea de þarã se alimenteazã în fiecare zi. Ne naºtem cu ea, dar nu trebuie sã uitãm în fiecare zi cã vorbim româneºte datoritã sacrificiilor fãcute de înaintaºii noºtri. Altfel, probabil, în bunã mãsurã, am vorbi o altã limbã...”, a conchis dl prorector Sorin ªipoº.

„Tradiþia gândirii libere ºi de integrare în circuitul valorilor democratice ale modernitãþii”

În cuvântul sãu, preºedintele Senatului universitar, dl prof. univ. dr. Sorin Curilã, s-a referit la obiectivele comunitãþii academice. „Istoria învãþãmântului universitar la Oradea ne onoreazã ºi ne obligã. Comunitatea noastrã academicã este azi, mai mult ca oricând, implicatã în dezvoltarea regionalã ºi naþionalã, din punct de vedere social, economic ºi cultural. Prin participare colectivã ºi transparentã la actul de cercetare ºi mentorat, corpul universitar îºi propune sã dezvolte la Oradea tradiþia gândirii libere ºi de integrare în circuitul valorilor democratice ale modernitãþii... În spaþiul competitiv care marcheazã noua societate a cunoaºterii, Oradea are o amprentã academicã particularã. Avem cu toþii datoria de a supune munca ºi cercetarea noastrã criteriilor fundamentale de evaluare a efortului academic de a apãra în continuare democraþia academicã, dialogul argumentativ ºi principiul supremaþiei legii. Avem, de asemenea, puterea de a duce Universitatea din Oradea în grupul select al universitãþilor de performanþã din România...”, a subliniat preºedintele Senatului universitar.

„E o zi specialã ºi eu mã bucur cã o sãrbãtorim la Oradea...”

Am aºteptat apoi cu toþii intervenþia

distinsului academician Ioan Aurel Pop (rectorul Universitãþii „Babeº-Bolyai” din Cluj-Napoca).

„E o zi specialã ºi eu mã bucur cã o sãrbãtorim la Oradea din varii motive. Unul este simplu: ºi Oradea, ca ºi Chiºinãul, au intrat în componenþa Regatului României în acelaºi an. Apoi, avem un oaspete drag aici, pe dl Igor ªarov profesor, decanul Facultãþii de Istorie ºi Filosofie de la Universitatea de Stat din Chiºinãu. ªi, de dragul domniei sale, care e în ziua de 27 martie la noi, ar trebui sã ne amintim de acel an ºi de întâmplãrile extraordinare care s-au petrecut atunci ºi care ne-au marcat pentru vecie destinul. Eu continui sã cred cã cel mai important act energic al naþiunii române înfãptuit vreodatã este unirea provinciilor româneºti cu þara în anul 1918. Ar trebui sã zicem: unirea þãrii cu provinciile româneºti, fiindcã mai mult pãmânt ºi populaþie s-au unit în 1918 cu þara decât era þara propriu-zisã. Ceea ce s-a petrecut atunci a copleºit generaþii întregi de oameni care au trãit conºtiinþa unei împliniri inimaginabile. ªi marele nostru poet, profesor al universitãþii clujene, Lucian Blaga, în 1919, publica un volum memorabil de poezii, intitulat „Poemele luminii”. Întrebat fiind o datã de ce l-a numit aºa, a zis: „Pentru cã marea luminã s-a revãrsat asupra noastrã dupã gestul energic fãcut de naþiunea românã în 1918”.

„Fãrã iubirea de patrie nu poþi iubi nici alte þãri...”

Distinsul istoric, maestru în arta mãrturisirilor, ne-a captat atenþia ºi ne-a cucerit apoi cu mãrturisirea profesorului Constantin C. Giurescu: „Dragii mei, am iubit þara cu toate provinciile ei. Am iubit Dobrogea, cel mai vechi pãmânt românesc... Am iubit Muntenia, pentru cã acolo m-am nãscut eu... Am iubit Oltenia fie ºi numai pentru faptul cã ni l-a dat pe Mihai Viteazul... Am iubit Transilvania, pentru cã fãrã ea, þara nu ar fi niciodatã întreagã. Am iubit Moldova, Moldova întreagã, Moldova toatã, Moldova lui ªtefan cel Mare, în dreptele ºi adevãratele ei hotare.

Am rãmas cu toþii surprinºi cã putea sã spunã asemenea lucruri în anii în care anumite expresii, conferinþe ºi tipãrituri erau cenzurate. ªi pânã la urmã concluzia era cã a iubit toatã þara, fãrã de care nu-ºi poate imagina viaþa. Bucuria de a auzi un asemenea om vorbind ne-a marcat destinele generaþiei mele ºi ne-a fãcut sã apelãm de-a lungul vieþii la un sentiment de patriotism cumpãtat, fãrã sã-ncetãm vreodatã sã iubim alte naþiuni ºi sã iubim omenirea întreagã ºi Europa, înþelegând însã cã fãrã iubirea de patrie nu poþi iubi nici alte þãri, nici continente ºi nici lumea întreagã. De aceea, îngãduiþi-mi în câteva cuvinte sã fac elogiul Moldovei...”, a spus academicianul Ioan Aurel Pop.

A fost invitat apoi sã vorbeascã conf. univ. dr. Igor ªarov, decanul Facultãþii de Istorie ºi Filosofie a Universitãþii de Stat din Republica Moldova.

„În aceste momente la Chiºinãu, în sediul Academiei de Arte, acolo unde a fost proclamatã unirea în anul 1918, are loc o conferinþã ºtiinþificã, dedicatã actului unirii de la 1918, unde colegii noºtri de la Institutul de Istorie, de la Universitatea de Stat din Moldova, de la alte instituþii ºtiinþifice serbeazã acest eveniment. Este o sãrbãtoare, o sãrbãtoare pentru noi, dar nu am putut sã nu fiu alãturi de dumneavoastrã, astãzi (miercuri – n.n.), aici, în inima Transilvaniei... pentru a-mi împãrtãºi aceastã bucurie”. Înainte sã conferenþieze, dl decan Igor ªarov a dorit sã evidenþieze activitatea Centrului de Studii Imperiale Chiºinãu - Oradea, înfiinþat în urmã cu cinci ani. În deschiderea conferinþei, dl Igor ªarov avea sã ne prezinte contextul istoric ºi realitãþile din Republica Moldova pentru a înþelege condiþiile de desfãºurare a manifestãrilor din 27 martie 2013.

„În peisajul istoriografic basarabean, unde îºi disputã întâietatea mai multe tipuri de istorii într-o declaratã competiþie pentru obiectivitate, este foarte complicat sã discuþi din punct de vedere academic despre 1812, 1918, 1940. Disputele istoriografice cel mai des se încheie cu bãtãlii politice, ºi adesea, materialul de ordin istoric este utilizat de cãtre politicieni dar nu numai pentru demonstrarea... unor teze preconcepute, fie de dreapta fie de stânga...”

Vorbind despre Unirea Basarabiei cu România la 1918, domnia sa a dorit sã atragã atenþia asupra unor momente specifice (condiþii ºi cauze atât pro cât ºi contra).

„Doresc sã-mi închei comunicarea mea, mulþumind din suflet gazdelor pentru aceastã invitaþie, pentru ziua de 27 martie 1918 la Oradea, unde mã simt ca acasã...”, a conchis dl decan Igor ªarov.

În partea a II-a a conferinþei, a fost prezentat volumul „The Historian’s Atelier: Sources, Methods, Interpretations”, care vineri, 1 martie 2013, a fost lansat la sediul Universitãþii de Stat din Republica Moldova; coordonatorii volumului sunt: Sorin ªipoº, Gabriel Moisa, Mircea Brie, Florin Sfrengeu ºi Ion Gumenâi; cartea a apãrut sub coordonarea Academiei Române ºi a Centrului de Studii Transilvane Cluj –Napoca, în 2012. (Ovidiu DAN)

P.S. Pentru mai multe poze, accesaþi Galeria foto: Manifestare ºtiinþificã ocazionatã de împlinirea a 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.