Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Numărul 9 al revistei „Curtea de la Argeș”

Dl rector Ioan Dzițac ne propune să lecturăm și să savurăm în liniște

Numărul 9 al revistei „Curtea de la Argeș”

În editorial, dl redactor-șef Gheorghe Păun răspunde măiestrit unor răutăcioși care nu vor să vadă pădurea din cauza copacilor, orientarea și substanța revistei, împiedicându-se de tricolorul arborat și de bisericile care le stau pe creștet.

„Nu suntem nici o revistă religioasă, chiar dacă se acordă o simpatie în plus acestei componente a spiritualității, deci a culturii. Măcar gândindu-ne la semnificațiile-implicațiile unui îndemn precum „Să trăim ca și când Dumnezeu ar fi alături” și tot ar trebui să fim, cu toții, „religioși”. Înțelegem că până la urmă pe respectivii îi deranjează că cei ce scriu sunt „prea” români! Și mai au un mare defect: nu polemizează, nu înjură! Ne mirăm că nu s-au legat și de omniprezența Luceafărului românilor în pagina a II-a; Domnul Eminescu fiind ca o piatră de hotar la fruntariile revistei.
Cu aceeași eleganță și rafinament scrie și Horia Bădescu despre spiritul românesc și lumea laică (în care, vorba lui Grigore C.Moisil „legea nu interzice nimănui să fie imbecil”), oprindu-se la o sublimă factură de plată stabilită de un pictor la încheierea lucrărilor (1.modificat a șaptea poruncă și lăcuit cele zece porunci: 3 franci 45; 2.curățat Ponțiu Pilat, pus o blană nouă pe gulerul lui și lustruit personajul pe toate părțile: 2 franci 33; 3.lărgit cerul și adăugat câteva stele; ameliorat focul iadului și dat diavolului un chip rezonabil: 3 franci 86; 4.modificat sfânta Magdalena care era deteriorată: 3 franci 16; 5.curățat și repictat ici și acolo fecioarele înțelepte: 1 franc 30; 6.marcat mai bine drumul spre cer: 0 franci 55; 7.lăcuit femeia lui Putifar și îndepărtat jegul de pe gâtul ei: 1 franc 32; 8.dat mai înapoi sfârșitul lumii, având în vedere că era mult prea aproape: 4 franci 48; 9.curățat Marea Roșie de excrementele muștelor care o acopereau: 2 franci 00). Johan Galtung scrie (la meserie) despre „Ipocrizia CE/UE”. Despre „frumos ca temei al binelui” ne vorbește Dan D. Farcaș, care conchide: „trăiesc cu convingerea că omenirea va deveni matură doar atunci când toți oamenii se vor fi ridicat pe acel palier în care, pentru fiecare om, cea mai importantă motivație va deveni frumosul uman, producând implicit, fără alte premise, binele”. În rubrica „Istoria de lângă noi”, Radu Pintea ne pune pe gânduri în legătură cu cel de-al 45-lea; un general și un colonel dau Cezarului ce este al Cezarului la un veac de la cel de-al doilea Război Balcanic, iar Gheorghe Vlad scrie despre prințesa Maria, fiica Regelui Carol I și a Reginei Elisabeta. La „Seniori ai culturii” citim despre Tamara Buciuceanu și academicianul Radu Miron. Convins de necesitatea și forța modelelor, Dragoș Vaida se oprește la modelele de pe vremea domniei sale. În cadrul „Dialoguri(lor) esențiale”, Cătălin Mamali publică partea a II-a a interviului realizat cu Anatol Vieru, iar Victoria Milescu stă de vorbă cu Ion Roșioru. Despre legenda Meșterului Manole a citit tot românul, dar despre Fântâna Meșterului Manole ne vorbește Emanoil Sterescu. Dacă nu ați aflat încă despre Trigonometria lui Gheorghe Lazăr, dl redactor-șef ne înlesnește accesul la informație apelând la însemnările distinsul matematician Traian Lalescu. Până să ajungem la „Orizont(ul) SF”, parcurgem „Cărți și autori” și „La pas prin satul global”. La „Orizont…”, Mircea Opriță scrie „De la aventurile chimiei la arheologia fantastică”, referindu-se la inginerul chimist Dumitru Todericiu, care a debutat în SF cu nuvela „Apa care usucă”…
În numărul de față, articolele sunt semnate de scriitori, academicieni, generali și colonei, actori, psiho-sociologi, diplomați și ingineri din Cluj-Napoca, Norvegia, București, Curtea de Argeș, Roșiorii de Vede, Constanța, S.U.A. și Râmnicu Vâlcea.
(Ovidiu Dan)
Revista se poate lectura la adresa:
http://www.curteadelaarges.ro/IV_9_34.php

Trimite email
marți, 17 noiembrie 2026 la 13:08:49 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Sziget Festival - 2027

Între 10 și 14 august 2027, pe Insula Óbuda din Budapesta,
va avea loc ediția 2027 a Sziget Festival.
Aflați primele informații furnizate de Iulia Pop în articolul
Fontaines D.C., Katseye, IDLES, Lola Young,
fiii lui David Beckham și Liam Gallagher,
printre primele nume confirmate la Sziget 2027...