Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

„In memoriam Monica Lovinescu și Virgil Ierunca”

Vineri, la Biblioteca Universității din Oradea

„In memoriam Monica Lovinescu și Virgil Ierunca”

Facultatea de Litere și Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării au organizat, vineri (24 mai 20123), în sala de conferințe a Bibliotecii universitare, masa rotundă cu tema „Literatură și document. In memoriam Monica Lovinescu și Virgil Ierunca”.

Manifestarea științifică a fost cuprinsă în seria evenimentelor prilejuite de sărbătorirea a 50 de ani de Învățământ superior continuu la Oradea.
Invitatul special al evenimentului a fost  academicianul Nicolae Manolescu. Alături de domnia sa, la masa rotundă au participat: Lilian Zamfiroiu, Mihnea Berindei și Astrid Cambose.
În deschiderea evenimentului, dl prorector Sorin Șipoș a salutat distinșii invitați, pe dl academician Nicolae Manolescu și pe ceilalți invitați din România și Franța, după care l-a invitat pe dl rector Constantin Bungău să ia cuvântul.
„Da. Este o zi iarăși importantă pentru Universitatea din Oradea; o zi care exprimă continuitatea a ceea ce a fost făcut foarte bine cu aproximativ doi ani în urmă. Și anume: In memoriam Monica Lovinescu și Virgil Ierunca. Așa după cum a spus și dl prorector, trebuie să găsim ca cele două nume, până la urmă și fondul de carte pe care îl avem în cadrul universității noastre să fie un punct de pornire pentru viitoare manifestări (simpozion, conferințe), studii cu privire la ceea ce a însemnat dizidența pe vremea comunistă. Lucruri care pot să devină de interes științific, să poată fi scoasă în evidență, până la urmă, importanța celor două personalități, dar nu numai; a ceea ce a însemnat dizidența în vremea comunismului, ca și activitatea unor personalități foarte importante”, a conchis dl rector Constantin Bungău.
„O bibliotecă, precum aceasta, este o parte din memoria noastră”
Replicându-i dlui prorector, care l-a considerat sufletul acestei manifestări, dl academician Nicolae Manolescu a pasat „mingea”, spunând că „sufletul acestei acțiuni a fost dl Hanțiu, ajutat de dl Antal. Eu și cu colegul meu, Lilian Zamfiroiu, ministru plenipotențiar, adjunctul meu la UNESCO, le-am dat o mână de ajutor, ca să spunem așa. Împreună cu Mihnea Berindei, am făcut și noi pachete. Am cărat pachete. Cărțile sunt un lucru foarte greu, în general. Dacă atunci când ne mutăm am putea să lăsăm cărțile și să luăm numai alte obiecte, ar fi extraordinar, am scăpa ieftin. Așa, cu cărți cu tot, este o nenorocire. Și sigur, mulțumesc conducerii Universității din Oradea și fostei conduceri și actualei conduceri pentru că au înțeles că e important să aveți aici aproape 14.000 de volume din biblioteca soților Ierunca, Lovinescu. N-re nimeni așa ceva. O să vă spună mai încolo dl Berindei pe unde s-au dus celelalte… O bibliotecă, precum aceasta, este o parte din memoria noastră. Acum nu se mai citesc cărți, neapărat. O să citim cărțile pe tablete. Și acolo avem mii, zeci de mii, habar n-am. Nu mă pricep. Că nu am luat în mână nicio tabletă. Le-am văzut așa de la o anumită distanță. Asta este, tehnologiile se schimbă. Nu e neapărat nevoie să fie cartea pe suport de hârtie, poate fi și pe suport electronic, foarte bine. E mai ușor, poți să o iei cu tine. Important e să citești. Sigur că e o mare diferență însă între o bibliotecă, precum a soților Monica Lovinescu, Virgil Ierunca și o tabletă…”
Dl academician a tranșat apoi, făcând diferențierea între o bibliotecă și o tabletă, cea din urmă prezentând literatura „ca un fel de amalgam de opere, în care nimeni nu poate să spună care-i utilă și care nu e utilă din punct de vedere intelectual și literar, estetic; care este proastă, care este strălucită; care este opera unui geniu și care-i opera unui manufacturier literar. De-asta stau eu la distanță de tablete că nu vreau să-mi pervertesc puținul spirit critic care mi-a mai rămas. V-aș ruga să vă gândiți bine atunci când umblați pe tabletă și căutați… E comod să dați repede, repede cu degetul. Și treci așa prin literatură, precum gâsca prin apă. Literatura îți cere să și stai un pic asupra cărții. S-o vezi. De aceea-i importantă o bibliotecă. Ia gândiți-vă puțin ce vor fi bibliotecile când nu vor mai fi decât tablete. Vor fi niște rafturi așa. Va fi diferența dintre un crematoriu și un cimitir. Cimitirul are o cruce scrie ceva pe ea. E mare, se vede. Crematoriul? Niște căsuțe, mititele, pline cu urnele cu cenușă. Așa va fi și viitoarea bibliotecă din tablete, un crematoriu…”
 Vorbind despre bibliotecile biblioteci, dl academician s-a oprit și la biblioteca lui Lovinescu, tatăl Monicăi Lovinescu, criticul, care a fost descoperită. „Ea a fost confiscată imediat după ’48. A dispărut. Securitatea a avut grijă să șteargă urmele. Și a fost descoperită de Ileana Vrancea, o eseistă, care trăiește și acum în Israel. A fost descoperită acum vreo 20 de ani, după Revoluție, în parte, nu în totalitate, într-o pivniță a unei librării de pe Lipțcani, în București. Și acolo erau cele mai multe din cărțile din biblioteca Lovinescu, care scăpaseră de la ardere sau de la topire”. (Ovidiu Dan)
Trimite email
sâmbătă, 20 decembrie 2025 la 00:36:02 Ora standard a Europei de Est