Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
27 iulie 2026

Programele pentru opționalele de Astronomie la nivel de liceu au fost publicate și se aplică din anul școlar 2026-2027. Patru discipline care urmăresc aceleași competențe generale: „Cerul mai aproape”, „Universul în mișcare”, „Stelele sub lupă”, „Universul și omul – o călătorie existențială”

Programele școlare pentru opționalele de Astronomie care vor fi disponibile la nivel de liceu au fost adoptate printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat luni în Monitorul Oficial. Programele, introduse pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Programele adoptate sunt pentru discipline incluse în Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), anume:
„Astronomie. Cerul mai aproape” – clasa a IX-a
„Astronomie. Universul în mișcare” – clasa a X-a
„Astronomie. Stele sub lupă” – clasa a Xi-a
„Astronomie. Universul și omul – o călătorie existențială” – clasa a XII-a

Potrivit documentului adoptat, „ca disciplină nouă, conform Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, aceasta se regăsește, ca disciplină de tip opțional ce poate fi inclusă în oferta națională, în Anexa nr. 2 din OMEC nr. 4350/2025 filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasele a IX-a – a XII-a la Note specifice, partea 2) Precizări privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și în Anexa nr. 3 din același ordin, filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii, clasele a IX-a – a XII-a.
Toate cele patru discipline urmăresc formarea acelorași competențe generale, anume:

Formularea de explicații argumentate pe baza rezultatelor investigării fenomenelor și proceselor cosmice
Analizarea de modele explicative referitoare la structura și evoluția sistemelor în ansamblul Universului
Corelarea de concepte și legi ȘTIAM pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă din domeniul astronomiei.
Formularea de opinii argumentate referitoare la explorarea responsabilă a spațiului cosmic...
Citiți mai multe pe Edupedu...

Demnitatea limbii versus glose pestilențiale

Controverse (27)

Demnitatea limbii versus glose pestilențiale

Cine privește, chiar în grabă, trista și încâlcita noastră perioadă de tranziție distinge ușor spectacolul grotesc ce a ocupat și ocupă scena, gemând de „măști râzânde puse bine pe-un caracter inimic”.(Eminescu) Grotesc, deoarece grotescul e „o anihilare tragică de valori, realizată prin deformare”. (E. Papu)

Nici limba și literatura, teritorii ce ar trebui să fie cel mai puțin bântuite de dogme, nu scapă „mizeriei vremurilor”. Din nefericire, și scriitorii, simțind gustul puterii, au îmbrățișat la iuțeală criteriul politic și au împietrit astfel nu doar în proiecte, ci, mai ales, în propriile complexe și resentimente.
Atent la spectacol, Fănuș Neagu observa cum „indivizi cu peltica fărâmă de gând se unesc, amețiți de dorința de a parveni, în jurul câte unui lider cu inteligența  ascuțită, cinism cât cuprinde și o neomenoasă sete de putere, și dau naștere unor plăsmuiri de ură vâscoasă și fetidă...”. Lăudători neobosiți ai epocii de aur plimbă țanțoși în lume umeri cu galoane ale dizidenței, anticomunismului ori ai conceptului de „culpabilitate” și, convertiți ideologic, devin judecătorii morali de azi. „Ce-au făcut ei se cheamă șmecherie balcanică: i-au tras palme lui Ceaușescu pe obrajii lui D. R. Popescu”, e de părere F. Neagu. E de prisos să mai spunem că, infatuați peste măsură, se considera singura „elită culturală” deținătoare a valorilor de creație.
Iată, de pildă, un punct de vedere (noi l-am numi, cu o sintagmă călinesciană, punct de obscuritate) al dlui H-R Patapievici: „Româna este o limbă în care trebuie să încetăm să mai vorbim sau... să o folosim numai pentru înjurături”. Se zice c-ar fi lipit și eticheta defăimătoare: „Puturoșenia abisală a stătutului suflet românesc”. Curios și revoltător în același timp este faptul că autorul unei astfel de bravuri și al altora de aceeași teapă a fost săltat în funcția de director al Institutului Cultural Român, pentru a promova cultura pe care tocmai o înjurase.
 Spre deosebire de proaspătul „abdicat” din funcția "divină" a I.C.R.-lui, dl Mihai Zamfir, în articolul „O literatură „medie” se întreba: „Poate aspira limba română „medie”, ca număr de vorbitori și ca răspândire, la producerea unei literaturi „medii” în ordinea notorietății internaționale?”, lăsându-ne să înțelegem că un răspuns afirmativ nu mai înseamnă doar un vis frumos, ci o aspirație realistă. Precizează totodată că literatura română are, în general, răspândirea pe care i-o asigură difuzarea actuală a limbii române, o limba vorbită astăzi de peste 30 de milioane de oameni, răspândiți pe cele cinci continente. În argumentarea afirmației că stă în puterea noastră să realizăm o proiecție convenabilă a literaturii, dl M. Zamfir reiterează câteva adevăruri simple: româna este o limbă neolatină, urmașa directă a celei mai imperiale dintre limbile pământului. Ea interesează și va interesa tot mai mult pe lingviștii din lumea întreagă, pe oamenii cultivați. Prețuirea unanimă pentru limba latină se va răsfrânge și asupra limbii noastre pe măsură ce globalizarea va progresa.
 Un aspect nou relevat de autorul articolului este fenomenul recent al emigrației românești, notabila prezență românească constituind cea mai sigură bază de răspândire a limbii noastre. „Emigranții vor obliga întreaga lume să afle de existența României și a limbii ei, apoi de reflexul ei cultural. La început curiozitatea, apoi interesul, în cele din urmă prețuirea vor reliefa noul statut al limbii române”, conchide dl M. Zamfir. În aceste condiții, imaginea literaturii române se va proiecta vizibil pe scara ideală internațională, dacă și modelul propus de literatura națională va include perceptibil o componentă a universalului.
 O formă concretă a raportului dintre național și universal și în același timp etalonul romanității orientale sunt întrunite în opera lui Eminescu. În materialul de construcție artistică a „Poeziilor” sale frecvența elementelor latino - romanice este de 86,65%. (D. Macrea)
 Pentru semnatarul articolului „Inactualitatea lui Eminescu în anul Caragiale” (Flacăra 1-2 din 2002), Eminescu nu e la modă pentru că „nu dă bine”, este pur și simplu incorect politic și exasperant de învechit.
Pentru poporul nostru, cu certitudine, limba română și creația lui Eminescu și-au câștigat de multă vreme dreptul la iubire și eternitate, în ciuda gloselor pestilențiale ale dlui Patapievici. (Al. Serpens)
Trimite email
vineri, 14 august 2026 la 02:42:49 Ora de vară a Europei de Est