Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Marșul pentru cultură la Liceul Tehnologic „Horea”

Pentru „consumul” de teatru

Marșul pentru cultură la Liceul Tehnologic „Horea”

Câteva sute de elevi marghiteni ai Liceului Tehnologic „Horea” au participat, miercuri, 3 aprilie 2013, în cadrul săptămânii „Să știi mai multe, să fii mai bun”, la un marș pentru cultură pe ruta: liceu - Casa de Cultură, Marghita pentru a sensibiliza populația cu privire la „consumul” de teatru.

Însoțiți de profesorii liceului, pe o răpăială de ploaie, escortați de Poliția municipiului, elevii și-au manifestat entuziasmul pentru a participa la piesa de teatru, pusă în scenă de actorii Teatrului Nottara, „Și cu violoncelul ce facem?”, de Matei Vișniec.
Matei Vișniec este unul dintre cei mai jucați dramaturgi contemporani. Piesele sale au fost montate în peste 25 de țări. Trăiește în Franța din 1987, fiind revendicat atât de literatura română, cât și de cea franceză. „Și cu violoncelul ce facem?” este o piesă reprezentativă pentru teatrul absurd, cu iz de comedie, în cadrul căreia Domnul cu Violoncelul reușește să stârnească nervii Doamnei cu Voal, Domnului cu Baston și Bătrânului cu Ziarul. Cei trei din urmă stau, pentru început răbdători, într-o sală de așteptare, aceeași unde Domnul cu Violoncelul dorește să transmită publicului intenția sa de a-și perfecționa interpretarea. Face acest lucru într-un mod destul de conștiincios, este concentrat în ceea ce face, sârguincios, iar momentele de pauză sunt doar cele în care este nevoit să-și șteargă sudoarea frunții.
 „Spectatorii” privesc la început, cu răbdare manifestarea perseverentă a violoncelistului, apoi încep să se revolte, chiar să respingă acest spectacol din care ei nu reușesc să priceapă nimic, și ajung să caute metode stupide pentru a scăpa de el: îl alungă, se gândesc chiar să-l omoare, ca în final să le rămână lor violoncelul. După acestea apare imediat întrebarea „Și cu violoncelul ce facem?” Fiecare actor prezintă de fapt câte un caracter întâlnit zi de zi de noi: Domnul cu Violoncelul este persoana muncitoare, care trudește din greu pentru obținerea rezultatelor dorite, Doamna cu Voal este reprezentativă pentru categoria de persoane care se consideră atotcunoscătoare, dar cu o foarte mare detașare față de ceea ce se petrece în jur, egoistă, Domnul cu Ziarul reprezintă categoria de persoane revoltate pe orice situație, iar Bătrânul cu Bastonul reprezintă oarecum eleganța prin prezența sa scenică și caracterizează persoanele care nu reușesc să înțeleagă mare lucru din tot ceea ce se petrece în jurul lor.
Piesele lui Vișniec nu sunt nicidecum unele ușoare de interpretat sau de înțeles, așadar ceea ce a reușit să realizeze Teatrul Nottara merită aplaudat și urmărit în continuare.
Prof. lb. română Barna Oana
Trimite email
luni, 15 decembrie 2025 la 22:58:57 Ora standard a Europei de Est