Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2022
Naveta profesorilor să poată fi decontată și prin biletele de transport, nu numai pe bază de abonament – solicitarea sindicatelor către ministrul Educației
...................................
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) solicită ministrului Educației, Ligia Deca, să modifice Hotărârea de guvern nr. 569/2015 privind decontarea navetei profesorilor astfel încât sumele plătite de aceștia, ca sa ajungă la școală, să poată fi decontate și pe bază de bilete de transport, nu doar cu abonamente lunare, potrivit unei adrese obținute de EduPedu.ro joi seara.
Federația sindicală a profesorilor susține că ,,Am fost sesizați de către organizațiile sindicale afiliate că numeroși operatori de transport auto nu emit abonamente pe anumite distanțe, ceea ce conduce la imposibilitatea personalului didactic – care se deplasează la și de la locul de muncă cu autoturismul proprietate personală, cu respectarea art. 7 alin. (6) din Norme – de a beneficia de decontarea acestor cheltuieli“.

,,S-a ajuns în această situație deoarece, în lipsa abonamentelor pe ruta respectivă/rute similare, emise de operatorii de transport, nu se poate stabili care este cuantumul sumei pentru care se pot depune bonurile de achiziție a carburantului, în vederea decontării și, deci, nu se decontează aceste cheltuieli”, potrivit adresei FSLI.

Cu alte cuvinte, conform normelor în vigoare, dacă pe ruta pe care profesorul vine și pleacă de la școală cu mașina personală, transportatorii publici nu emit abonamente, atunci profesorului nu i se pot deconta banii pe benzină/ motorină, pentru că nu se știe cât ar costa un abonament la autobuz pe distanța pe care o parcurge...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
1 noiembrie 2022

14 ani de digitalizare a educației în România
Unde suntem, ce e de făcut? (P)

Digitalizarea înseamnă, pentru profesorii și managerii școlilor, deschiderea de a învăța, de a accepta lucrurile noi și de a integra tehnologia în educație. Iar asta le poate aduce tuturor beneficii reale. Pentru noi, totul a început în 2008, în Iași. Adservio iniția la Liceul ,,Vasile Alecsandri” un proiect de digitalizare care anunța o mare transformare în educația din România. Deși tehnologia era revoluționară pentru țara noastră și nu numai, lucrurile au mers greu. Poate tocmai pentru că noutatea era prea mare.
Cu toate că beneficiile erau substanțiale în privința ușurării lucrului profesorilor, a debirocratizării, nouă ani mai târziu, doar 35 de școli adoptaseră digitalizarea. Abia pandemia a adus o schimbare serioasă. De voie, de nevoie, multe unități de învățământ au căutat în grabă o soluție digitală și lucrurile au avansat.
Cu toate acestea, în prezent, doar 10-15% din școlile românești au o soluție de digitalizare a activității lor, cu catalog electronic, statistici, rapoarte, comunicare integrată și celelalte instrumente avansate. De ce doar atât? Subfinanțare, neasumare a unei viziuni clare la nivel de minister, teamă de nou.

Accelerăm digitalizarea sau mai așteptăm?

România are șansa de a recupera mult din timpul pierdut. Prin promovarea intensivă, tot de către Adservio, a nevoii de digitalizare, Ministerul Educației a extins programul-pilot privind folosirea exclusivă a catalogului electronic. În consecință, 742 de școli elimină acum catalogul clasic, de carton...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 octombrie 2022
Programul Masa caldă
450 de școli ar putea organiza programul Masa caldă în acest an școlar, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență discutat astăzi (28 oct. 2022) în Guvern. Nu este acordat un buget suplimentar pentru 2022, ci doar pentru 2023 / Lista celor 350 de școli beneficiare încă nu este cunoscută.
………………………………
450 de școli ar putea să organizeze programul „Masa cadă” în anul școlar 2022-2023, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență, proiect aflat pe ordinea de zi a ședinței de Guvern. Până acum, a fost publicată în Monitorul Oficial doar lista celor 300 de școli și grădinițe beneficiare, deși autoritățile au anunțat de ceva vreme că vor fi incluse în program încă 50 de școli pe lângă cele 300. Proiectul citat modifică Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2022.
„(1) În anul şcolar 2022 – 2023, pe perioada desfăşurării cursurilor, preşcolarilor şi elevilor din 450 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, denumite în continuare unităţi-pilot, li se acordă, zilnic, cu titlu gratuit, un suport alimentar constând într-o masă caldă sau într-un pachet alimentar, în cazul în care masa caldă nu poate fi asigurată, în limita unei valori zilnice de 15 lei/beneficiar, inclusiv taxa pe valoarea adăugată”, prevede proiectul menționat anterior.
În descrierea situației actuale se arată că „deoarece sumele aprobate în anul 2022 pot asigura suportul alimentar pentru încă 100 de unități de învățământ preuniversitar, ceea ce ar corespunde unei măsuri suplimentare de sprijin pentru preșcolarii și elevii aflați în situația riscului de abandon școlar, este necesară majorarea numărului de unități de învățământ beneficiare de la 350 la 450 de unități”.

Un regal de cultură la „Curtea Regelui Păun”

Un interviu cu unul din „curtenii” de la Argeș

Un regal de cultură la „Curtea Regelui Păun”

Rectorul Universității Agora din Oradea, distinsul prof. univ. dr. Ioan Dzițac, a participat în 10 și 11 august 2013 la Serbările revistei de cultură „Curtea de la Argeș”.

-Domnule rector, domnule profesor, știu că ați participat la aniversarea revistei de cultură „Curtea de la Argeș”, fondată și editată de domnul acad. Gheorghe Păun, pe care publicația noastră („OviDan”) o promovează cu bucurie în rândul cititorilor de pe crișuri, dar nu numai...
Ce s-a aniversat, de fapt, și cu ce impresii v-ați întors de la Curte?
-Consider că într-o discuție prietenească, cum este aceasta, apelativele „rector” sau „profesor” nu își găsesc locul. În primul rând, pentru că funcția de rector este doar o demnitate efemeră și întâmplătoare. În al doilea rând, pentru că mă întorc de la un eveniment cultural de o mare emulație spirituală, la care am participat în calitate de prieten al dlui academician, ca un consumator obișnuit, avid de cultură de calitate, și nicidecum în calitate de rector.
Molipsit de atmosfera poetică de la Curtea de Argeș, unde spiritul eminescian a fost omniprezent, încerc să vă răspund, pentru moment, cu modestie, în stihuri:
La „Curtea Regelui Păun”,
Vin cavaleri fără armură,
Ce folosesc pe post de tun
Alese unelte de cultură.
La Sărbătoarea „33” ,
Iertând meșterii că au jertfit ane,
Măritul rege îi zidi pe ei
În culturale bastioane.
„Vinovatul” principal de organizarea extraordinară a evenimentului a fost redactorul-șef al revistei, atractorul straniu,  academicianul din Cicănești”, cum îl „cicănește” prietenește Alexandru Mironov pe Gheorghe Păun. Personalitate complexă, discipol al academicianului Solomon Marcus, genialul Gheorghe Păun seamănă cu o mașină universală de scris. Scrie așa cum alții (nu) respiră, de la articole științifice și cărți de matematică și informatică, la romane SF, epigrame și volume de poeme…, făcând servicii de popularizare a  științei și nu numai. În informatică a deschis un nou domeniu de mare impact internațional - „Calcul cu membrane”, numit azi și „P sisteme” (cu „P” de la Păun). Dar acum aș vrea să mă limitez doar la rolul său de „atractor straniu” la revista „Curtea de la Argeș”, o revistă de cultură pentru oameni cultivați, în care semnează mari personalități din domeniul literaturii, artei și științei…
 „Sărbătoarea 33” a fost bogată în evenimente culturale diverse, care mi-au umplut sufletul de bucurie, iar mintea de lumină binefăcătoare.
*Gheorghe Păun a acordat medalii de lut și diplome celor mai fideli colaboratori;
*Actorii Cristina Deleanu și Eugen Cristea ne-au recitat cu emoție poezii pline de har;
*Alții ne-au cântat („în strună”): rapsodul Ion Crețeanu (voce și cobză), actorul și folkistul Eugen Cristea (voce și chitară) și traducătoarea Maria Calleya (pian);
*Pe scenă am avut un fascinant aranjament de floarea-soarelui, cu tema „Soarele s-a topit și a curs pe Pământ”, realizat de Paula Fulga, un maestru în arta ikebana;
*Dan Tudor Truică a organizat o expoziție de lucrări plastice, cuprinzând 45 de artiști, în cadrul Salonului Național de Artă Plastică „Atitudini contemporane”- ediția a VI-a, prilej cu care i-am cunoscut pe pictorul Ion Hultoană și pe artistul plastic Ecaterina Mihai (cea care a imortalizat pe „pelicula” fotografică, imaginile pe care le veți putea admira de la acest eveniment);
*Am fost martorii unui adevărat „maraton” al lansărilor și prezentărilor de carte, dintre care mă voi opri la romanul „Temă pentru acasă”, de Nicolae Dabija, „Un argeșean prin lume”, de Ion Pătrașcu, „Poveștile Nistrului”, de Petru Soltan, „Vecernie la amiază”, de Florin Horvath, volumul „Modelarea intelectual–europeană a lui Mihai Eminescu”, de Florian Copcea, „Lumea după Google”, de Alexandru Mironov și multe altele;
*Am vizitat Biserica Domnească din Curtea de Argeș (sec. XIII) și Mănăstirea Corbii de Piatră (ansamblu monastic rupestru datând, probabil, din sec. XIII sau începutul sec. XIV).
-Ați vorbit despre „Sărbătoarea 33”…
-Exact! Revista lunară „Curtea de la Argeș” a ajuns, în luna aceasta (august 2013), la numărul 33. Dar 33 are și alte semnificații pe care le-am găsit în poezia lui Gheorghe Păun, intitulată „Treizeci și trei”, din volumul „De trecere și petrecere” (Ed. Tiparg, 2013). De exemplu, izbânda lui Macedon (la 33 de ani, Alexandru Macedon cucerise lumea), jertfa  dumnezeiască (Iisus Hristos a fost răstignit la 33 de ani), creștinizarea unui viitor sfânt (Sf. Augustin Africanul a fost botezat creștin la vârsta de 33 ani). Poezia se încheie cu o cugetare „cordial–filosofică” despre viață și moarte („cordial” venind de la „cord”, o denumire alternativă dată unei inimi cu probleme funcționale…):
„Doctorul mă ascultă cu stetoscopul
Și-mi cere să spun 33…
Răspund în șoaptă: nu vreau,
Iar el nu mai știe ce diagnostic să-mi aleagă:
Bolnav sau mort de-a binelea?
Fără să-nțeleagă că nici născut nu sunt încă”.
-Ce alte personalități au mai fost prezente la eveniment, în afara celor pomenite deja?
-Dintre colaboratorii revistei, pe care încă nu i-am numit, dar i-am identificat ca fiind activi la regalul de cultură de la Curtea de Argeș, amintesc, în ordine alfabetică, pe: Horia Bădescu (scriitor – Cluj-Napoca), Marian Nencescu (scriitor - București), Paula Romanescu (scriitor și traducător - București), Dragoș Vaida (profesor universitar - București) ș.a.
-Poate ați uitat, totuși, pe cineva…
-Da. Omniprezența Spiritului Domnului Eminescu.
După cum știți, revista reproduce, în fiecare număr, fragmente din publicistica lui Eminescu la rubrica „Domnul Eminescu scris-a: „Toate-s vechi și nouă toate…”; cartea lui Florian Copcea, lansată la Curtea de Argeș, are ca subiect formația intelectuală a lui Mihai Eminescu, iar romanul „Temă pentru acasă”, a lui Nicolae Dabija (academician, poet, scriitor și publicit basarabean) are ca pretext al acțiunii represive a autorităților comuniste sovietice înlocuirea tabloului lui Stalin cu tabloul lui Eminescu. Și nu în ultimul rând, actorul Eugen Cristea a recitat magnific poezia „Eminescului II”, de Gheorghe Păun:
„Eminescul poate fi scris cu literă mică
Legat cu fir roș-galben-albastru, ca un mărțișor
Și așezat pe pernă, pe prag, pe pervaz
Și la icoană.
Ca să se găsească în toate locurile acestea
Precum în laptele mamei, în streașină,
În nufăr și clopot,
În cărare și în cartea de istorie,
În frunză de salcie, în pâine
În aer și în inimă.
Pentru că e pretutindeni
Acolo unde suntem noi,
Iar noi suntem,
Pentru că el este cu noi”.
-Cât adevăr și câtă simțire!
Vă mulțumesc, dle profesor, pentru aceste nestemate (informații); sărut mâna pentru poze, doamnă Ecaterina Mihai!
Ovidiu Dan
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Un regal de cultură la „Curtea Regelui Păun”.

Trimite email

Pentru mai multe poze click aici

miercuri, 7 decembrie 2022