Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

DigiSkills” - stagiu de formare Comenius

Diseminare proiect

DigiSkills” - stagiu de formare Comenius

Ca profesor de informatică la Liceul Teoretic „Aurel Lazăr” din Oradea, am participat în perioada 30 iunie - 5 iulie 2013 la stagiul de formare intitulat: „DigiSkills: Enhancement of digital competence skills”, organizat de „Ellinogermaniki Agogi” din Pallini și desfășurat în Heraklion (Grecia).

Participanții la acest curs au fost profesori din România, Cipru, Grecia, Portugalia, Serbia, Slovenia, Estonia, Finlanda, Austria, Suedia și Turcia.
În cadrul proiectului, s-au desfășurat zilnic ateliere de lucru, cursul fiind structurat în diverse workshop-uri presărate cu cafenele filozofice și vizite de studiu. Principalul scop al cursului a fost realizarea de scenarii educaționale bazate pe conceptele de creativitate și joc.  Proiectele realizate în cadrul cursului au fost publicate pe portalul Open Discovery Space (www.opendiscoveryspace.eu).
Menționez câteva dintre atelierele de lucru la care am participat, lucrând pe grupe:
1.Profesorii ca designeri – creatori de scenarii educaționale – în care ne-am prezentat ideile inițiale de scenarii pentru a le folosi ulterior ca unelte ale învățării inovative;
2.Introducere în proiectarea jocurilor educaționale – în care s-au trecut în revistă o multitudine de categorii de jocuri ce pot fi folosite cu succes în educație (de strategie,  de povestire,  de tip Sims,  de tip cacealma, de tip puzzle);
3.Educabili creativi, profesori creativi – un workshop cu adevărat interactiv în care am discutat despre creativitate, despre modul în care anumite jocuri de calculator pot fi încorporate în procesul de predare - învățare pentru a stimula creativitatea elevilor și despre concepte precum „gândirea probabilistică” și „creativitatea înțeleaptă și umanizatoare”;
4.Reflecții asupra proiectării jocurilor educaționale – axată pe considerentele practice ale integrării jocurilor în procesul educațional al elevilor cu și fără dizabilități. Tot aici s-a discutat și despre jocurile urbane, jocurile bazate pe locație, precum și despre platforma ARIS – ce permite dezvoltarea facilă a jocurilor pe dispozitive mobile;
5.Tehnici de raționament emoțional creativ – bazate pe gândire laterală și pe utilizarea unor unelte practice care stimulează creativitatea;
6.Utilizarea uneltelor IT&C pentru a stimula gândirea creativă în contexte de învățare – unde am folosit cu succes programul Computational Tools Palette;
7.Sintetizarea experiențelor, finalizarea scenariilor – folosind experiența acumulată din diversele workshop-uri anterioare, am îmbogățit ideile inițiale de scenariu pentru a obține scenariul final;
8.Revizuirea conceptului de creativitate - discuții finale asupra conceptelor-cheie referitoare la creativitate, iar la Cafeneaua filozofică ni s-a vorbit despre rolul emoțiilor în educație.
Nu pot să nu amintesc faptul că am vizitat Anogia – un cunoscut sat tradițional cretan ce a jucat un rol important în istoria Cretei – care oferă turiștilor o experiență bogată despre cultura locului, mai ales prin tradițiile culinare și muzicale. De asemenea, am aruncat o privire către stele la Observatorul din Skinakas, situat la o altitudine de 1.750 m. Specialiștii de aici ne-au explicat funcționarea telescopului controlat de calculator, subliniindu-se încă o dată conexiunea dintre tehnologie și univers. Am aflat că, pe lângă cercetarea științifică, aici se desfășoară și activități de inițiere a elevilor în știința astronomiei.
Am avut șansa extraordinară de a beneficia și de o excursie organizată în Knossos – considerat ca cel mai vechi oraș european și totodată cel mai mare sit arheologic din Epoca Bronzului situat în Creta. Am vizitat palatul din Knossos – centrul politic și cultural al civilizației minoice, unde un ghid ne-a relatat despre legendele locului: labirintul Minotaurului, firul Ariadnei, zborul lui Icar.
Lecția de istorie a continuat cu vizita la Muzeul Arheologic din Heraklion, unul dintre cele mai importante muzee din Europa. Acesta găzduiește artefacte din toate perioadele istorice cretane și am putut regăsi aici exemplare unice de artă minoică.
În această ambianță care îndeamnă imaginația să zburde în trecut, am explorat diverse metode de a îmbogăți experiențele de învățare, formale sau informale, prin abordări ludice și creative, luând în considerare oportunitățile oferite de IT în redarea conținuturilor culturale.
Un lucru inedit pe care l-am aflat din discuțiile avute cu colegii mei de curs, a fost faptul că o școală din Austria, implicată în proiectul Open Discovery Science, folosește la clasă câte un iPad pentru fiecare elev pentru diverse activități educative.
Mi-a plăcut în mod deosebit workshop-ul în care am folosit în mod creativ programul Computational Tools Palette ce a permis generarea de cuvinte aleatoare, corelate cu un termen dat sau căutări de imagini bazate pe un cuvânt și chiar o sumarizare de link-uri obținute după un termen de căutare de la mai multe motoare de căutare online.
Dar cel mai mult m-a impresionat atelierul referitor la realizarea jocurilor educaționale bazate pe locație, pe care l-am continuat într-un mod practic, prin participarea activă la jocurile interactive dezvoltate, folosind tablete și smartphone-uri  în cadrul vizitei din Knossos.
Intenționez ca lecțiile ce le voi realiza pe viitor la clasă să fie bazate pe un scenariu educațional care va permite elevilor să atingă la obiectivele educaționale propuse pe o cale proprie, folosindu-și creativitatea și nu unidirecțional, după un set de instrucțiuni prestabilit.
Participarea mea la acest stagiu european a fost posibilă în urma obținerii unui grant Comenius oferit de U.E. prin intermediul Agenției Naționale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale, în cadrul Programului de Învățare pe Parcursul Întregii Vieți – Mobilități individuale de formare continuă (www.anpcdefp.ro). Această  comunicare reflectă numai punctul de vedere al autorului, iar Comisia nu este responsabilă pentru eventuala utilizare a informațiilor pe care le conține.
Prof. Viorel Muscaș

Trimite email
vineri, 29 martie 2024, 00:27:42 Ora standard a Europei de Est