Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
16 septembrie 2021

1.Jumătate dintre elevii din România au primit note peste 8.50 în școala online, spune ministrul Educației: Ne creează o imagine falsă, atrag atenția asupra acestui pericol
Notele din învățământul online sunt „peste jumătate între 8.50 și 10”, potrivit declarațiilor ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, făcute astăzi pentru DCNews. Acesta a spus că s-a uitat pe statistica de la nivel național, în privința predării online, și a ajuns la concluzia că notele de 8 sau 9 sunt „un accident”.
Sorin Cîmpeanu este de părere că notele din școala online „ne creează o imagine falsă” și „dacă cineva poate să mă convingă, să ne convingă, aș fi foarte fericit să poată să ne convingă că învățământul românesc are 50% din elevi merituoși”.
Ministrul Educației a mai spus că notele mari din mediul online sunt legate de dificultatea profesorilor de a evalua: „Știm foarte bine că profesorii au avut dificultăți în a evalua. Elevii, studenții sigur că avut șansa de a răspunde mult mai bine întrebărilor profesorilor în spatele unui ecran, cu camera și microfonul oprite”.

2. Cîțu despre decizia impunerii certificatelor verzi și pentru copii, fără să fie precizată vârsta: A fost o scăpare acolo. Prin HG mâine va fi corectată și vor fi cei peste 6 ani
Premierul Florin Cîțu a participat, joi seara, în emisiune la TVR1, unde a oferit câteva explicații despre propunerea Comitetului Național pentru Situații de Urgență (C.N.S.U.) care prevede obligativitatea prezentării Certificatului verde, în localitățile în care incidența la 14 zile este cuprinsă între 3 și 6 cazuri la mia de locuitori. În documentul respectiv se face referire la faptul că certificatul va fi necesar și pentru copii, fără însă să se precizeze până la ce vârstă, informează G4Media.ro.
„Ce se întâmplă cu copiii, în privința acestei decizii?”, a întrebat moderatorul emisiunii.
„A fost o scăpare acolo. Prin Hotărâre de Guvern, mâine va fi corectată și vor fi cei (copiii – n.red) de peste 6 ani. Acum se poate testa foarte ușor. Vom folosi același principiu pe care l-am folosit și la intrarea în România”, a răspuns premierul Cîțu.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
26 iunie 2021
Sfaturile date elevilor de profesorii de la Teleșcoala pentru examenul de Bacalaureat 2021
Emisiunea Teleșcoala, de pregătire pentru examenele de la finalul claselor a VIII-a și a XII-a, a luat vacanță, iar profesorii participanți le-au transmis elevilor câteva sfaturi folositoare la examene, din experiența lor, scrie TVR2. Aceste sfaturi sunt de la profesorii de liceu pentru candidații la Bacalaureat.
„Chiar dacă tinerilor nu le plac foarte mult regulile, câteva, care ne-au fost și nouă de folos, tot le-aș sugera: să lase orice griji în afara sălii de examen, să se concentreze doar pe ceea ce scrie pe foaia de examen, în așa fel încât să permită memoriei să selecteze informațiile necesare rezolvării cerințelor, să aibă încredere în mintea lor luminată de emoție și de speranță…”, spune profesoara de Limba și literatura română Cecilia Barbu.

Un regal de cultură la „Curtea Regelui Păun”

Un interviu cu unul din „curtenii” de la Argeș

Un regal de cultură la „Curtea Regelui Păun”

Rectorul Universității Agora din Oradea, distinsul prof. univ. dr. Ioan Dzițac, a participat în 10 și 11 august 2013 la Serbările revistei de cultură „Curtea de la Argeș”.

-Domnule rector, domnule profesor, știu că ați participat la aniversarea revistei de cultură „Curtea de la Argeș”, fondată și editată de domnul acad. Gheorghe Păun, pe care publicația noastră („OviDan”) o promovează cu bucurie în rândul cititorilor de pe crișuri, dar nu numai...
Ce s-a aniversat, de fapt, și cu ce impresii v-ați întors de la Curte?
-Consider că într-o discuție prietenească, cum este aceasta, apelativele „rector” sau „profesor” nu își găsesc locul. În primul rând, pentru că funcția de rector este doar o demnitate efemeră și întâmplătoare. În al doilea rând, pentru că mă întorc de la un eveniment cultural de o mare emulație spirituală, la care am participat în calitate de prieten al dlui academician, ca un consumator obișnuit, avid de cultură de calitate, și nicidecum în calitate de rector.
Molipsit de atmosfera poetică de la Curtea de Argeș, unde spiritul eminescian a fost omniprezent, încerc să vă răspund, pentru moment, cu modestie, în stihuri:
La „Curtea Regelui Păun”,
Vin cavaleri fără armură,
Ce folosesc pe post de tun
Alese unelte de cultură.
La Sărbătoarea „33” ,
Iertând meșterii că au jertfit ane,
Măritul rege îi zidi pe ei
În culturale bastioane.
„Vinovatul” principal de organizarea extraordinară a evenimentului a fost redactorul-șef al revistei, atractorul straniu,  academicianul din Cicănești”, cum îl „cicănește” prietenește Alexandru Mironov pe Gheorghe Păun. Personalitate complexă, discipol al academicianului Solomon Marcus, genialul Gheorghe Păun seamănă cu o mașină universală de scris. Scrie așa cum alții (nu) respiră, de la articole științifice și cărți de matematică și informatică, la romane SF, epigrame și volume de poeme…, făcând servicii de popularizare a  științei și nu numai. În informatică a deschis un nou domeniu de mare impact internațional - „Calcul cu membrane”, numit azi și „P sisteme” (cu „P” de la Păun). Dar acum aș vrea să mă limitez doar la rolul său de „atractor straniu” la revista „Curtea de la Argeș”, o revistă de cultură pentru oameni cultivați, în care semnează mari personalități din domeniul literaturii, artei și științei…
 „Sărbătoarea 33” a fost bogată în evenimente culturale diverse, care mi-au umplut sufletul de bucurie, iar mintea de lumină binefăcătoare.
*Gheorghe Păun a acordat medalii de lut și diplome celor mai fideli colaboratori;
*Actorii Cristina Deleanu și Eugen Cristea ne-au recitat cu emoție poezii pline de har;
*Alții ne-au cântat („în strună”): rapsodul Ion Crețeanu (voce și cobză), actorul și folkistul Eugen Cristea (voce și chitară) și traducătoarea Maria Calleya (pian);
*Pe scenă am avut un fascinant aranjament de floarea-soarelui, cu tema „Soarele s-a topit și a curs pe Pământ”, realizat de Paula Fulga, un maestru în arta ikebana;
*Dan Tudor Truică a organizat o expoziție de lucrări plastice, cuprinzând 45 de artiști, în cadrul Salonului Național de Artă Plastică „Atitudini contemporane”- ediția a VI-a, prilej cu care i-am cunoscut pe pictorul Ion Hultoană și pe artistul plastic Ecaterina Mihai (cea care a imortalizat pe „pelicula” fotografică, imaginile pe care le veți putea admira de la acest eveniment);
*Am fost martorii unui adevărat „maraton” al lansărilor și prezentărilor de carte, dintre care mă voi opri la romanul „Temă pentru acasă”, de Nicolae Dabija, „Un argeșean prin lume”, de Ion Pătrașcu, „Poveștile Nistrului”, de Petru Soltan, „Vecernie la amiază”, de Florin Horvath, volumul „Modelarea intelectual–europeană a lui Mihai Eminescu”, de Florian Copcea, „Lumea după Google”, de Alexandru Mironov și multe altele;
*Am vizitat Biserica Domnească din Curtea de Argeș (sec. XIII) și Mănăstirea Corbii de Piatră (ansamblu monastic rupestru datând, probabil, din sec. XIII sau începutul sec. XIV).
-Ați vorbit despre „Sărbătoarea 33”…
-Exact! Revista lunară „Curtea de la Argeș” a ajuns, în luna aceasta (august 2013), la numărul 33. Dar 33 are și alte semnificații pe care le-am găsit în poezia lui Gheorghe Păun, intitulată „Treizeci și trei”, din volumul „De trecere și petrecere” (Ed. Tiparg, 2013). De exemplu, izbânda lui Macedon (la 33 de ani, Alexandru Macedon cucerise lumea), jertfa  dumnezeiască (Iisus Hristos a fost răstignit la 33 de ani), creștinizarea unui viitor sfânt (Sf. Augustin Africanul a fost botezat creștin la vârsta de 33 ani). Poezia se încheie cu o cugetare „cordial–filosofică” despre viață și moarte („cordial” venind de la „cord”, o denumire alternativă dată unei inimi cu probleme funcționale…):
„Doctorul mă ascultă cu stetoscopul
Și-mi cere să spun 33…
Răspund în șoaptă: nu vreau,
Iar el nu mai știe ce diagnostic să-mi aleagă:
Bolnav sau mort de-a binelea?
Fără să-nțeleagă că nici născut nu sunt încă”.
-Ce alte personalități au mai fost prezente la eveniment, în afara celor pomenite deja?
-Dintre colaboratorii revistei, pe care încă nu i-am numit, dar i-am identificat ca fiind activi la regalul de cultură de la Curtea de Argeș, amintesc, în ordine alfabetică, pe: Horia Bădescu (scriitor – Cluj-Napoca), Marian Nencescu (scriitor - București), Paula Romanescu (scriitor și traducător - București), Dragoș Vaida (profesor universitar - București) ș.a.
-Poate ați uitat, totuși, pe cineva…
-Da. Omniprezența Spiritului Domnului Eminescu.
După cum știți, revista reproduce, în fiecare număr, fragmente din publicistica lui Eminescu la rubrica „Domnul Eminescu scris-a: „Toate-s vechi și nouă toate…”; cartea lui Florian Copcea, lansată la Curtea de Argeș, are ca subiect formația intelectuală a lui Mihai Eminescu, iar romanul „Temă pentru acasă”, a lui Nicolae Dabija (academician, poet, scriitor și publicit basarabean) are ca pretext al acțiunii represive a autorităților comuniste sovietice înlocuirea tabloului lui Stalin cu tabloul lui Eminescu. Și nu în ultimul rând, actorul Eugen Cristea a recitat magnific poezia „Eminescului II”, de Gheorghe Păun:
„Eminescul poate fi scris cu literă mică
Legat cu fir roș-galben-albastru, ca un mărțișor
Și așezat pe pernă, pe prag, pe pervaz
Și la icoană.
Ca să se găsească în toate locurile acestea
Precum în laptele mamei, în streașină,
În nufăr și clopot,
În cărare și în cartea de istorie,
În frunză de salcie, în pâine
În aer și în inimă.
Pentru că e pretutindeni
Acolo unde suntem noi,
Iar noi suntem,
Pentru că el este cu noi”.
-Cât adevăr și câtă simțire!
Vă mulțumesc, dle profesor, pentru aceste nestemate (informații); sărut mâna pentru poze, doamnă Ecaterina Mihai!
Ovidiu Dan
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Un regal de cultură la „Curtea Regelui Păun”.

Trimite email

Pentru mai multe poze click aici

vineri, 17 septembrie 2021