Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Manifestare ºtiinþificã ocazionatã de împlinirea a 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu România

Miercuri, la Primãria Oradea

Manifestare ºtiinþificã ocazionatã de împlinirea a 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu România

Primãria ºi Universitatea din Oradea au organizat miercuri, 27 martie 2013, în sala mare a Primãriei o manifestare ºtiinþificã ocazionatã de împlinirea a 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.

În deschiderea evenimentului, primarul Oradiei, dl ing. Ilie Bolojan (în calitate de gazdã) a salutat distinºii invitaþi din Cluj-Napoca ºi Chiºinãu ºi participanþii la conferinþã
Prorectorul Sorin ªipoº, moderatorul manifestãrii, a invitat la microfon rectorul Universitãþii din Oradea, dl prof. univ. dr. Constantin Bungãu, care a þinut sã evidenþieze ªcoala de istorie a universitãþii orãdene, colectivul de istorici, cadre didactice valoroase, dintre care 11 au fost nominalizate (ºase profesori cu experienþã, precum ºi cinci profesori tineri): începând cu dl Sever Dumitraºcu ºi încheind cu Antonio Faur. „Nici nu pot sã-mi imaginez, de fapt, Bihorul sau regiunea Criºana fãrã domeniul istorie. Este deja un domeniu consacrat, un domeniu care anul acesta sãrbãtoreºte 50 de ani de învãþãmânt superior. Azi, sãrbãtorim 95 de ani de la 1918. ªi de aceea, am chemat lângã noi prieteni ºi colegi ai noºtri din centre universitare mari ai României Mari: importanþi cercetãtori, istorici de marcã ai României, de la Cluj, Iaºi ºi Chiºinãu”, a mai spus dl rector Constantin Bungãu.
„Sentimentul naþional, dragostea de þarã se alimenteazã în fiecare zi”
Mulþumind dlui rector pentru publicitatea pe care a fãcut-o ºcolii de istorie ºi istoricilor orãdeni, dl prorectorul Sorin ªipoº, vorbind despre axa Oradea – Chiºinãu, a amintit faptul cã „împreunã cu colegii noºtri din Chiºinãu ºi cu ajutorul dlui rector Ioan Aurel Pop (rectorul UBB Cluj-Napoca – n.n.), am reuºit sã înfiinþãm la Oradea, pentru întâia oarã, un centru al Academiei Române (un centru comun al istoricilor orãdeni ºi basarabeni – n.n.)... 
„Noi trebuie sã sãrbãtorim, dar în egalã mãsurã, nu trebuie sã uitãm cã sentimentul naþional, dragostea de þarã se alimenteazã în fiecare zi. Ne naºtem cu ea, dar nu trebuie sã uitãm în fiecare zi cã vorbim româneºte datoritã sacrificiilor fãcute de înaintaºii noºtri. Altfel, probabil, în bunã mãsurã, am vorbi o altã limbã...”, a conchis dl prorector Sorin ªipoº.
„Tradiþia gândirii libere ºi de integrare în circuitul valorilor democratice ale modernitãþii”
În cuvântul sãu, preºedintele Senatului universitar, dl prof. univ. dr. Sorin Curilã, s-a referit la obiectivele comunitãþii academice. „Istoria învãþãmântului universitar la Oradea ne onoreazã ºi ne obligã. Comunitatea noastrã academicã este azi, mai mult ca oricând, implicatã în dezvoltarea regionalã ºi naþionalã, din punct de vedere social, economic ºi cultural. Prin participare colectivã ºi transparentã la actul de cercetare ºi mentorat, corpul universitar îºi propune sã dezvolte la Oradea tradiþia gândirii libere ºi de integrare în circuitul valorilor democratice ale modernitãþii... În spaþiul competitiv care marcheazã noua societate a cunoaºterii, Oradea are o amprentã academicã particularã. Avem cu toþii datoria de a supune munca ºi cercetarea noastrã criteriilor fundamentale de evaluare a efortului academic de a apãra în continuare democraþia academicã, dialogul argumentativ ºi principiul supremaþiei legii. Avem, de asemenea, puterea de a duce Universitatea din Oradea în grupul select al universitãþilor de performanþã din România...”, a subliniat preºedintele Senatului universitar.
„E o zi specialã ºi eu mã bucur cã o sãrbãtorim la Oradea...”
Am aºteptat apoi cu toþii intervenþia
distinsului academician Ioan Aurel Pop (rectorul Universitãþii „Babeº-Bolyai” din Cluj-Napoca).
„E o zi specialã ºi eu mã bucur cã o sãrbãtorim la Oradea din varii motive. Unul este simplu: ºi Oradea, ca ºi Chiºinãul, au intrat în componenþa Regatului României în acelaºi an. Apoi, avem un oaspete drag aici, pe dl Igor ªarov profesor, decanul Facultãþii de Istorie ºi Filosofie de la Universitatea de Stat din Chiºinãu. ªi, de dragul domniei sale, care e în ziua de 27 martie la noi, ar trebui sã ne amintim de acel an ºi de întâmplãrile extraordinare care s-au petrecut atunci ºi care ne-au marcat pentru vecie destinul. Eu continui sã cred cã cel mai important act energic al naþiunii române înfãptuit vreodatã este unirea provinciilor româneºti cu þara în anul 1918. Ar trebui sã zicem: unirea þãrii  cu provinciile româneºti, fiindcã mai mult pãmânt ºi populaþie s-au unit în 1918 cu þara decât era þara propriu-zisã. Ceea ce s-a petrecut atunci a copleºit generaþii întregi de oameni care au trãit conºtiinþa unei împliniri inimaginabile. ªi marele nostru poet, profesor al universitãþii clujene, Lucian Blaga, în 1919, publica un volum memorabil de poezii, intitulat „Poemele luminii”. Întrebat fiind o datã de ce l-a numit aºa, a zis: „Pentru cã marea luminã s-a revãrsat asupra noastrã dupã gestul energic fãcut de naþiunea românã în 1918”.
„Fãrã iubirea de patrie nu poþi iubi nici alte þãri...”
Distinsul istoric, maestru în arta mãrturisirilor, ne-a captat atenþia ºi ne-a cucerit apoi cu mãrturisirea profesorului Constantin C. Giurescu: „Dragii mei, am iubit þara cu toate provinciile ei. Am iubit Dobrogea, cel mai vechi pãmânt românesc... Am iubit Muntenia, pentru cã acolo m-am nãscut eu... Am iubit Oltenia fie ºi numai pentru faptul cã ni l-a dat pe Mihai Viteazul... Am iubit Transilvania, pentru cã fãrã ea, þara nu ar fi niciodatã întreagã. Am iubit Moldova, Moldova întreagã, Moldova toatã, Moldova lui ªtefan cel Mare, în dreptele ºi adevãratele ei hotare.
Am rãmas cu toþii surprinºi cã putea sã spunã asemenea lucruri în anii în care anumite expresii, conferinþe ºi tipãrituri erau cenzurate. ªi pânã la urmã concluzia era cã a iubit toatã þara, fãrã de care nu-ºi poate imagina viaþa. Bucuria de a auzi un asemenea om vorbind ne-a marcat destinele generaþiei mele ºi ne-a fãcut sã apelãm de-a lungul vieþii la un sentiment de patriotism cumpãtat, fãrã sã-ncetãm vreodatã sã iubim alte naþiuni ºi sã iubim omenirea întreagã ºi Europa, înþelegând însã cã fãrã iubirea de patrie nu poþi iubi nici alte þãri, nici continente ºi nici lumea întreagã. De aceea, îngãduiþi-mi în câteva cuvinte sã fac elogiul Moldovei...”, a spus academicianul Ioan Aurel Pop.
 A fost invitat apoi sã vorbeascã conf. univ. dr. Igor ªarov, decanul Facultãþii de Istorie ºi Filosofie a Universitãþii de Stat din Republica Moldova.
„În aceste momente la Chiºinãu, în sediul Academiei de Arte, acolo unde a fost proclamatã unirea în anul 1918, are loc o conferinþã ºtiinþificã, dedicatã actului unirii de la 1918, unde colegii noºtri de la Institutul de Istorie, de la Universitatea de Stat din Moldova, de la alte instituþii ºtiinþifice serbeazã acest eveniment. Este o sãrbãtoare, o sãrbãtoare pentru noi, dar nu am putut sã nu fiu alãturi de dumneavoastrã, astãzi (miercuri – n.n.), aici, în inima Transilvaniei... pentru a-mi împãrtãºi aceastã bucurie”. Înainte sã conferenþieze, dl decan Igor ªarov a dorit sã evidenþieze activitatea Centrului de Studii Imperiale Chiºinãu - Oradea, înfiinþat în urmã cu cinci ani. În deschiderea conferinþei, dl Igor ªarov avea sã ne prezinte contextul istoric ºi realitãþile din Republica Moldova pentru a înþelege condiþiile de desfãºurare a manifestãrilor din 27 martie 2013.
„În peisajul istoriografic basarabean,  unde îºi disputã întâietatea mai multe tipuri de istorii într-o declaratã competiþie pentru obiectivitate, este foarte complicat sã discuþi din punct de vedere academic despre 1812, 1918, 1940. Disputele istoriografice cel mai des se încheie cu bãtãlii politice, ºi adesea, materialul de ordin istoric este utilizat de cãtre politicieni dar nu numai pentru demonstrarea... unor teze preconcepute, fie de dreapta fie de stânga...”
Vorbind despre Unirea Basarabiei cu România la 1918, domnia sa a dorit sã atragã atenþia asupra unor momente specifice (condiþii ºi cauze atât pro cât ºi contra).   
„Doresc sã-mi închei comunicarea mea, mulþumind din suflet gazdelor pentru aceastã invitaþie, pentru ziua de 27 martie 1918 la Oradea, unde mã simt ca acasã...”, a conchis dl decan Igor ªarov.
În partea a II-a a conferinþei, a fost prezentat volumul „The Historian’s Atelier: Sources, Methods, Interpretations”, care vineri, 1 martie 2013, a fost lansat la sediul Universitãþii de Stat din Republica Moldova; coordonatorii volumului sunt: Sorin ªipoº, Gabriel Moisa, Mircea Brie, Florin Sfrengeu ºi  Ion Gumenâi; cartea a apãrut sub coordonarea Academiei Române ºi a Centrului de Studii Transilvane Cluj –Napoca, în  2012. (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesaþi Galeria foto: Manifestare ºtiinþificã ocazionatã de împlinirea a 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.
'i 

Trimite email
duminică, 14 decembrie 2025 la 06:55:52 Ora standard a Europei de Est