Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

M.E.N. a decis modificarea calculării mediei de admitere în învățământul liceal

Noutăți pentru elevi, dascăli și părinți

M.E.N. a decis modificarea calculării mediei de admitere în învățământul liceal

Ministerul Educației Naționale a decis ca, din anul școlar 2013-2014, în media finală pentru admiterea în învățământul liceal, proporția mediei celor patru ani de gimnaziu să fie de doar 25%, redusă așadar, comparativ cu cea existentă până acum, de 50%.

Media obținută la Evaluarea Națională din clasa a VIII-a va avea însă o pondere mai mare în calculul mediei finale, respectiv 75%, față de 50%, cât era până acum.
Decizia vine în urma analizei datelor înregistrate la finalul clasei a VIII-a. Acestea au relevat diferențe notabile între mediile, mai mari, obținute de elevi în școală, pe parcursul gimnaziului, și mediile, mai mici, obținute de aceștia la Evaluarea Națională. Cele mai multe situații (59,52% din unitățile de învățământ) relevă diferențe de 2 până la 2,5 puncte între felul în care au fost evaluați elevii pe parcursul gimnaziului și media de la evaluarea națională a acestora.
Ruptura între cele două tipuri de evaluare a fost identificată în 25 de județe: Iași, Sibiu, Brașov, Argeș, Giurgiu, Bacău, Constanța, Dâmbovița, Maramureș,  Alba, Vaslui, Bistrița-Năsăud, Mehedinți, Sălaj, Tulcea, Bihor, Arad, Teleorman, Satu-Mare, Covasna, Dolj, Harghita, Călărași, Botoșani și Ialomița. În alte 6 județe (Vâlcea, Mureș, Timiș, Hunedoara, Caraș-Severin, Olt) diferențele sunt și mai mari, depășind 2,5 puncte. O situație considerată acceptabilă, respectiv un raport de 1,5 până la 2 puncte între mediile pe ciclul gimnazial și cele la Evaluarea Națională, se înregistrează în județe precum Gorj, Suceava, Vrancea, Ilfov, Prahova, Cluj, Buzău, Galați și Neamț (reprezentând 21,42% din totalul unităților de învățământ, la nivel de țară). Numai Bucureștiul și județul Brăila înregistrează un raport normal între evaluarea la clasă și Evaluarea Națională, dar reprezintă doar 4,76% din totalul județelor. O situație îngrijorătoare o reprezintă și faptul că 35.000 de elevi, din totalul celor care au participat la Evaluarea Națională, nu au reușit să obțină minim 5. O parte a elevilor se încadrează în sfera analfabetismului funcțional. De asemenea, abandonul școlar este un fenomen întâlnit mai ales la trecerea de la învățământul gimnazial la cel liceal și este direct proporțional cu eșecul școlar înregistrat în urma Evaluării Naționale.
Toate unitățile de învățământ unde diferențele de notare sunt mari sau unde numărul de elevi cu medii de promovare a fost scăzut vor fi monitorizate în mod constant.
Inspectoratele școlare vor realiza analize, punctuale, iar conducerile școlilor vizate vor fi evaluate în funcție de măsurile pe care le vor adopta pentru îmbunătățirea procesului de predare - învățare.
Menționăm că toate măsurile adoptate de ministrul Educației au fost discutate și agreate cu partenerii sociali - sindicatele reprezentative, asociațiile de părinți. Toate informațiile care vizează aceste modificări sunt disponibile pe pagina web a Ministerului Educației Naționale, în secțiunea Date calitative despre școlile gimnaziale.
Notă
Media de admitere în învățământul liceal este rezultatul mediei aritmetice dintre media celor patru ani de gimnaziu și media obținută la examenele din cadrul Evaluării Naționale la clasa a VIII-a.
1. Care sunt principalele modificări propuse pentru admiterea la liceu?
Nu vor exista modificări în materia pentru examen sau în modalitatea de organizare și desfășurare a Evaluării Naționale. Singurul lucru care se schimbă este ponderea acordată examenului - aceasta va conta în proporție de 75% pentru admiterea la liceu, iar media generală V-VIII va conta în proporție de 25%.
2. De ce această măsură?
Există prea multe diferențe între cele două medii. În condițiile în care, la nivel național, diferența dintre cele două tipuri de notare este de 2,16 puncte, mai mare în cazul mediilor din cei patru ani de studiu, considerăm că examenele din cadrul Evaluării Naționale la clasa arată o imagine mai obiectivă a pregătirii elevilor.
3. De ce nu se renunță în totalitate la luarea în calcul a mediei din cei patru ani de studiu?
Harta notelor și rezultatelor ne arată un clivaj major între unitățile de învățământ care funcționează eficient și cele care se confruntă cu probleme în pregătirea și notarea elevilor. Școlile și liceele din prima categorie nu vor avea de suferit în urma introducerii acestei modificări. Eliminarea notelor din cei patru ani de studiu ar funcționa ca o penalizare majoră pentru unitățile de învățământ care se confruntă cu probleme - nu dorim să excludem din procesul de învățământ acești elevi și acești profesori și să accentuăm și mai mult decalajul între unitățile școlare. Educația în România nu are nevoie de noi clivaje socio-geografice, ci de reducerea inegalității.
4. Care este principala problemă identificată?
Principala problemă cu care învățământul gimnazial se confruntă este diferența dintre notarea la clasă, pe parcursul gimnaziului, și notarea la Evaluarea Națională, la sfârșitul clasei a VIII-a. În multe unități de învățământ exigența în notarea și evaluarea continuă este mai redusă decât la Evaluarea Națională.
5. Cum vor fi remediate aceste probleme?
Inspectoratele școlare județene vor monitoriza fiecare unitate de învățământ unde diferența dintre cele două medii este mai mare de două puncte. La nivelul inspectoratelor și la nivelul fiecărei școli vor fi realizate planuri, sub coordonarea ministerului, pentru creșterea ratei de promovare, pentru creșterea mediilor din cei patru ani și a mediilor din evaluarea finală, precum și pentru reducerea acestei discrepanțe din procesul de notare. Conducerea fiecărei școli va fi evaluată, începând din anul școlar 2013 - 2014, în funcție de cât de bine reușește să îmbunătățească acești indicatori.
6. Cum ați adoptat aceste soluții?
Soluțiile au fost discutate în prealabil și au primit girul reprezentanților părinților și profesorilor.
Biroul de presă
Trimite email
duminică, 7 decembrie 2025 la 23:26:03 Ora standard a Europei de Est