Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Am dori să credem că noi am fost cei „speciali”

Doamnei învățătoare, cu dragoste!

Am dori să credem că noi am fost cei „speciali”

Luni, 17 iunie 2013, elevii clasei a IV-a C (clasa albinuțelor) de la Eco Școala „Avram Iancu”, Oradea au susținut ultima activitate școlară împreună.

A sosit momentul bilanțului. Emoționanți cu toții, au încercat să facă din această activitate una memorabilă....
Programul serbării de încheiere a cuprins: dans (hip hop și vals – coordonat de instructor Andrei Culda), cuvântul doamnei învățătoare, concluziile copiilor după cei patru ani (compuneri, poezii), dramatizări (Rămas bun, Și eu citesc, Notele, Un pedagog de școală nouă, La ora de geografie, La ora de istorie, Portretul colegei de bancă, Povești), cântece (Noi acum suntem școlari, O serenadă, Dăscălița, Anii de școală, Clopoțelul vacanței, Albinița), premierea (cărți, diplome și medalii pentru toți elevii clasei).
Dragi copii!
Iată-ne ajunși la sfârșitul celor patru ani petrecuți împreună, patru ani de muncă, de succese și bucurii. La toamnă, veți porni pe un nou drum, veți face cunoștință cu obiecte noi de studiu și cu profesori noi. Nimic nu trebuie să vă sperie. Baza pe care ați clădit-o în cei patru ani vă va ajuta să înălțați edificiul educației viitoare. Pășiți încrezători în forțele proprii; creșteți sănătoși la trup și la minte; învățați cu dragoste și cu sârg, spre bucuria părinților și mândria mea. A venit momentul să ne spunem LA REVEDERE! Timp de 4 ani v-am pregătit pentru acest moment și să fiți convinși că sunteți pregătiți pentru a face față cerințelor ciclului gimnazial. Trebuie să fiți doar voi înșivă, să manifestați în continuare dorința de a cunoaște și ambiția de a fi mereu cei dintâi. V-am îndemnat și educat să fiți toleranți, prietenoși, altruiști, cooperanți, încrezători în forțele proprii, cinstiți, generoși, senini, împăcați cu voi înșivă. Am pus în fiecare din voi o scânteie din inima mea, iar voi mi-ați oferit în schimb un petic din inimile voastre pure și câte o scânteie din energia voastră nemărginită, făcându-mă să rămân tânără și energică. La școală, ați devenit pentru mine, propriii mei copii. Zi de zi mi-ați dat posibilitatea să mă autodepășesc, să mă perfecționez. Mă bucur că ați răspuns exigențelor și efortului depus. Rezultatele la învățătură și la concursuri, dar și paleta bogată și variată de activități educative școlare și extrașcolare la care ați participat sunt tot atâtea dovezi ale reușitei noastre. Azi, avem ca decor al festivității de încheiere a ciclului primar câte o dovadă clară a tot ceea ce am derulat în acest an școlar - fotografii sugestive. Mă bucur că în cei 4 ani, am reușit să construim o familie, o casă (avem macheta aici). În clasa I am construit fundația, în a II-a am așezat parterul, în clasa a III-a am ridicat etajul, iar în clasa a IV-a am finalizat acoperișul. Toți cei 25 de elevi ați alcătuit o familie, un colectiv unit. Vă doresc să rămâneți uniți pe mai departe, harnici și ambițioși.
Stimați părinți!
A venit timpul să vă adresez o ultimă scrisoare în caietul nostru de corespondență; acum o fac „on line”. Poate că încă nu ne dăm seama de scopul multor acțiuni desfășurate în cei 4 ani, dar cu siguranță timpul va dovedi că nimic din ce-am făcut împreună nu a fost de prisos. Totul a fost pentru binele lor. Pot susține cu tărie, atât ca dascăl, cât și ca părinte, că primii patru ani de școală sunt foarte importanți, ei constituie temelia evoluției lor viitoare. Mi-am propus ca fiecare zi să fie specială, să pară o călătorie cu trenul (dacă vă mai aduceți aminte cum spunem în clasa I), să fie unică. Și am reușit mereu, ajutată fiind de dumneavoastră (moral, fizic și financiar). Împreună am realizat lucruri minunate! Eu vă mulțumesc pentru tot sprijinul și înțelegerea, vă doresc sănătate și putere de muncă, multă răbdare în continuare și o bună colaborare din toamnă cu dirigintele și profesorii clasei pentru binele copiilor dumneavoastră!
Doamnei învățătoare, cu dragoste!
Din roiul de amintiri adunate în puținii noștri ani de viață, stăruie în memorie prima zi de școală din care chipul dumneavoastră ne întâmpină scăldat în zâmbet, așa cum ne-ați întâmpinat întotdeauna. Prima zi de școală... Ziua „albinuțelor cu ghiozdan”, cu emoții și griji, a fost caldă fiindcă așa ne-ați făcut-o dumneavoastră.
Doamnă învățătoare Monica, vă mulțumim și vă iubim pentru că ați dat rost existenței noastre, pentru că ne-ați bucurat clipele chiar și atunci când era greu. Știm că au mai existat generații care v-au rămas la suflet, știm că au mai fost prichindei cărora le-ați urat în prima zi: „Bine-ați venit!”
Am dori să credem că noi am fost cei „speciali” și cu noi v-ați mândrit cel mai mult. Atâtea amintiri frumoase ne zboară acum prin minte! Am vrea să le scriem, dar... o lacrimă nu ne dă pace! Nu vrem să plângem pentru că dumneavoastră ne-ați învățat să fim puternici și să nu ne lăsăm copleșiți de emoții. Vă vom purta cu noi în suflet pe toate cărările vieții, știind mereu ce nu vi-ar plăcea să facem. Să fiți sănătoasă, optimistă și bună ca acum, gata mereu să puneți în valoare vocația dumneavoastră de dascăl adevărat!
Mereu recunoscătoare, cele 25 de albinuțe ale stupului creat de dumneavoastră..., împreună cu familiile noastre!

Trimite email

smbt, 24 august 2019