Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

„Între reglementările europene și naționale: Mai este loc pentru creștinism?”

Conferință la Vatican

„Între reglementările europene și naționale: Mai este loc pentru creștinism?”

În perioada 27-29 iunie 2013, am participat la conferința „Între reglementările europene și naționale: Mai este loc pentru creștinism?” care a avut loc la Vatican.

Conferința a fost organizată de Institutul Dignitatis Humanae, format în anul 2008, ca o reacție la secularismul militant în creștere din Europa de astăzi, având ca scop protejarea și promovarea demnității umane bazate pe adevărul antropologic că omul este născut după chipul și asemănarea lui Dumnezeu.
La conferință au participat reprezentanți din 18 țări, majoritatea europene, și anume europarlamentari, parlamentari, profesori, experți în demnitate umană, libertate religioasă, preoți, directori ai unor ONG-uri. S-au discutat subiecte de actualitate în legislația țărilor reprezentate la conferință, s-au pus bazele unor colaborări și schimburi de informații viitoare, s-au legat prietenii.
În calitate de vorbitor în cadrul acestei conferințe și membru al Parlamentului României, am susținut, pornind de la dezbaterile prezente în România cu privire la fundamentul familiei, importanța implicării active a creștinilor în politică și a datoriei acestora de a servi țara și cetățenii, de a proteja valorile morale și de a asigura viitorul generațiilor următoare.
Credința mea e că a fi în politică înseamnă a avea onoarea de a-ți sluji țara și cetățenii ei, a proteja Biserica și tânăra generație, a te sacrifica pentru binele țării și al lumii întregi. Înseamnă a nu te lăsa târât în dezbateri lipsite de sens, urmărind un singur lucru și anume, să-ți slujești țara cu orice preț și să-i reprezinți cu cinste pe cei care au avut încredere în tine și ți-au dat votul.
Creștinii sunt datori să se implice activ în politică, mai ales în aceste momente când libertatea de conștiință, libertatea de exprimare și libertatea religioasă ale acestora sunt în pericol, orice subiect care iese din sfera secularismului fiind marginalizat și dezaprobat.
Cu toate reglementările europene ce promovează egalitatea de șanse, dreptul la liberă exprimare, libertate religioasă, cei care își exprimă părerile pe baza învățăturilor creștine sunt acuzați de intoleranță și discriminare. Oare toate aceste reglementări nu sunt cumva ipocrite?
Consider că este datoria politicienilor și a cetățenilor să facă diferența între secularizarea statului și neimplicarea bisericii în chestiunile de stat și libertatea de exprimare și manifestare a concepțiilor creștine și integrarea lor în viața socială și culturală a țării, mai ales într-o țară creștină, cum este România.
În ultimii ani, procesul de secularizare a mentalului colectiv se manifestă tot mai agresiv în societatea noastră, având ca scop dezumanizarea individului,
prin negarea originii sale divine și transformarea acestuia într-un animal lipsit de spiritualitate. În acest fel, societatea devine o societate axată pe egoismul individual, cruzime și brutalitate.
Toți trebuie să medităm asupra observațiilor lui Olivier Clément, unul dintre marii teologi francezi ai secolului XX, care afirma că: „societatea secularizată este o societate care păstrează o tăcere absolută în ceea ce–L privește pe Dumnezeu… În multe medii a devenit aproape necuviincios și chiar obscen să vorbești despre Dumnezeu; pudoarea în legătură cu Dumnezeu a luat locul pudorii cu privire la sex; mai mult decât pudoare, e vorba de o adevărată inhibiție”.
Florica CHERECHEȘ,
deputat PNL
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Între reglementările europene și naționale: Mai este loc pentru creștinism?”

 

Trimite email
miercuri, 4 februarie 2026 la 08:28:39 Ora standard a Europei de Est