Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

„In memoriam Monica Lovinescu și Virgil Ierunca”

Vineri, la Biblioteca Universității din Oradea

„In memoriam Monica Lovinescu și Virgil Ierunca”

Facultatea de Litere și Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării au organizat, vineri (24 mai 20123), în sala de conferințe a Bibliotecii universitare, masa rotundă cu tema „Literatură și document. In memoriam Monica Lovinescu și Virgil Ierunca”.

Manifestarea științifică a fost cuprinsă în seria evenimentelor prilejuite de sărbătorirea a 50 de ani de Învățământ superior continuu la Oradea.
Invitatul special al evenimentului a fost  academicianul Nicolae Manolescu. Alături de domnia sa, la masa rotundă au participat: Lilian Zamfiroiu, Mihnea Berindei și Astrid Cambose.
În deschiderea evenimentului, dl prorector Sorin Șipoș a salutat distinșii invitați, pe dl academician Nicolae Manolescu și pe ceilalți invitați din România și Franța, după care l-a invitat pe dl rector Constantin Bungău să ia cuvântul.
„Da. Este o zi iarăși importantă pentru Universitatea din Oradea; o zi care exprimă continuitatea a ceea ce a fost făcut foarte bine cu aproximativ doi ani în urmă. Și anume: In memoriam Monica Lovinescu și Virgil Ierunca. Așa după cum a spus și dl prorector, trebuie să găsim ca cele două nume, până la urmă și fondul de carte pe care îl avem în cadrul universității noastre să fie un punct de pornire pentru viitoare manifestări (simpozion, conferințe), studii cu privire la ceea ce a însemnat dizidența pe vremea comunistă. Lucruri care pot să devină de interes științific, să poată fi scoasă în evidență, până la urmă, importanța celor două personalități, dar nu numai; a ceea ce a însemnat dizidența în vremea comunismului, ca și activitatea unor personalități foarte importante”, a conchis dl rector Constantin Bungău.
„O bibliotecă, precum aceasta, este o parte din memoria noastră”
Replicându-i dlui prorector, care l-a considerat sufletul acestei manifestări, dl academician Nicolae Manolescu a pasat „mingea”, spunând că „sufletul acestei acțiuni a fost dl Hanțiu, ajutat de dl Antal. Eu și cu colegul meu, Lilian Zamfiroiu, ministru plenipotențiar, adjunctul meu la UNESCO, le-am dat o mână de ajutor, ca să spunem așa. Împreună cu Mihnea Berindei, am făcut și noi pachete. Am cărat pachete. Cărțile sunt un lucru foarte greu, în general. Dacă atunci când ne mutăm am putea să lăsăm cărțile și să luăm numai alte obiecte, ar fi extraordinar, am scăpa ieftin. Așa, cu cărți cu tot, este o nenorocire. Și sigur, mulțumesc conducerii Universității din Oradea și fostei conduceri și actualei conduceri pentru că au înțeles că e important să aveți aici aproape 14.000 de volume din biblioteca soților Ierunca, Lovinescu. N-re nimeni așa ceva. O să vă spună mai încolo dl Berindei pe unde s-au dus celelalte… O bibliotecă, precum aceasta, este o parte din memoria noastră. Acum nu se mai citesc cărți, neapărat. O să citim cărțile pe tablete. Și acolo avem mii, zeci de mii, habar n-am. Nu mă pricep. Că nu am luat în mână nicio tabletă. Le-am văzut așa de la o anumită distanță. Asta este, tehnologiile se schimbă. Nu e neapărat nevoie să fie cartea pe suport de hârtie, poate fi și pe suport electronic, foarte bine. E mai ușor, poți să o iei cu tine. Important e să citești. Sigur că e o mare diferență însă între o bibliotecă, precum a soților Monica Lovinescu, Virgil Ierunca și o tabletă…”
Dl academician a tranșat apoi, făcând diferențierea între o bibliotecă și o tabletă, cea din urmă prezentând literatura „ca un fel de amalgam de opere, în care nimeni nu poate să spună care-i utilă și care nu e utilă din punct de vedere intelectual și literar, estetic; care este proastă, care este strălucită; care este opera unui geniu și care-i opera unui manufacturier literar. De-asta stau eu la distanță de tablete că nu vreau să-mi pervertesc puținul spirit critic care mi-a mai rămas. V-aș ruga să vă gândiți bine atunci când umblați pe tabletă și căutați… E comod să dați repede, repede cu degetul. Și treci așa prin literatură, precum gâsca prin apă. Literatura îți cere să și stai un pic asupra cărții. S-o vezi. De aceea-i importantă o bibliotecă. Ia gândiți-vă puțin ce vor fi bibliotecile când nu vor mai fi decât tablete. Vor fi niște rafturi așa. Va fi diferența dintre un crematoriu și un cimitir. Cimitirul are o cruce scrie ceva pe ea. E mare, se vede. Crematoriul? Niște căsuțe, mititele, pline cu urnele cu cenușă. Așa va fi și viitoarea bibliotecă din tablete, un crematoriu…”
 Vorbind despre bibliotecile biblioteci, dl academician s-a oprit și la biblioteca lui Lovinescu, tatăl Monicăi Lovinescu, criticul, care a fost descoperită. „Ea a fost confiscată imediat după ’48. A dispărut. Securitatea a avut grijă să șteargă urmele. Și a fost descoperită de Ileana Vrancea, o eseistă, care trăiește și acum în Israel. A fost descoperită acum vreo 20 de ani, după Revoluție, în parte, nu în totalitate, într-o pivniță a unei librării de pe Lipțcani, în București. Și acolo erau cele mai multe din cărțile din biblioteca Lovinescu, care scăpaseră de la ardere sau de la topire”. (Ovidiu Dan)

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 21:27:56 Ora standard a Europei de Est