Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2022
Naveta profesorilor să poată fi decontată și prin biletele de transport, nu numai pe bază de abonament – solicitarea sindicatelor către ministrul Educației
...................................
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) solicită ministrului Educației, Ligia Deca, să modifice Hotărârea de guvern nr. 569/2015 privind decontarea navetei profesorilor astfel încât sumele plătite de aceștia, ca sa ajungă la școală, să poată fi decontate și pe bază de bilete de transport, nu doar cu abonamente lunare, potrivit unei adrese obținute de EduPedu.ro joi seara.
Federația sindicală a profesorilor susține că ,,Am fost sesizați de către organizațiile sindicale afiliate că numeroși operatori de transport auto nu emit abonamente pe anumite distanțe, ceea ce conduce la imposibilitatea personalului didactic – care se deplasează la și de la locul de muncă cu autoturismul proprietate personală, cu respectarea art. 7 alin. (6) din Norme – de a beneficia de decontarea acestor cheltuieli“.

,,S-a ajuns în această situație deoarece, în lipsa abonamentelor pe ruta respectivă/rute similare, emise de operatorii de transport, nu se poate stabili care este cuantumul sumei pentru care se pot depune bonurile de achiziție a carburantului, în vederea decontării și, deci, nu se decontează aceste cheltuieli”, potrivit adresei FSLI.

Cu alte cuvinte, conform normelor în vigoare, dacă pe ruta pe care profesorul vine și pleacă de la școală cu mașina personală, transportatorii publici nu emit abonamente, atunci profesorului nu i se pot deconta banii pe benzină/ motorină, pentru că nu se știe cât ar costa un abonament la autobuz pe distanța pe care o parcurge...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
1 noiembrie 2022

14 ani de digitalizare a educației în România
Unde suntem, ce e de făcut? (P)

Digitalizarea înseamnă, pentru profesorii și managerii școlilor, deschiderea de a învăța, de a accepta lucrurile noi și de a integra tehnologia în educație. Iar asta le poate aduce tuturor beneficii reale. Pentru noi, totul a început în 2008, în Iași. Adservio iniția la Liceul ,,Vasile Alecsandri” un proiect de digitalizare care anunța o mare transformare în educația din România. Deși tehnologia era revoluționară pentru țara noastră și nu numai, lucrurile au mers greu. Poate tocmai pentru că noutatea era prea mare.
Cu toate că beneficiile erau substanțiale în privința ușurării lucrului profesorilor, a debirocratizării, nouă ani mai târziu, doar 35 de școli adoptaseră digitalizarea. Abia pandemia a adus o schimbare serioasă. De voie, de nevoie, multe unități de învățământ au căutat în grabă o soluție digitală și lucrurile au avansat.
Cu toate acestea, în prezent, doar 10-15% din școlile românești au o soluție de digitalizare a activității lor, cu catalog electronic, statistici, rapoarte, comunicare integrată și celelalte instrumente avansate. De ce doar atât? Subfinanțare, neasumare a unei viziuni clare la nivel de minister, teamă de nou.

Accelerăm digitalizarea sau mai așteptăm?

România are șansa de a recupera mult din timpul pierdut. Prin promovarea intensivă, tot de către Adservio, a nevoii de digitalizare, Ministerul Educației a extins programul-pilot privind folosirea exclusivă a catalogului electronic. În consecință, 742 de școli elimină acum catalogul clasic, de carton...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 octombrie 2022
Programul Masa caldă
450 de școli ar putea organiza programul Masa caldă în acest an școlar, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență discutat astăzi (28 oct. 2022) în Guvern. Nu este acordat un buget suplimentar pentru 2022, ci doar pentru 2023 / Lista celor 350 de școli beneficiare încă nu este cunoscută.
………………………………
450 de școli ar putea să organizeze programul „Masa cadă” în anul școlar 2022-2023, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență, proiect aflat pe ordinea de zi a ședinței de Guvern. Până acum, a fost publicată în Monitorul Oficial doar lista celor 300 de școli și grădinițe beneficiare, deși autoritățile au anunțat de ceva vreme că vor fi incluse în program încă 50 de școli pe lângă cele 300. Proiectul citat modifică Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2022.
„(1) În anul şcolar 2022 – 2023, pe perioada desfăşurării cursurilor, preşcolarilor şi elevilor din 450 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, denumite în continuare unităţi-pilot, li se acordă, zilnic, cu titlu gratuit, un suport alimentar constând într-o masă caldă sau într-un pachet alimentar, în cazul în care masa caldă nu poate fi asigurată, în limita unei valori zilnice de 15 lei/beneficiar, inclusiv taxa pe valoarea adăugată”, prevede proiectul menționat anterior.
În descrierea situației actuale se arată că „deoarece sumele aprobate în anul 2022 pot asigura suportul alimentar pentru încă 100 de unități de învățământ preuniversitar, ceea ce ar corespunde unei măsuri suplimentare de sprijin pentru preșcolarii și elevii aflați în situația riscului de abandon școlar, este necesară majorarea numărului de unități de învățământ beneficiare de la 350 la 450 de unități”.

Demnitatea limbii versus glose pestilențiale

Controverse (27)

Demnitatea limbii versus glose pestilențiale

Cine privește, chiar în grabă, trista și încâlcita noastră perioadă de tranziție distinge ușor spectacolul grotesc ce a ocupat și ocupă scena, gemând de „măști râzânde puse bine pe-un caracter inimic”.(Eminescu) Grotesc, deoarece grotescul e „o anihilare tragică de valori, realizată prin deformare”. (E. Papu)

Nici limba și literatura, teritorii ce ar trebui să fie cel mai puțin bântuite de dogme, nu scapă „mizeriei vremurilor”. Din nefericire, și scriitorii, simțind gustul puterii, au îmbrățișat la iuțeală criteriul politic și au împietrit astfel nu doar în proiecte, ci, mai ales, în propriile complexe și resentimente.
Atent la spectacol, Fănuș Neagu observa cum „indivizi cu peltica fărâmă de gând se unesc, amețiți de dorința de a parveni, în jurul câte unui lider cu inteligența  ascuțită, cinism cât cuprinde și o neomenoasă sete de putere, și dau naștere unor plăsmuiri de ură vâscoasă și fetidă...”. Lăudători neobosiți ai epocii de aur plimbă țanțoși în lume umeri cu galoane ale dizidenței, anticomunismului ori ai conceptului de „culpabilitate” și, convertiți ideologic, devin judecătorii morali de azi. „Ce-au făcut ei se cheamă șmecherie balcanică: i-au tras palme lui Ceaușescu pe obrajii lui D. R. Popescu”, e de părere F. Neagu. E de prisos să mai spunem că, infatuați peste măsură, se considera singura „elită culturală” deținătoare a valorilor de creație.
Iată, de pildă, un punct de vedere (noi l-am numi, cu o sintagmă călinesciană, punct de obscuritate) al dlui H-R Patapievici: „Româna este o limbă în care trebuie să încetăm să mai vorbim sau... să o folosim numai pentru înjurături”. Se zice c-ar fi lipit și eticheta defăimătoare: „Puturoșenia abisală a stătutului suflet românesc”. Curios și revoltător în același timp este faptul că autorul unei astfel de bravuri și al altora de aceeași teapă a fost săltat în funcția de director al Institutului Cultural Român, pentru a promova cultura pe care tocmai o înjurase.
 Spre deosebire de proaspătul „abdicat” din funcția "divină" a I.C.R.-lui, dl Mihai Zamfir, în articolul „O literatură „medie” se întreba: „Poate aspira limba română „medie”, ca număr de vorbitori și ca răspândire, la producerea unei literaturi „medii” în ordinea notorietății internaționale?”, lăsându-ne să înțelegem că un răspuns afirmativ nu mai înseamnă doar un vis frumos, ci o aspirație realistă. Precizează totodată că literatura română are, în general, răspândirea pe care i-o asigură difuzarea actuală a limbii române, o limba vorbită astăzi de peste 30 de milioane de oameni, răspândiți pe cele cinci continente. În argumentarea afirmației că stă în puterea noastră să realizăm o proiecție convenabilă a literaturii, dl M. Zamfir reiterează câteva adevăruri simple: româna este o limbă neolatină, urmașa directă a celei mai imperiale dintre limbile pământului. Ea interesează și va interesa tot mai mult pe lingviștii din lumea întreagă, pe oamenii cultivați. Prețuirea unanimă pentru limba latină se va răsfrânge și asupra limbii noastre pe măsură ce globalizarea va progresa.
 Un aspect nou relevat de autorul articolului este fenomenul recent al emigrației românești, notabila prezență românească constituind cea mai sigură bază de răspândire a limbii noastre. „Emigranții vor obliga întreaga lume să afle de existența României și a limbii ei, apoi de reflexul ei cultural. La început curiozitatea, apoi interesul, în cele din urmă prețuirea vor reliefa noul statut al limbii române”, conchide dl M. Zamfir. În aceste condiții, imaginea literaturii române se va proiecta vizibil pe scara ideală internațională, dacă și modelul propus de literatura națională va include perceptibil o componentă a universalului.
 O formă concretă a raportului dintre național și universal și în același timp etalonul romanității orientale sunt întrunite în opera lui Eminescu. În materialul de construcție artistică a „Poeziilor” sale frecvența elementelor latino - romanice este de 86,65%. (D. Macrea)
 Pentru semnatarul articolului „Inactualitatea lui Eminescu în anul Caragiale” (Flacăra 1-2 din 2002), Eminescu nu e la modă pentru că „nu dă bine”, este pur și simplu incorect politic și exasperant de învechit.
Pentru poporul nostru, cu certitudine, limba română și creația lui Eminescu și-au câștigat de multă vreme dreptul la iubire și eternitate, în ciuda gloselor pestilențiale ale dlui Patapievici. (Al. Serpens)

Trimite email

sâmbătă, 26 noiembrie 2022