Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Revista de cultură „Curtea de la Argeș” pe luna iulie

Dl rector Ioan Dzițac ne lansează o nouă provocare… la lectură, oferindu-ne pe „tavă”

Revista de cultură „Curtea de la Argeș” pe luna iulie

De acord, dle redactor-șef Gheorghe Păun, din păcate, realitatea (și chiar mass-media) ne oferă suficiente exemple de genul „cât de departe se poate merge în artă (și nu numai), înspre zona „realist-buruienoasă”. Unora chiar le place să fie buruienoși, făcând din această atitudine „un titlu de glorie”…

A crescut în progresie geometrică numărul celor care ne iau lumina soarelui, făcând umbră degeaba și încurcând lumea, iar dl Horia Bădescu o spune răspicat: „mă uit cu stupoare cine sunt cei care, de atâta amar de vreme, s-au așezat între Diogene și soare. Și nu se mai dau la o parte”. În „Cultura de înlocuitori”, dl Cătălin Mamali îi roagă pe cei care au fost miniștri ai Culturii și Transporturilor după 1989 în România și pe cei care vor deveni miniștri să facă pe timpul, banii și pielea lor experiența de a călători cu un autobuz, autocar obișnuit care face legătura frecvent între Madrid și București sau între Hamburg și București, sau pe rute similare. „Îi rog să nu considere această călătorie ca o pedeapsă, ci ca o șansă de cunoaștere, învățare și apropiere de cei ale căror vieți ne spun că vor să le facă mai bune”. În cadrul rubricii „Istoria de lângă noi”, descoperim Războiul cumnatelor: Elisabeta și Marghita Movilă. Ca „Seniori ai culturii” îi avem în acest număr pe acad. Gheorghe Vlăduțescu și Marin Ioniță. Dl Dragoș Vaida scrie despre Nomenclatura științifico-tehnică, ieri, dar azi? În „Poveștile Nistrului”, îl cunoaștem pe academicianul Petru Soltan din Republica Moldova, matematician literat. Dl Aurel Anghel scrie despre orașul Suzhou – Arta grădinilor chinezești („Veneția Orientului”, despre care ne-a vorbit și distinsul rector Ioan Dzițac care a trăit, recent, experiențe nemaipomenite în orașul din Delta Fluviului Yangtze).
În numărul pe care tocmai l-am răsfoit semnează scriitori, psihosociologi, matematicieni, istorici, profesori universitari, muzicieni și diplomați din Cluj-Napoca, SUA, București, Curtea de Argeș, Pitești, Baia Mare, Roșiorii de Vede, din Polonia, Spania și Buzău. (Ovi Dan)
Poftiți de vă delectați lecturând pe www.curteadelaarges.ro    

Trimite email
duminică, 24 mai 2026 la 17:22:35 Ora de vară a Europei de Est