Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Revista de cultură „Curtea de la Argeș” Nr. 8

Fiind week-end, dl rector Ioan Dzițac ne propune spre lecturare

Revista de cultură „Curtea de la Argeș” Nr. 8

Din editorialul dlui redactor-șef Gheorghe Păun aflăm cum se promovează politicienii: „Demonstrăm că partidele politice pot în mod deliberat decide să recruteze numai politicieni mediocri, în ciuda faptului că ele ar putea selecta persoane de cea mai bună calitate”…, iar subiectul nu este nou (sau senzațional!) în științele politice. De, interesul poartă…fesul, vorba aceea.

În rubrica „Apostoli ai zilelor noastre”, citim și ne crucim de cele aflate de la ÎPS Calinic despre Albania – Þara Vulturilor, care în 1967 era… și s-a declarat prima țară atee din lume.
La fel de interesante ni se par lucrurile pe care le citim despre SUA în articolul „Nepărtinitor despre SUA”, scris de Johan Galtung.
În „Agendele paralele ale oamenilor iluștri”, dl Dragoș Vaida, vorbind despre globalizare, afirmă că „economicul nu-i apropie pe oameni, ci, mai degrabă, îi dezbină”.
La Seniori ai culturii îl avem pe academicianul Dinu C. Giurescu.
Dl Marian Nencescu scrie la rubrica „Istoria văzută de un martor” despre „Istoria Românilor”, a lui Constantin și Dinu C. Giurescu.
Celălalt Senior al culturii, prezentat în numărul din august al revistei este baritonul Nicolae Herlea.
Academicianul Solomon Marcus ne copleșește cu „150 de ani de matematică universitară bucureșteană”; „Când vezi cât de jos au putut să coboare chestiunile propuse candidaților la bacalaureat, te întrebi ce mai reprezintă diploma respectivă?”, se întreabă distinsul academician Solomon Marcus.
Tot „Istoria de lângă noi” mai cuprinde: Femei celebre din istoria României, iar dl Gheorghe Vlad se oprește la Elena Văcărescu.
La Știința, parte a culturii, ne este prezentat un pionier al informaticii poloneze: Zdzislaw Pawlak.
După Gauss, „matematica este regina științelor, iar teoria numerelor este regina matematicii”. Ce credeți, de ce 13 mai 2013 a fost zi de sărbătoare pentru teoria numerelor?
Doamna profesor Elena Stoica și copiii din Albești și Corbeni (cu arta lor) au fost ambasadorii României în lume, după cum aflăm din articolul „Totul ține de educație”. Ne uimesc primarii din Europa, America, Asia, cu deschiderea lor spre artă și copii, „iar Japonia este absolut uluitoare… cu interesul pe care îl acordă copiilor, concursurilor numeroase, unde oamenii de rând sunt protagoniștii (ne spune doamna profesor Elena Stoica). De ce în Japonia totul este artă?!
Rândurile acestea sunt un pretext pentru a încerca descifrarea mecanismului intern al funcționării unor state, în particular, relația dintre oficialități/administrație și artă/cultură”.
În numărul de față al revistei, semnează: scriitori, ÎPS Calinic, arhiepiscop al Argeșului și Muscelului, academicieni, profesori universitari, muzicologi, psiho-sociologi, istorici, diplomați și publiciști din: Cluj-Napoca, Norvegia, București, Roșiorii de Vede, Zalău, SUA, Polonia Noua Zeelandă, Golești – Argeș, Spania și Corbeni – Argeș. Ovidiu Dan
Pentru lecturare accesați adresa: www.curteadelaarges.ro

Trimite email
marți, 3 martie 2026 la 18:32:20 Ora standard a Europei de Est