Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

M.E.N. salută și susține măsurile de reglementare echitabilă a sistemului de decontare a navetei elevilor

M.F.P. propune decontarea abonamentelor de transport între anumite limite

M.E.N. salută și susține măsurile de reglementare echitabilă a sistemului de decontare a navetei elevilor

Având în vedere diferențele mari și nejustificate ale tarifelor practicate de transportatorii care au asigurat până acum transportul elevilor care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu, propunerea Ministerului Finanțelor Publice privind decontarea abonamentelor de transport în limita a maximum 26 lei/abonament/lună pentru distanța de 3 km este binevenită.

Ea este de natură să asigure o mai corectă cheltuire a banului public, susținând în același timp preocuparea Ministerului Educației Naționale de a asigura accesul la educație pentru categoriile vulnerabile.
Reamintim că, în anul școlar 2012/2013, Ministerul Educației Naționale a decontat la nivel național peste 150.000 de abonamente de transport, iar până acum nu s-a ținut niciodată cont de diferențele foarte mari dintre tarifele solicitate de transportatori în diferite locuri din țară.
Astfel, anul trecut:
- pentru distanța de 10 kilometri, prețul unui abonament a variat între 25 de lei și 326 de lei;
- pentru distanța de 15 kilometri, prețul unui abonament a pornit de la 32 de lei și a ajuns la 406 lei;
- variația de preț pe distanța de 20 km a fost cuprinsă cuprinsă între 36 de lei și 400 de lei;
- mai mult, există firme în țară care au practicat un tarif de 491 de lei pe lună pentru 50 de kilometri, în timp ce alte companii au perceput doar 42 de lei pentru același număr de kilometri.
Cele mai multe dintre abonamentele decontate anul trecut (11.636) au fost pe distanța de 10 de kilometri, 15 km (11.205) și 20 km (8.562). Un număr de 904 elevi au făcut naveta pe distanțe de 3 kilometri, iar tarifele minime percepute de firmele de transport au fost de 15 lei pe lună, în timp ce tarifele maxime au ajuns și la 166 de lei lunar.
Aceste realități, total defavorabile finanțelor publice și implicit interesului elevilor, sunt cele care au pus presiune pe bugetul Ministerului Educației Naționale și au generat situația regretabilă a întârzierii decontării navetei școlare.
Pentru a evita pe viitor astfel de cazuri, Ministerul Educației Naționale și Guvernul în ansamblul său doresc să vină în sprijinul elevilor și să reglementeze mai echitabil sistemul de decontare a navetei. Astfel, pe lângă măsura introducerii unui prag maximal de 26 lei/abonament/lună pentru distanța de 3 km și a unuia de 120 lei/abonament/lună pentru distanța de 50 kilometri, Guvernul a alocat 76 milioane de lei pentru achiziția de microbuze școlare destinate transportului elevilor din localitățile izolate, din mediul rural. Biroul de presă

Trimite email
sâmbătă, 7 februarie 2026 la 07:37:06 Ora standard a Europei de Est