Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
27 iulie 2026

Programele pentru opționalele de Astronomie la nivel de liceu au fost publicate și se aplică din anul școlar 2026-2027. Patru discipline care urmăresc aceleași competențe generale: „Cerul mai aproape”, „Universul în mișcare”, „Stelele sub lupă”, „Universul și omul – o călătorie existențială”

Programele școlare pentru opționalele de Astronomie care vor fi disponibile la nivel de liceu au fost adoptate printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat luni în Monitorul Oficial. Programele, introduse pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Programele adoptate sunt pentru discipline incluse în Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), anume:
„Astronomie. Cerul mai aproape” – clasa a IX-a
„Astronomie. Universul în mișcare” – clasa a X-a
„Astronomie. Stele sub lupă” – clasa a Xi-a
„Astronomie. Universul și omul – o călătorie existențială” – clasa a XII-a

Potrivit documentului adoptat, „ca disciplină nouă, conform Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, aceasta se regăsește, ca disciplină de tip opțional ce poate fi inclusă în oferta națională, în Anexa nr. 2 din OMEC nr. 4350/2025 filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasele a IX-a – a XII-a la Note specifice, partea 2) Precizări privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și în Anexa nr. 3 din același ordin, filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii, clasele a IX-a – a XII-a.
Toate cele patru discipline urmăresc formarea acelorași competențe generale, anume:

Formularea de explicații argumentate pe baza rezultatelor investigării fenomenelor și proceselor cosmice
Analizarea de modele explicative referitoare la structura și evoluția sistemelor în ansamblul Universului
Corelarea de concepte și legi ȘTIAM pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă din domeniul astronomiei.
Formularea de opinii argumentate referitoare la explorarea responsabilă a spațiului cosmic...
Citiți mai multe pe Edupedu...

La aniversară – Ion Simuț, criticul și istoricul literar născut la Hotar(e)

Cu respect și demnitate

La aniversară – Ion Simuț, criticul și istoricul literar născut la Hotar(e)

La împlinirea șaizecimii vieții, Revista „Familia” și Primăria Oradea l-au felicitat ieri (9 septembrie 2013), pe criticul și istoricul literar Ion Simuț – „bardul” de la Hotar.

Primarul Oradiei, dl inginer Ilie Bolojan, i-a înmânat Diploma de excelență, caracterizându-l în două cuvinte: respect și demnitate, iar istoricul Ion Zainea i-a înmânat Diploma de excelență din partea Asociației Pro România Europeană.
Puțini au cutezat a-l caracteriza pe marele, la propriu și la figurat, Ion Simuț. Oare de ce? De teama de a nu greși? De frica unui critic literar sau pentru blândețea și Omenia sa, pentru verticalitatea și demnitatea sa, o personalitate nepătată, apolitic până în măduva oaselor, exigent și intransigent cu sine însuși, dar și cu alții, neîndurător cu timpul și strașnic chivernisitor într-ale cetitului, profesor universitar cu greutate, condei ascuțit într-ale Literelor și cuvintelor potrivite, gurmand de literatură bună, deloc fioros!
Directorul Revistei „Familia” l-a privit din două unghiuri, ca  pe un mare OM și o statură de statuie, avertizându-ne că vineri, revista va ieși în număr dublu (numerele 7 și 8), găzduind și zecile de voci care au dorit să se exprime la Aniversarea „bardului” de la Hotar, pe cât de iubit și de admirat de unii, pe atât de temut de alții. Mai tânărul său discipol Marius Miheț spunea că maestrul manifestă vocația prieteniei, că este un pedagog extraordinar (care a absolvit cinci ani de liceu pedagogic, cu Zavaschi și Piscoi, adăugăm noi), care are un discurs spectacol și încheind prin a-l caracteriza drept: „un uriaș cu suflet de copil”. Celălalt discipol, Mircea Pricăjan, așezat de-a dreapta maestrului, un traducător de 50 de carate, nu a îndrăznit să-l traducă pe Ion Simuț, urându-i doar să rămână „vecinic tânăr și ferice”. Președintele Consiliului Județean, dl profesor Cornel Popa, a depănat amintiri cu Ion Simuț din Pedagogic, cu Zavaschi și Piscoi, „prin forța timpului, suferind împreună în devenirea noastră” și încheind prin a-l dimensiona ca „cel ce dă calibru orașului și județului, dar și Universității, o personalitate notorie cu care ne mândrim”. Poetul Traian Ștef își amintește de Ion Simuț din anii studenției, când Ion Simuț l-a introdus la „Echinox”, fiind invidiat de toți pentru că deținea (citise) „Istoria lui Călinescu”. Pașcu Balaci, șugubăț cum îl știm, a relatat o întâmplare mai comică din vremea când era reporter la „Flacăra” și când a reușit să salveze de la înec (inundație) colosala bibliotecă a lui Ion Simuț din Hotar.
De la greva scrisului, observații politice și polemice, la Fântâna lui Bolojan
Și când s-a întâmplat de a ajuns Ion Simuț la microfon, ne-a povestit despre viața culturală orădeană, de pe vremea uceniciei sale la „Familia”, ca cel mai tânăr în redacție și despre greva scrisului. După care ne-a dăruit 10 minute de reflecție politică (observații politice și polemice), domnia sa fiind un intelectual apolitic, care dorește măcar o fântână cu apă potabilă în buricul orașului, dacă se poate chiar în Parcul 1 Decembrie. În tot acest timp, primarele l-a sorbit din ochi bucurându-se că i-a ridicat mingea la fileu.
De la o glumă filologică la alta, de la sexagenar la „sexagerat” și la „sexuagenar”, istoricul literar ne-a captat și impresionat cu istorioare (im)personale, stăpânit pe alocuri de sentimentul alarmei datorat celor 60 de ani (împliniți pe 26 august). Vorbind despre literații din vremea când lucra la „Familia”, a ținut să amintească și patru nume de azi (aflate în umbră) din lumea literaturii și științelor, „patru nume de oameni puternici, doi mai în vârstă și doi mai tineri…Alexandru Pop, un extraordinar erudit, cunoscător de alchimie și de științe oculte, un om discret și de o valoare extraordinară; mai există un om care nu iese în față și care are o operă impresionantă, Florian Dudaș, de la muzeu, care deține un raft de cărți despre zona veche, cartea veche. Iată un om care trebuie chemat și onorat. Iar dintre tineri, un poet aș vrea să vă spun: Octavian Blaga. Este fiul lui Miron Blaga. Un poet foarte bun, dar puțin vizibil. E plecat acum la Bruxelles sau pe undeva prin străinătate. Cel de-al patrulea este aici de față, Mircea Pricăjan, traducător extraordinar și un prozator extraordinar. A tradus peste 50 de cărți din engleză”.
Câteva observații politice și polemice
„Vedeți, toată această modificare ce s-a întâmplat după ’89-90, noi o înțelegem ca o modificare preponderent politică. Adică, s-a schimbat o societate, să-i zicem comunistă, închisă, cu o societate capitalistă, deschisă; o politică cu un singur partid cu o politică cu mai multe partide. E prea puțin dacă înțelegem numai atât. Și din păcate noi ca intelectuali suntem datori să înțelegem mai mult. Rolul intelectualului, în mod tradițional, și noi am preluat această tradiție, a fost ca opozant la o anumită politică, dacă se poate la toate politicile. Mie nu-mi place această definiție a intelectualului, nu știu cui aparține: „intelectualul este omul care spune întotdeauna NU!” Acesta este un robot. Nu poate să construiască nimic. Ca să construiască ceva, trebuie să spună cuiva și câte un DA…Intelectualul de astăzi nu trebuie să fie un opozant politic sau nu doar un opozant politic. Ne pierdem în peisaj! Intelectualul adevărat, de mare calibru, și intelectuali de acest tip sunt foarte puțini, sunt intelectualii care au spirit critic față de întregul sistem social, care este un sistem economico-politic. Acela este un intelectual de calibru care nu se luptă numai cu o anumită politică, ci se luptă cu întregul sistem economico politic… Pentru că noi avem în față un mare adevăr și un întristător adevăr al acestei societăți: Totul e marfă! Da, oare chiar totul e marfă? Aicea este rolul nostru… Până unde merge această extindere a mărfii, a percepției despre marfă? Este și cultura o marfă? Da,  cartea este o marfă, dar nu avem nevoie de o protecție culturală? O protecție culturală care nu înseamnă protecția Revistei „Familia”, protecția muzeului, ci o protecție culturală pe care să o dăm cetățenilor. Cum s-ar face acesta? Iată un subiect de dezbatere. O protecție culturală pentru cetățeni asemănătoare cu protecția socială – Dreptul la cultură”, a mai spus Ion Simuț.
„Nu mai există societate civilă. Trebuie construită o societate civilă pe alte principii. Ce a fost societate civilă sau rest de societate civilă, totul s-a confiscat sau s-a livrat unui partid și e păcat! În momentul de față nu avem vizibili intelectuali independenți credibili”. Referindu-se apoi la noua societate, la administrația locală și cea județeană (națională), „două instituții trebuie să fie foarte puternice: Protecția Mediului și Protecția Consumatorului…Ca o cerință morală sau ca o cerință intelectuală, ar fi bine să avem partide de specialiști, nu doar partide de activiști”. Și ar mai dori istoricul și criticul literar Ion Simuț o fântână. „Fac propunere pentru o fântână, dar de fapt pentru mai multe fântâni în Oradea. De ce să nu avem, prin forare de adâncime, nu de la rețeaua orașului, în câteva parcuri, dar să începem cu un parc, care poate fi 1 Decembrie, o fântână bine amenajată cu apă de calitate, din adâncime, cu mai multe robinete. Să fie inima parcului și până la urmă poate fi inima orașului. De ce să cumpăr eu apă potabilă infectată cu 10 – 20 de lei, când pot să iau apă potabilă neinfectată de la fântânile din orașul Oradea…
Cultură, apă, agricultură, toate sănătoase de la care să ne putem adăpa, de la care să ne putem alimenta. Partide puternice, sănătoase, cu specialiști în care să avem încredere. Lupte politice cu argumente, nu cu ură și cu antagonisme. Ar fi bine să depășim și să avem civilizația politică, economică și ecologică a secolului XXI”.
Cu aceste gânduri și dorințe și-a încheiat discursul aseară Ion Simuț, în sala mare a Primăriei Oradea. Ovidiu Dan
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: La aniversară – Ion Simuț, criticul și istoricul literar născut la Hotar(e).
Trimite email
duminică, 23 august 2026 la 04:32:58 Ora de vară a Europei de Est