Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Numărul 9 al revistei „Curtea de la Argeș”

Dl rector Ioan Dzițac ne propune să lecturăm și să savurăm în liniște

Numărul 9 al revistei „Curtea de la Argeș”

În editorial, dl redactor-șef Gheorghe Păun răspunde măiestrit unor răutăcioși care nu vor să vadă pădurea din cauza copacilor, orientarea și substanța revistei, împiedicându-se de tricolorul arborat și de bisericile care le stau pe creștet.

„Nu suntem nici o revistă religioasă, chiar dacă se acordă o simpatie în plus acestei componente a spiritualității, deci a culturii. Măcar gândindu-ne la semnificațiile-implicațiile unui îndemn precum „Să trăim ca și când Dumnezeu ar fi alături” și tot ar trebui să fim, cu toții, „religioși”. Înțelegem că până la urmă pe respectivii îi deranjează că cei ce scriu sunt „prea” români! Și mai au un mare defect: nu polemizează, nu înjură! Ne mirăm că nu s-au legat și de omniprezența Luceafărului românilor în pagina a II-a; Domnul Eminescu fiind ca o piatră de hotar la fruntariile revistei.
Cu aceeași eleganță și rafinament scrie și Horia Bădescu despre spiritul românesc și lumea laică (în care, vorba lui Grigore C.Moisil „legea nu interzice nimănui să fie imbecil”), oprindu-se la o sublimă factură de plată stabilită de un pictor la încheierea lucrărilor (1.modificat a șaptea poruncă și lăcuit cele zece porunci: 3 franci 45; 2.curățat Ponțiu Pilat, pus o blană nouă pe gulerul lui și lustruit personajul pe toate părțile: 2 franci 33; 3.lărgit cerul și adăugat câteva stele; ameliorat focul iadului și dat diavolului un chip rezonabil: 3 franci 86; 4.modificat sfânta Magdalena care era deteriorată: 3 franci 16; 5.curățat și repictat ici și acolo fecioarele înțelepte: 1 franc 30; 6.marcat mai bine drumul spre cer: 0 franci 55; 7.lăcuit femeia lui Putifar și îndepărtat jegul de pe gâtul ei: 1 franc 32; 8.dat mai înapoi sfârșitul lumii, având în vedere că era mult prea aproape: 4 franci 48; 9.curățat Marea Roșie de excrementele muștelor care o acopereau: 2 franci 00). Johan Galtung scrie (la meserie) despre „Ipocrizia CE/UE”. Despre „frumos ca temei al binelui” ne vorbește Dan D. Farcaș, care conchide: „trăiesc cu convingerea că omenirea va deveni matură doar atunci când toți oamenii se vor fi ridicat pe acel palier în care, pentru fiecare om, cea mai importantă motivație va deveni frumosul uman, producând implicit, fără alte premise, binele”. În rubrica „Istoria de lângă noi”, Radu Pintea ne pune pe gânduri în legătură cu cel de-al 45-lea; un general și un colonel dau Cezarului ce este al Cezarului la un veac de la cel de-al doilea Război Balcanic, iar Gheorghe Vlad scrie despre prințesa Maria, fiica Regelui Carol I și a Reginei Elisabeta. La „Seniori ai culturii” citim despre Tamara Buciuceanu și academicianul Radu Miron. Convins de necesitatea și forța modelelor, Dragoș Vaida se oprește la modelele de pe vremea domniei sale. În cadrul „Dialoguri(lor) esențiale”, Cătălin Mamali publică partea a II-a a interviului realizat cu Anatol Vieru, iar Victoria Milescu stă de vorbă cu Ion Roșioru. Despre legenda Meșterului Manole a citit tot românul, dar despre Fântâna Meșterului Manole ne vorbește Emanoil Sterescu. Dacă nu ați aflat încă despre Trigonometria lui Gheorghe Lazăr, dl redactor-șef ne înlesnește accesul la informație apelând la însemnările distinsul matematician Traian Lalescu. Până să ajungem la „Orizont(ul) SF”, parcurgem „Cărți și autori” și „La pas prin satul global”. La „Orizont…”, Mircea Opriță scrie „De la aventurile chimiei la arheologia fantastică”, referindu-se la inginerul chimist Dumitru Todericiu, care a debutat în SF cu nuvela „Apa care usucă”…
În numărul de față, articolele sunt semnate de scriitori, academicieni, generali și colonei, actori, psiho-sociologi, diplomați și ingineri din Cluj-Napoca, Norvegia, București, Curtea de Argeș, Roșiorii de Vede, Constanța, S.U.A. și Râmnicu Vâlcea.
(Ovidiu Dan)
Revista se poate lectura la adresa:
http://www.curteadelaarges.ro/IV_9_34.php

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:56:54 Ora de vară a Europei de Est