Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
18 septembrie 2024

2.000 de lei pentru elevii cu media 10 la Evaluarea Națională 2024 și 5.000 de lei pentru cei cu medii maxime la BAC 2024 – proiect adoptat de Guvern / Sumele sunt aceleași din 2022

Proiectul care prevede ca elevii care au obținut media 10 la Evaluarea Națională 2024 să primească 2.000 de lei, iar cei cu medii maxime la examenul național de Bacalaureat 2024 – 5.000 de lei, este pe ordinea de zi în Guvern.
Este vorba despre proiectul de hotărâre privind acordarea de stimulente financiare absolvenților care au obținut media 10 la Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a, sesiunea 2024 și la examenul național de Bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2024.
Proiectul de Hotărâre de Guvern (HG) a fost adoptat în ședința de Guvern, miercuri, a anunțat ministra Educației, Ligia Deca, pe pagina sa de Facebook.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...


2 septembrie 2024

Toți inspectorii școlari generali din țară, convocați la Poiana Brașov de ministra Ligia Deca, la trei zile de consfătuiri, pe 4-6 septembrie – surse

Toți inspectorii școlari generali (ISG) din inspectoratele școlare sunt convocați pentru trei zile de consfătuiri la Poiana Brașov de ministra Ligia Deca, potrivit surselor Edupedu.ro.
Șefii inspectoratelor școlare județene (ISJ) și din Municipiul București (ISMB), numiți politic după Pixiada din luna august – despre care a scris aici pe larg Edupedu.ro, vor merge la Poiana Brașov pe 4-6 septembrie.


Mai mulți secretari de stat din Ministerul Educației și ministra Ligia Deca se vor întâlni cu inspectorii școlari generali în format fizic, mai arată sursele citate.

Potrivit surselor noastre, consfătuirile de 3 zile vor avea loc la Hotel Șoimul din Poiana Brașov.


Pentru inspectorii școlari generali adjuncți, întâlnirile cu oficiali din Ministerul Educației se vor organiza online, de pe 3 până după 20 septembrie, după graficul transmis în inspectoratele școlare.

Deca nu a mai organizat până acum astfel de întâlniri cu inspectorii școlari generali care să dureze mai mult de o zi.

Ligia Deca a mai organizat o conferință cu inspectorii școlari generali în format fizic și în anul școlar trecut, la București, în octombrie 2023.

Atunci, erau pe ordinea de zi bursele școlare, transportul elevilor, digitalizarea evaluărilor naționale și organizarea noilor direcții județene de învățământ preuniversitar (DJIP).
Edupedu.ro a scris la mijlocul lunii august că începe Pixiada, sezonul numirilor din pix ale inspectorilor și directorilor de școli: peste 2.500 de persoane au fost puse de politicieni sau reconfirmate în conducerile școlilor și ISJ-urilor.

Recent, Ligia Deca l-a schimbat din pix pe inspectorul școlar general PNL Cătălin Canciu cu Cici Bolovan, tot de la PNL, președinta organizației județene de femei a partidului.

Politizarea educației, la loc comanda. Ligia Deca a cedat presiunii partidelor și a șters de pe lista incompatibilităților pentru directorii și inspectorii școlari funcțiile de consilieri locali sau județeni, în proiectul legii învățământului preuniversitar
Concursul pentru șefia inspectoratelor școlare, profund politizate, nu se organizează nici în acest an. Ligia Deca: “Eu îmi doresc profesionalizarea managementului la nivelul inspectoratelor”, dar după adoptarea legilor
Consfătuirile naționale pe discipline școlare au loc online, în perioada 1-30 septembrie, potrivit unei adrese a Ministerului Educației...

Un regal de cultură la „Curtea Regelui Păun”

Un interviu cu unul din „curtenii” de la Argeș

Un regal de cultură la „Curtea Regelui Păun”

Rectorul Universității Agora din Oradea, distinsul prof. univ. dr. Ioan Dzițac, a participat în 10 și 11 august 2013 la Serbările revistei de cultură „Curtea de la Argeș”.

-Domnule rector, domnule profesor, știu că ați participat la aniversarea revistei de cultură „Curtea de la Argeș”, fondată și editată de domnul acad. Gheorghe Păun, pe care publicația noastră („OviDan”) o promovează cu bucurie în rândul cititorilor de pe crișuri, dar nu numai...
Ce s-a aniversat, de fapt, și cu ce impresii v-ați întors de la Curte?
-Consider că într-o discuție prietenească, cum este aceasta, apelativele „rector” sau „profesor” nu își găsesc locul. În primul rând, pentru că funcția de rector este doar o demnitate efemeră și întâmplătoare. În al doilea rând, pentru că mă întorc de la un eveniment cultural de o mare emulație spirituală, la care am participat în calitate de prieten al dlui academician, ca un consumator obișnuit, avid de cultură de calitate, și nicidecum în calitate de rector.
Molipsit de atmosfera poetică de la Curtea de Argeș, unde spiritul eminescian a fost omniprezent, încerc să vă răspund, pentru moment, cu modestie, în stihuri:
La „Curtea Regelui Păun”,
Vin cavaleri fără armură,
Ce folosesc pe post de tun
Alese unelte de cultură.
La Sărbătoarea „33” ,
Iertând meșterii că au jertfit ane,
Măritul rege îi zidi pe ei
În culturale bastioane.
„Vinovatul” principal de organizarea extraordinară a evenimentului a fost redactorul-șef al revistei, atractorul straniu,  „academicianul din Cicănești”, cum îl „cicănește” prietenește Alexandru Mironov pe Gheorghe Păun. Personalitate complexă, discipol al academicianului Solomon Marcus, genialul Gheorghe Păun seamănă cu o mașină universală de scris. Scrie așa cum alții (nu) respiră, de la articole științifice și cărți de matematică și informatică, la romane SF, epigrame și volume de poeme…, făcând servicii de popularizare a  științei și nu numai. În informatică a deschis un nou domeniu de mare impact internațional - „Calcul cu membrane”, numit azi și „P sisteme” (cu „P” de la Păun). Dar acum aș vrea să mă limitez doar la rolul său de „atractor straniu” la revista „Curtea de la Argeș”, o revistă de cultură pentru oameni cultivați, în care semnează mari personalități din domeniul literaturii, artei și științei…
 „Sărbătoarea 33” a fost bogată în evenimente culturale diverse, care mi-au umplut sufletul de bucurie, iar mintea de lumină binefăcătoare.
*Gheorghe Păun a acordat medalii de lut și diplome celor mai fideli colaboratori;
*Actorii Cristina Deleanu și Eugen Cristea ne-au recitat cu emoție poezii pline de har;
*Alții ne-au cântat („în strună”): rapsodul Ion Crețeanu (voce și cobză), actorul și folkistul Eugen Cristea (voce și chitară) și traducătoarea Maria Calleya (pian);
*Pe scenă am avut un fascinant aranjament de floarea-soarelui, cu tema „Soarele s-a topit și a curs pe Pământ”, realizat de Paula Fulga, un maestru în arta ikebana;
*Dan Tudor Truică a organizat o expoziție de lucrări plastice, cuprinzând 45 de artiști, în cadrul Salonului Național de Artă Plastică „Atitudini contemporane”- ediția a VI-a, prilej cu care i-am cunoscut pe pictorul Ion Hultoană și pe artistul plastic Ecaterina Mihai (cea care a imortalizat pe „pelicula” fotografică, imaginile pe care le veți putea admira de la acest eveniment);
*Am fost martorii unui adevărat „maraton” al lansărilor și prezentărilor de carte, dintre care mă voi opri la romanul „Temă pentru acasă”, de Nicolae Dabija, „Un argeșean prin lume”, de Ion Pătrașcu, „Poveștile Nistrului”, de Petru Soltan, „Vecernie la amiază”, de Florin Horvath, volumul „Modelarea intelectual–europeană a lui Mihai Eminescu”, de Florian Copcea, „Lumea după Google”, de Alexandru Mironov și multe altele;
*Am vizitat Biserica Domnească din Curtea de Argeș (sec. XIII) și Mănăstirea Corbii de Piatră (ansamblu monastic rupestru datând, probabil, din sec. XIII sau începutul sec. XIV).
-Ați vorbit despre „Sărbătoarea 33”…
-Exact! Revista lunară „Curtea de la Argeș” a ajuns, în luna aceasta (august 2013), la numărul 33. Dar 33 are și alte semnificații pe care le-am găsit în poezia lui Gheorghe Păun, intitulată „Treizeci și trei”, din volumul „De trecere și petrecere” (Ed. Tiparg, 2013). De exemplu, izbânda lui Macedon (la 33 de ani, Alexandru Macedon cucerise lumea), jertfa  dumnezeiască (Iisus Hristos a fost răstignit la 33 de ani), creștinizarea unui viitor sfânt (Sf. Augustin Africanul a fost botezat creștin la vârsta de 33 ani). Poezia se încheie cu o cugetare „cordial–filosofică” despre viață și moarte („cordial” venind de la „cord”, o denumire alternativă dată unei inimi cu probleme funcționale…):
„Doctorul mă ascultă cu stetoscopul
Și-mi cere să spun 33…
Răspund în șoaptă: nu vreau,
Iar el nu mai știe ce diagnostic să-mi aleagă:
Bolnav sau mort de-a binelea?
Fără să-nțeleagă că nici născut nu sunt încă”.
-Ce alte personalități au mai fost prezente la eveniment, în afara celor pomenite deja?
-Dintre colaboratorii revistei, pe care încă nu i-am numit, dar i-am identificat ca fiind activi la regalul de cultură de la Curtea de Argeș, amintesc, în ordine alfabetică, pe: Horia Bădescu (scriitor – Cluj-Napoca), Marian Nencescu (scriitor - București), Paula Romanescu (scriitor și traducător - București), Dragoș Vaida (profesor universitar - București) ș.a.
-Poate ați uitat, totuși, pe cineva…
-Da. Omniprezența Spiritului Domnului Eminescu.
După cum știți, revista reproduce, în fiecare număr, fragmente din publicistica lui Eminescu la rubrica „Domnul Eminescu scris-a: „Toate-s vechi și nouă toate…”; cartea lui Florian Copcea, lansată la Curtea de Argeș, are ca subiect formația intelectuală a lui Mihai Eminescu, iar romanul „Temă pentru acasă”, a lui Nicolae Dabija (academician, poet, scriitor și publicit basarabean) are ca pretext al acțiunii represive a autorităților comuniste sovietice înlocuirea tabloului lui Stalin cu tabloul lui Eminescu. Și nu în ultimul rând, actorul Eugen Cristea a recitat magnific poezia „Eminescului II”, de Gheorghe Păun:
„Eminescul poate fi scris cu literă mică
Legat cu fir roș-galben-albastru, ca un mărțișor
Și așezat pe pernă, pe prag, pe pervaz
Și la icoană.
Ca să se găsească în toate locurile acestea
Precum în laptele mamei, în streașină,
În nufăr și clopot,
În cărare și în cartea de istorie,
În frunză de salcie, în pâine
În aer și în inimă.
Pentru că e pretutindeni
Acolo unde suntem noi,
Iar noi suntem,
Pentru că el este cu noi”.
-Cât adevăr și câtă simțire!
Vă mulțumesc, dle profesor, pentru aceste nestemate (informații); sărut mâna pentru poze, doamnă Ecaterina Mihai!
Ovidiu Dan
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Un regal de cultură la „Curtea Regelui Păun”.

Trimite email
duminică, 13 octombrie 2024, 17:51:08 Ora de vară a Europei de Est