Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Manifestare ºtiinþificã ocazionatã de împlinirea a 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu România

Miercuri, la Primãria Oradea

Manifestare ºtiinþificã ocazionatã de împlinirea a 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu România

Primãria ºi Universitatea din Oradea au organizat miercuri, 27 martie 2013, în sala mare a Primãriei o manifestare ºtiinþificã ocazionatã de împlinirea a 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.

În deschiderea evenimentului, primarul Oradiei, dl ing. Ilie Bolojan (în calitate de gazdã) a salutat distinºii invitaþi din Cluj-Napoca ºi Chiºinãu ºi participanþii la conferinþã
Prorectorul Sorin ªipoº, moderatorul manifestãrii, a invitat la microfon rectorul Universitãþii din Oradea, dl prof. univ. dr. Constantin Bungãu, care a þinut sã evidenþieze ªcoala de istorie a universitãþii orãdene, colectivul de istorici, cadre didactice valoroase, dintre care 11 au fost nominalizate (ºase profesori cu experienþã, precum ºi cinci profesori tineri): începând cu dl Sever Dumitraºcu ºi încheind cu Antonio Faur. „Nici nu pot sã-mi imaginez, de fapt, Bihorul sau regiunea Criºana fãrã domeniul istorie. Este deja un domeniu consacrat, un domeniu care anul acesta sãrbãtoreºte 50 de ani de învãþãmânt superior. Azi, sãrbãtorim 95 de ani de la 1918. ªi de aceea, am chemat lângã noi prieteni ºi colegi ai noºtri din centre universitare mari ai României Mari: importanþi cercetãtori, istorici de marcã ai României, de la Cluj, Iaºi ºi Chiºinãu”, a mai spus dl rector Constantin Bungãu.
„Sentimentul naþional, dragostea de þarã se alimenteazã în fiecare zi”
Mulþumind dlui rector pentru publicitatea pe care a fãcut-o ºcolii de istorie ºi istoricilor orãdeni, dl prorectorul Sorin ªipoº, vorbind despre axa Oradea – Chiºinãu, a amintit faptul cã „împreunã cu colegii noºtri din Chiºinãu ºi cu ajutorul dlui rector Ioan Aurel Pop (rectorul UBB Cluj-Napoca – n.n.), am reuºit sã înfiinþãm la Oradea, pentru întâia oarã, un centru al Academiei Române (un centru comun al istoricilor orãdeni ºi basarabeni – n.n.)... 
„Noi trebuie sã sãrbãtorim, dar în egalã mãsurã, nu trebuie sã uitãm cã sentimentul naþional, dragostea de þarã se alimenteazã în fiecare zi. Ne naºtem cu ea, dar nu trebuie sã uitãm în fiecare zi cã vorbim româneºte datoritã sacrificiilor fãcute de înaintaºii noºtri. Altfel, probabil, în bunã mãsurã, am vorbi o altã limbã...”, a conchis dl prorector Sorin ªipoº.
„Tradiþia gândirii libere ºi de integrare în circuitul valorilor democratice ale modernitãþii”
În cuvântul sãu, preºedintele Senatului universitar, dl prof. univ. dr. Sorin Curilã, s-a referit la obiectivele comunitãþii academice. „Istoria învãþãmântului universitar la Oradea ne onoreazã ºi ne obligã. Comunitatea noastrã academicã este azi, mai mult ca oricând, implicatã în dezvoltarea regionalã ºi naþionalã, din punct de vedere social, economic ºi cultural. Prin participare colectivã ºi transparentã la actul de cercetare ºi mentorat, corpul universitar îºi propune sã dezvolte la Oradea tradiþia gândirii libere ºi de integrare în circuitul valorilor democratice ale modernitãþii... În spaþiul competitiv care marcheazã noua societate a cunoaºterii, Oradea are o amprentã academicã particularã. Avem cu toþii datoria de a supune munca ºi cercetarea noastrã criteriilor fundamentale de evaluare a efortului academic de a apãra în continuare democraþia academicã, dialogul argumentativ ºi principiul supremaþiei legii. Avem, de asemenea, puterea de a duce Universitatea din Oradea în grupul select al universitãþilor de performanþã din România...”, a subliniat preºedintele Senatului universitar.
„E o zi specialã ºi eu mã bucur cã o sãrbãtorim la Oradea...”
Am aºteptat apoi cu toþii intervenþia
distinsului academician Ioan Aurel Pop (rectorul Universitãþii „Babeº-Bolyai” din Cluj-Napoca).
„E o zi specialã ºi eu mã bucur cã o sãrbãtorim la Oradea din varii motive. Unul este simplu: ºi Oradea, ca ºi Chiºinãul, au intrat în componenþa Regatului României în acelaºi an. Apoi, avem un oaspete drag aici, pe dl Igor ªarov profesor, decanul Facultãþii de Istorie ºi Filosofie de la Universitatea de Stat din Chiºinãu. ªi, de dragul domniei sale, care e în ziua de 27 martie la noi, ar trebui sã ne amintim de acel an ºi de întâmplãrile extraordinare care s-au petrecut atunci ºi care ne-au marcat pentru vecie destinul. Eu continui sã cred cã cel mai important act energic al naþiunii române înfãptuit vreodatã este unirea provinciilor româneºti cu þara în anul 1918. Ar trebui sã zicem: unirea þãrii  cu provinciile româneºti, fiindcã mai mult pãmânt ºi populaþie s-au unit în 1918 cu þara decât era þara propriu-zisã. Ceea ce s-a petrecut atunci a copleºit generaþii întregi de oameni care au trãit conºtiinþa unei împliniri inimaginabile. ªi marele nostru poet, profesor al universitãþii clujene, Lucian Blaga, în 1919, publica un volum memorabil de poezii, intitulat „Poemele luminii”. Întrebat fiind o datã de ce l-a numit aºa, a zis: „Pentru cã marea luminã s-a revãrsat asupra noastrã dupã gestul energic fãcut de naþiunea românã în 1918”.
„Fãrã iubirea de patrie nu poþi iubi nici alte þãri...”
Distinsul istoric, maestru în arta mãrturisirilor, ne-a captat atenþia ºi ne-a cucerit apoi cu mãrturisirea profesorului Constantin C. Giurescu: „Dragii mei, am iubit þara cu toate provinciile ei. Am iubit Dobrogea, cel mai vechi pãmânt românesc... Am iubit Muntenia, pentru cã acolo m-am nãscut eu... Am iubit Oltenia fie ºi numai pentru faptul cã ni l-a dat pe Mihai Viteazul... Am iubit Transilvania, pentru cã fãrã ea, þara nu ar fi niciodatã întreagã. Am iubit Moldova, Moldova întreagã, Moldova toatã, Moldova lui ªtefan cel Mare, în dreptele ºi adevãratele ei hotare.
Am rãmas cu toþii surprinºi cã putea sã spunã asemenea lucruri în anii în care anumite expresii, conferinþe ºi tipãrituri erau cenzurate. ªi pânã la urmã concluzia era cã a iubit toatã þara, fãrã de care nu-ºi poate imagina viaþa. Bucuria de a auzi un asemenea om vorbind ne-a marcat destinele generaþiei mele ºi ne-a fãcut sã apelãm de-a lungul vieþii la un sentiment de patriotism cumpãtat, fãrã sã-ncetãm vreodatã sã iubim alte naþiuni ºi sã iubim omenirea întreagã ºi Europa, înþelegând însã cã fãrã iubirea de patrie nu poþi iubi nici alte þãri, nici continente ºi nici lumea întreagã. De aceea, îngãduiþi-mi în câteva cuvinte sã fac elogiul Moldovei...”, a spus academicianul Ioan Aurel Pop.
 A fost invitat apoi sã vorbeascã conf. univ. dr. Igor ªarov, decanul Facultãþii de Istorie ºi Filosofie a Universitãþii de Stat din Republica Moldova.
„În aceste momente la Chiºinãu, în sediul Academiei de Arte, acolo unde a fost proclamatã unirea în anul 1918, are loc o conferinþã ºtiinþificã, dedicatã actului unirii de la 1918, unde colegii noºtri de la Institutul de Istorie, de la Universitatea de Stat din Moldova, de la alte instituþii ºtiinþifice serbeazã acest eveniment. Este o sãrbãtoare, o sãrbãtoare pentru noi, dar nu am putut sã nu fiu alãturi de dumneavoastrã, astãzi (miercuri – n.n.), aici, în inima Transilvaniei... pentru a-mi împãrtãºi aceastã bucurie”. Înainte sã conferenþieze, dl decan Igor ªarov a dorit sã evidenþieze activitatea Centrului de Studii Imperiale Chiºinãu - Oradea, înfiinþat în urmã cu cinci ani. În deschiderea conferinþei, dl Igor ªarov avea sã ne prezinte contextul istoric ºi realitãþile din Republica Moldova pentru a înþelege condiþiile de desfãºurare a manifestãrilor din 27 martie 2013.
„În peisajul istoriografic basarabean,  unde îºi disputã întâietatea mai multe tipuri de istorii într-o declaratã competiþie pentru obiectivitate, este foarte complicat sã discuþi din punct de vedere academic despre 1812, 1918, 1940. Disputele istoriografice cel mai des se încheie cu bãtãlii politice, ºi adesea, materialul de ordin istoric este utilizat de cãtre politicieni dar nu numai pentru demonstrarea... unor teze preconcepute, fie de dreapta fie de stânga...”
Vorbind despre Unirea Basarabiei cu România la 1918, domnia sa a dorit sã atragã atenþia asupra unor momente specifice (condiþii ºi cauze atât pro cât ºi contra).   
„Doresc sã-mi închei comunicarea mea, mulþumind din suflet gazdelor pentru aceastã invitaþie, pentru ziua de 27 martie 1918 la Oradea, unde mã simt ca acasã...”, a conchis dl decan Igor ªarov.
În partea a II-a a conferinþei, a fost prezentat volumul „The Historian’s Atelier: Sources, Methods, Interpretations”, care vineri, 1 martie 2013, a fost lansat la sediul Universitãþii de Stat din Republica Moldova; coordonatorii volumului sunt: Sorin ªipoº, Gabriel Moisa, Mircea Brie, Florin Sfrengeu ºi  Ion Gumenâi; cartea a apãrut sub coordonarea Academiei Române ºi a Centrului de Studii Transilvane Cluj –Napoca, în  2012. (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesaþi Galeria foto: Manifestare ºtiinþificã ocazionatã de împlinirea a 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.
'i 

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:56:34 Ora de vară a Europei de Est