Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Manifestare ºtiinþificã ocazionatã de împlinirea a 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu România

Miercuri, la Primãria Oradea

Manifestare ºtiinþificã ocazionatã de împlinirea a 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu România

Primãria ºi Universitatea din Oradea au organizat miercuri, 27 martie 2013, în sala mare a Primãriei o manifestare ºtiinþificã ocazionatã de împlinirea a 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.

În deschiderea evenimentului, primarul Oradiei, dl ing. Ilie Bolojan (în calitate de gazdã) a salutat distinºii invitaþi din Cluj-Napoca ºi Chiºinãu ºi participanþii la conferinþã
Prorectorul Sorin ªipoº, moderatorul manifestãrii, a invitat la microfon rectorul Universitãþii din Oradea, dl prof. univ. dr. Constantin Bungãu, care a þinut sã evidenþieze ªcoala de istorie a universitãþii orãdene, colectivul de istorici, cadre didactice valoroase, dintre care 11 au fost nominalizate (ºase profesori cu experienþã, precum ºi cinci profesori tineri): începând cu dl Sever Dumitraºcu ºi încheind cu Antonio Faur. „Nici nu pot sã-mi imaginez, de fapt, Bihorul sau regiunea Criºana fãrã domeniul istorie. Este deja un domeniu consacrat, un domeniu care anul acesta sãrbãtoreºte 50 de ani de învãþãmânt superior. Azi, sãrbãtorim 95 de ani de la 1918. ªi de aceea, am chemat lângã noi prieteni ºi colegi ai noºtri din centre universitare mari ai României Mari: importanþi cercetãtori, istorici de marcã ai României, de la Cluj, Iaºi ºi Chiºinãu”, a mai spus dl rector Constantin Bungãu.
„Sentimentul naþional, dragostea de þarã se alimenteazã în fiecare zi”
Mulþumind dlui rector pentru publicitatea pe care a fãcut-o ºcolii de istorie ºi istoricilor orãdeni, dl prorectorul Sorin ªipoº, vorbind despre axa Oradea – Chiºinãu, a amintit faptul cã „împreunã cu colegii noºtri din Chiºinãu ºi cu ajutorul dlui rector Ioan Aurel Pop (rectorul UBB Cluj-Napoca – n.n.), am reuºit sã înfiinþãm la Oradea, pentru întâia oarã, un centru al Academiei Române (un centru comun al istoricilor orãdeni ºi basarabeni – n.n.)... 
„Noi trebuie sã sãrbãtorim, dar în egalã mãsurã, nu trebuie sã uitãm cã sentimentul naþional, dragostea de þarã se alimenteazã în fiecare zi. Ne naºtem cu ea, dar nu trebuie sã uitãm în fiecare zi cã vorbim româneºte datoritã sacrificiilor fãcute de înaintaºii noºtri. Altfel, probabil, în bunã mãsurã, am vorbi o altã limbã...”, a conchis dl prorector Sorin ªipoº.
„Tradiþia gândirii libere ºi de integrare în circuitul valorilor democratice ale modernitãþii”
În cuvântul sãu, preºedintele Senatului universitar, dl prof. univ. dr. Sorin Curilã, s-a referit la obiectivele comunitãþii academice. „Istoria învãþãmântului universitar la Oradea ne onoreazã ºi ne obligã. Comunitatea noastrã academicã este azi, mai mult ca oricând, implicatã în dezvoltarea regionalã ºi naþionalã, din punct de vedere social, economic ºi cultural. Prin participare colectivã ºi transparentã la actul de cercetare ºi mentorat, corpul universitar îºi propune sã dezvolte la Oradea tradiþia gândirii libere ºi de integrare în circuitul valorilor democratice ale modernitãþii... În spaþiul competitiv care marcheazã noua societate a cunoaºterii, Oradea are o amprentã academicã particularã. Avem cu toþii datoria de a supune munca ºi cercetarea noastrã criteriilor fundamentale de evaluare a efortului academic de a apãra în continuare democraþia academicã, dialogul argumentativ ºi principiul supremaþiei legii. Avem, de asemenea, puterea de a duce Universitatea din Oradea în grupul select al universitãþilor de performanþã din România...”, a subliniat preºedintele Senatului universitar.
„E o zi specialã ºi eu mã bucur cã o sãrbãtorim la Oradea...”
Am aºteptat apoi cu toþii intervenþia
distinsului academician Ioan Aurel Pop (rectorul Universitãþii „Babeº-Bolyai” din Cluj-Napoca).
„E o zi specialã ºi eu mã bucur cã o sãrbãtorim la Oradea din varii motive. Unul este simplu: ºi Oradea, ca ºi Chiºinãul, au intrat în componenþa Regatului României în acelaºi an. Apoi, avem un oaspete drag aici, pe dl Igor ªarov profesor, decanul Facultãþii de Istorie ºi Filosofie de la Universitatea de Stat din Chiºinãu. ªi, de dragul domniei sale, care e în ziua de 27 martie la noi, ar trebui sã ne amintim de acel an ºi de întâmplãrile extraordinare care s-au petrecut atunci ºi care ne-au marcat pentru vecie destinul. Eu continui sã cred cã cel mai important act energic al naþiunii române înfãptuit vreodatã este unirea provinciilor româneºti cu þara în anul 1918. Ar trebui sã zicem: unirea þãrii  cu provinciile româneºti, fiindcã mai mult pãmânt ºi populaþie s-au unit în 1918 cu þara decât era þara propriu-zisã. Ceea ce s-a petrecut atunci a copleºit generaþii întregi de oameni care au trãit conºtiinþa unei împliniri inimaginabile. ªi marele nostru poet, profesor al universitãþii clujene, Lucian Blaga, în 1919, publica un volum memorabil de poezii, intitulat „Poemele luminii”. Întrebat fiind o datã de ce l-a numit aºa, a zis: „Pentru cã marea luminã s-a revãrsat asupra noastrã dupã gestul energic fãcut de naþiunea românã în 1918”.
„Fãrã iubirea de patrie nu poþi iubi nici alte þãri...”
Distinsul istoric, maestru în arta mãrturisirilor, ne-a captat atenþia ºi ne-a cucerit apoi cu mãrturisirea profesorului Constantin C. Giurescu: „Dragii mei, am iubit þara cu toate provinciile ei. Am iubit Dobrogea, cel mai vechi pãmânt românesc... Am iubit Muntenia, pentru cã acolo m-am nãscut eu... Am iubit Oltenia fie ºi numai pentru faptul cã ni l-a dat pe Mihai Viteazul... Am iubit Transilvania, pentru cã fãrã ea, þara nu ar fi niciodatã întreagã. Am iubit Moldova, Moldova întreagã, Moldova toatã, Moldova lui ªtefan cel Mare, în dreptele ºi adevãratele ei hotare.
Am rãmas cu toþii surprinºi cã putea sã spunã asemenea lucruri în anii în care anumite expresii, conferinþe ºi tipãrituri erau cenzurate. ªi pânã la urmã concluzia era cã a iubit toatã þara, fãrã de care nu-ºi poate imagina viaþa. Bucuria de a auzi un asemenea om vorbind ne-a marcat destinele generaþiei mele ºi ne-a fãcut sã apelãm de-a lungul vieþii la un sentiment de patriotism cumpãtat, fãrã sã-ncetãm vreodatã sã iubim alte naþiuni ºi sã iubim omenirea întreagã ºi Europa, înþelegând însã cã fãrã iubirea de patrie nu poþi iubi nici alte þãri, nici continente ºi nici lumea întreagã. De aceea, îngãduiþi-mi în câteva cuvinte sã fac elogiul Moldovei...”, a spus academicianul Ioan Aurel Pop.
 A fost invitat apoi sã vorbeascã conf. univ. dr. Igor ªarov, decanul Facultãþii de Istorie ºi Filosofie a Universitãþii de Stat din Republica Moldova.
„În aceste momente la Chiºinãu, în sediul Academiei de Arte, acolo unde a fost proclamatã unirea în anul 1918, are loc o conferinþã ºtiinþificã, dedicatã actului unirii de la 1918, unde colegii noºtri de la Institutul de Istorie, de la Universitatea de Stat din Moldova, de la alte instituþii ºtiinþifice serbeazã acest eveniment. Este o sãrbãtoare, o sãrbãtoare pentru noi, dar nu am putut sã nu fiu alãturi de dumneavoastrã, astãzi (miercuri – n.n.), aici, în inima Transilvaniei... pentru a-mi împãrtãºi aceastã bucurie”. Înainte sã conferenþieze, dl decan Igor ªarov a dorit sã evidenþieze activitatea Centrului de Studii Imperiale Chiºinãu - Oradea, înfiinþat în urmã cu cinci ani. În deschiderea conferinþei, dl Igor ªarov avea sã ne prezinte contextul istoric ºi realitãþile din Republica Moldova pentru a înþelege condiþiile de desfãºurare a manifestãrilor din 27 martie 2013.
„În peisajul istoriografic basarabean,  unde îºi disputã întâietatea mai multe tipuri de istorii într-o declaratã competiþie pentru obiectivitate, este foarte complicat sã discuþi din punct de vedere academic despre 1812, 1918, 1940. Disputele istoriografice cel mai des se încheie cu bãtãlii politice, ºi adesea, materialul de ordin istoric este utilizat de cãtre politicieni dar nu numai pentru demonstrarea... unor teze preconcepute, fie de dreapta fie de stânga...”
Vorbind despre Unirea Basarabiei cu România la 1918, domnia sa a dorit sã atragã atenþia asupra unor momente specifice (condiþii ºi cauze atât pro cât ºi contra).   
„Doresc sã-mi închei comunicarea mea, mulþumind din suflet gazdelor pentru aceastã invitaþie, pentru ziua de 27 martie 1918 la Oradea, unde mã simt ca acasã...”, a conchis dl decan Igor ªarov.
În partea a II-a a conferinþei, a fost prezentat volumul „The Historian’s Atelier: Sources, Methods, Interpretations”, care vineri, 1 martie 2013, a fost lansat la sediul Universitãþii de Stat din Republica Moldova; coordonatorii volumului sunt: Sorin ªipoº, Gabriel Moisa, Mircea Brie, Florin Sfrengeu ºi  Ion Gumenâi; cartea a apãrut sub coordonarea Academiei Române ºi a Centrului de Studii Transilvane Cluj –Napoca, în  2012. (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesaþi Galeria foto: Manifestare ºtiinþificã ocazionatã de împlinirea a 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.
'i 

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 21:27:59 Ora standard a Europei de Est