Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Numărul 9 al revistei „Curtea de la Argeș”

Dl rector Ioan Dzițac ne propune să lecturăm și să savurăm în liniște

Numărul 9 al revistei „Curtea de la Argeș”

În editorial, dl redactor-șef Gheorghe Păun răspunde măiestrit unor răutăcioși care nu vor să vadă pădurea din cauza copacilor, orientarea și substanța revistei, împiedicându-se de tricolorul arborat și de bisericile care le stau pe creștet.

„Nu suntem nici o revistă religioasă, chiar dacă se acordă o simpatie în plus acestei componente a spiritualității, deci a culturii. Măcar gândindu-ne la semnificațiile-implicațiile unui îndemn precum „Să trăim ca și când Dumnezeu ar fi alături” și tot ar trebui să fim, cu toții, „religioși”. Înțelegem că până la urmă pe respectivii îi deranjează că cei ce scriu sunt „prea” români! Și mai au un mare defect: nu polemizează, nu înjură! Ne mirăm că nu s-au legat și de omniprezența Luceafărului românilor în pagina a II-a; Domnul Eminescu fiind ca o piatră de hotar la fruntariile revistei.
Cu aceeași eleganță și rafinament scrie și Horia Bădescu despre spiritul românesc și lumea laică (în care, vorba lui Grigore C.Moisil „legea nu interzice nimănui să fie imbecil”), oprindu-se la o sublimă factură de plată stabilită de un pictor la încheierea lucrărilor (1.modificat a șaptea poruncă și lăcuit cele zece porunci: 3 franci 45; 2.curățat Ponțiu Pilat, pus o blană nouă pe gulerul lui și lustruit personajul pe toate părțile: 2 franci 33; 3.lărgit cerul și adăugat câteva stele; ameliorat focul iadului și dat diavolului un chip rezonabil: 3 franci 86; 4.modificat sfânta Magdalena care era deteriorată: 3 franci 16; 5.curățat și repictat ici și acolo fecioarele înțelepte: 1 franc 30; 6.marcat mai bine drumul spre cer: 0 franci 55; 7.lăcuit femeia lui Putifar și îndepărtat jegul de pe gâtul ei: 1 franc 32; 8.dat mai înapoi sfârșitul lumii, având în vedere că era mult prea aproape: 4 franci 48; 9.curățat Marea Roșie de excrementele muștelor care o acopereau: 2 franci 00). Johan Galtung scrie (la meserie) despre „Ipocrizia CE/UE”. Despre „frumos ca temei al binelui” ne vorbește Dan D. Farcaș, care conchide: „trăiesc cu convingerea că omenirea va deveni matură doar atunci când toți oamenii se vor fi ridicat pe acel palier în care, pentru fiecare om, cea mai importantă motivație va deveni frumosul uman, producând implicit, fără alte premise, binele”. În rubrica „Istoria de lângă noi”, Radu Pintea ne pune pe gânduri în legătură cu cel de-al 45-lea; un general și un colonel dau Cezarului ce este al Cezarului la un veac de la cel de-al doilea Război Balcanic, iar Gheorghe Vlad scrie despre prințesa Maria, fiica Regelui Carol I și a Reginei Elisabeta. La „Seniori ai culturii” citim despre Tamara Buciuceanu și academicianul Radu Miron. Convins de necesitatea și forța modelelor, Dragoș Vaida se oprește la modelele de pe vremea domniei sale. În cadrul „Dialoguri(lor) esențiale”, Cătălin Mamali publică partea a II-a a interviului realizat cu Anatol Vieru, iar Victoria Milescu stă de vorbă cu Ion Roșioru. Despre legenda Meșterului Manole a citit tot românul, dar despre Fântâna Meșterului Manole ne vorbește Emanoil Sterescu. Dacă nu ați aflat încă despre Trigonometria lui Gheorghe Lazăr, dl redactor-șef ne înlesnește accesul la informație apelând la însemnările distinsul matematician Traian Lalescu. Până să ajungem la „Orizont(ul) SF”, parcurgem „Cărți și autori” și „La pas prin satul global”. La „Orizont…”, Mircea Opriță scrie „De la aventurile chimiei la arheologia fantastică”, referindu-se la inginerul chimist Dumitru Todericiu, care a debutat în SF cu nuvela „Apa care usucă”…
În numărul de față, articolele sunt semnate de scriitori, academicieni, generali și colonei, actori, psiho-sociologi, diplomați și ingineri din Cluj-Napoca, Norvegia, București, Curtea de Argeș, Roșiorii de Vede, Constanța, S.U.A. și Râmnicu Vâlcea.
(Ovidiu Dan)
Revista se poate lectura la adresa:
http://www.curteadelaarges.ro/IV_9_34.php
Trimite email
joi, 5 martie 2026 la 22:57:49 Ora standard a Europei de Est