Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

M.E.N. a decis modificarea calculării mediei de admitere în învățământul liceal

Noutăți pentru elevi, dascăli și părinți

M.E.N. a decis modificarea calculării mediei de admitere în învățământul liceal

Ministerul Educației Naționale a decis ca, din anul școlar 2013-2014, în media finală pentru admiterea în învățământul liceal, proporția mediei celor patru ani de gimnaziu să fie de doar 25%, redusă așadar, comparativ cu cea existentă până acum, de 50%.

Media obținută la Evaluarea Națională din clasa a VIII-a va avea însă o pondere mai mare în calculul mediei finale, respectiv 75%, față de 50%, cât era până acum.
Decizia vine în urma analizei datelor înregistrate la finalul clasei a VIII-a. Acestea au relevat diferențe notabile între mediile, mai mari, obținute de elevi în școală, pe parcursul gimnaziului, și mediile, mai mici, obținute de aceștia la Evaluarea Națională. Cele mai multe situații (59,52% din unitățile de învățământ) relevă diferențe de 2 până la 2,5 puncte între felul în care au fost evaluați elevii pe parcursul gimnaziului și media de la evaluarea națională a acestora.
Ruptura între cele două tipuri de evaluare a fost identificată în 25 de județe: Iași, Sibiu, Brașov, Argeș, Giurgiu, Bacău, Constanța, Dâmbovița, Maramureș,  Alba, Vaslui, Bistrița-Năsăud, Mehedinți, Sălaj, Tulcea, Bihor, Arad, Teleorman, Satu-Mare, Covasna, Dolj, Harghita, Călărași, Botoșani și Ialomița. În alte 6 județe (Vâlcea, Mureș, Timiș, Hunedoara, Caraș-Severin, Olt) diferențele sunt și mai mari, depășind 2,5 puncte. O situație considerată acceptabilă, respectiv un raport de 1,5 până la 2 puncte între mediile pe ciclul gimnazial și cele la Evaluarea Națională, se înregistrează în județe precum Gorj, Suceava, Vrancea, Ilfov, Prahova, Cluj, Buzău, Galați și Neamț (reprezentând 21,42% din totalul unităților de învățământ, la nivel de țară). Numai Bucureștiul și județul Brăila înregistrează un raport normal între evaluarea la clasă și Evaluarea Națională, dar reprezintă doar 4,76% din totalul județelor. O situație îngrijorătoare o reprezintă și faptul că 35.000 de elevi, din totalul celor care au participat la Evaluarea Națională, nu au reușit să obțină minim 5. O parte a elevilor se încadrează în sfera analfabetismului funcțional. De asemenea, abandonul școlar este un fenomen întâlnit mai ales la trecerea de la învățământul gimnazial la cel liceal și este direct proporțional cu eșecul școlar înregistrat în urma Evaluării Naționale.
Toate unitățile de învățământ unde diferențele de notare sunt mari sau unde numărul de elevi cu medii de promovare a fost scăzut vor fi monitorizate în mod constant.
Inspectoratele școlare vor realiza analize, punctuale, iar conducerile școlilor vizate vor fi evaluate în funcție de măsurile pe care le vor adopta pentru îmbunătățirea procesului de predare - învățare.
Menționăm că toate măsurile adoptate de ministrul Educației au fost discutate și agreate cu partenerii sociali - sindicatele reprezentative, asociațiile de părinți. Toate informațiile care vizează aceste modificări sunt disponibile pe pagina web a Ministerului Educației Naționale, în secțiunea Date calitative despre școlile gimnaziale.
Notă
Media de admitere în învățământul liceal este rezultatul mediei aritmetice dintre media celor patru ani de gimnaziu și media obținută la examenele din cadrul Evaluării Naționale la clasa a VIII-a.
1. Care sunt principalele modificări propuse pentru admiterea la liceu?
Nu vor exista modificări în materia pentru examen sau în modalitatea de organizare și desfășurare a Evaluării Naționale. Singurul lucru care se schimbă este ponderea acordată examenului - aceasta va conta în proporție de 75% pentru admiterea la liceu, iar media generală V-VIII va conta în proporție de 25%.
2. De ce această măsură?
Există prea multe diferențe între cele două medii. În condițiile în care, la nivel național, diferența dintre cele două tipuri de notare este de 2,16 puncte, mai mare în cazul mediilor din cei patru ani de studiu, considerăm că examenele din cadrul Evaluării Naționale la clasa arată o imagine mai obiectivă a pregătirii elevilor.
3. De ce nu se renunță în totalitate la luarea în calcul a mediei din cei patru ani de studiu?
Harta notelor și rezultatelor ne arată un clivaj major între unitățile de învățământ care funcționează eficient și cele care se confruntă cu probleme în pregătirea și notarea elevilor. Școlile și liceele din prima categorie nu vor avea de suferit în urma introducerii acestei modificări. Eliminarea notelor din cei patru ani de studiu ar funcționa ca o penalizare majoră pentru unitățile de învățământ care se confruntă cu probleme - nu dorim să excludem din procesul de învățământ acești elevi și acești profesori și să accentuăm și mai mult decalajul între unitățile școlare. Educația în România nu are nevoie de noi clivaje socio-geografice, ci de reducerea inegalității.
4. Care este principala problemă identificată?
Principala problemă cu care învățământul gimnazial se confruntă este diferența dintre notarea la clasă, pe parcursul gimnaziului, și notarea la Evaluarea Națională, la sfârșitul clasei a VIII-a. În multe unități de învățământ exigența în notarea și evaluarea continuă este mai redusă decât la Evaluarea Națională.
5. Cum vor fi remediate aceste probleme?
Inspectoratele școlare județene vor monitoriza fiecare unitate de învățământ unde diferența dintre cele două medii este mai mare de două puncte. La nivelul inspectoratelor și la nivelul fiecărei școli vor fi realizate planuri, sub coordonarea ministerului, pentru creșterea ratei de promovare, pentru creșterea mediilor din cei patru ani și a mediilor din evaluarea finală, precum și pentru reducerea acestei discrepanțe din procesul de notare. Conducerea fiecărei școli va fi evaluată, începând din anul școlar 2013 - 2014, în funcție de cât de bine reușește să îmbunătățească acești indicatori.
6. Cum ați adoptat aceste soluții?
Soluțiile au fost discutate în prealabil și au primit girul reprezentanților părinților și profesorilor.
Biroul de presă

Trimite email
sâmbătă, 7 februarie 2026 la 07:42:19 Ora standard a Europei de Est