Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Demnitatea limbii versus glose pestilențiale

Controverse (27)

Demnitatea limbii versus glose pestilențiale

Cine privește, chiar în grabă, trista și încâlcita noastră perioadă de tranziție distinge ușor spectacolul grotesc ce a ocupat și ocupă scena, gemând de „măști râzânde puse bine pe-un caracter inimic”.(Eminescu) Grotesc, deoarece grotescul e „o anihilare tragică de valori, realizată prin deformare”. (E. Papu)

Nici limba și literatura, teritorii ce ar trebui să fie cel mai puțin bântuite de dogme, nu scapă „mizeriei vremurilor”. Din nefericire, și scriitorii, simțind gustul puterii, au îmbrățișat la iuțeală criteriul politic și au împietrit astfel nu doar în proiecte, ci, mai ales, în propriile complexe și resentimente.
Atent la spectacol, Fănuș Neagu observa cum „indivizi cu peltica fărâmă de gând se unesc, amețiți de dorința de a parveni, în jurul câte unui lider cu inteligența  ascuțită, cinism cât cuprinde și o neomenoasă sete de putere, și dau naștere unor plăsmuiri de ură vâscoasă și fetidă...”. Lăudători neobosiți ai epocii de aur plimbă țanțoși în lume umeri cu galoane ale dizidenței, anticomunismului ori ai conceptului de „culpabilitate” și, convertiți ideologic, devin judecătorii morali de azi. „Ce-au făcut ei se cheamă șmecherie balcanică: i-au tras palme lui Ceaușescu pe obrajii lui D. R. Popescu”, e de părere F. Neagu. E de prisos să mai spunem că, infatuați peste măsură, se considera singura „elită culturală” deținătoare a valorilor de creație.
Iată, de pildă, un punct de vedere (noi l-am numi, cu o sintagmă călinesciană, punct de obscuritate) al dlui H-R Patapievici: „Româna este o limbă în care trebuie să încetăm să mai vorbim sau... să o folosim numai pentru înjurături”. Se zice c-ar fi lipit și eticheta defăimătoare: „Puturoșenia abisală a stătutului suflet românesc”. Curios și revoltător în același timp este faptul că autorul unei astfel de bravuri și al altora de aceeași teapă a fost săltat în funcția de director al Institutului Cultural Român, pentru a promova cultura pe care tocmai o înjurase.
 Spre deosebire de proaspătul „abdicat” din funcția "divină" a I.C.R.-lui, dl Mihai Zamfir, în articolul „O literatură „medie” se întreba: „Poate aspira limba română „medie”, ca număr de vorbitori și ca răspândire, la producerea unei literaturi „medii” în ordinea notorietății internaționale?”, lăsându-ne să înțelegem că un răspuns afirmativ nu mai înseamnă doar un vis frumos, ci o aspirație realistă. Precizează totodată că literatura română are, în general, răspândirea pe care i-o asigură difuzarea actuală a limbii române, o limba vorbită astăzi de peste 30 de milioane de oameni, răspândiți pe cele cinci continente. În argumentarea afirmației că stă în puterea noastră să realizăm o proiecție convenabilă a literaturii, dl M. Zamfir reiterează câteva adevăruri simple: româna este o limbă neolatină, urmașa directă a celei mai imperiale dintre limbile pământului. Ea interesează și va interesa tot mai mult pe lingviștii din lumea întreagă, pe oamenii cultivați. Prețuirea unanimă pentru limba latină se va răsfrânge și asupra limbii noastre pe măsură ce globalizarea va progresa.
 Un aspect nou relevat de autorul articolului este fenomenul recent al emigrației românești, notabila prezență românească constituind cea mai sigură bază de răspândire a limbii noastre. „Emigranții vor obliga întreaga lume să afle de existența României și a limbii ei, apoi de reflexul ei cultural. La început curiozitatea, apoi interesul, în cele din urmă prețuirea vor reliefa noul statut al limbii române”, conchide dl M. Zamfir. În aceste condiții, imaginea literaturii române se va proiecta vizibil pe scara ideală internațională, dacă și modelul propus de literatura națională va include perceptibil o componentă a universalului.
 O formă concretă a raportului dintre național și universal și în același timp etalonul romanității orientale sunt întrunite în opera lui Eminescu. În materialul de construcție artistică a „Poeziilor” sale frecvența elementelor latino - romanice este de 86,65%. (D. Macrea)
 Pentru semnatarul articolului „Inactualitatea lui Eminescu în anul Caragiale” (Flacăra 1-2 din 2002), Eminescu nu e la modă pentru că „nu dă bine”, este pur și simplu incorect politic și exasperant de învechit.
Pentru poporul nostru, cu certitudine, limba română și creația lui Eminescu și-au câștigat de multă vreme dreptul la iubire și eternitate, în ciuda gloselor pestilențiale ale dlui Patapievici. (Al. Serpens)

Trimite email
sâmbătă, 31 ianuarie 2026 la 18:30:46 Ora standard a Europei de Est