Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

La aniversară – Ion Simuț, criticul și istoricul literar născut la Hotar(e)

Cu respect și demnitate


La aniversară – Ion Simuț, criticul și istoricul literar născut la Hotar(e)
La împlinirea șaizecimii vieții, Revista „Familia” și Primăria Oradea l-au felicitat ieri (9 septembrie 2013), pe criticul și istoricul literar Ion Simuț – „bardul” de la Hotar.

Primarul Oradiei, dl inginer Ilie Bolojan, i-a înmânat Diploma de excelență, caracterizându-l în două cuvinte: respect și demnitate, iar istoricul Ion Zainea i-a înmânat Diploma de excelență din partea Asociației Pro România Europeană.

Puțini au cutezat a-l caracteriza pe marele, la propriu și la figurat, Ion Simuț. Oare de ce? De teama de a nu greși? De frica unui critic literar sau pentru blândețea și Omenia sa, pentru verticalitatea și demnitatea sa, o personalitate nepătată, apolitic până în măduva oaselor, exigent și intransigent cu sine însuși, dar și cu alții, neîndurător cu timpul și strașnic chivernisitor într-ale cetitului, profesor universitar cu greutate, condei ascuțit într-ale Literelor și cuvintelor potrivite, gurmand de literatură bună, deloc fioros!

Directorul Revistei „Familia” l-a privit din două unghiuri, ca pe un mare OM și o statură de statuie, avertizându-ne că vineri, revista va ieși în număr dublu (numerele 7 și 8), găzduind și zecile de voci care au dorit să se exprime la Aniversarea „bardului” de la Hotar, pe cât de iubit și de admirat de unii, pe atât de temut de alții. Mai tânărul său discipol Marius Miheț spunea că maestrul manifestă vocația prieteniei, că este un pedagog extraordinar (care a absolvit cinci ani de liceu pedagogic, cu Zavaschi și Piscoi, adăugăm noi), care are un discurs spectacol și încheind prin a-l caracteriza drept: „un uriaș cu suflet de copil”. Celălalt discipol, Mircea Pricăjan, așezat de-a dreapta maestrului, un traducător de 50 de carate, nu a îndrăznit să-l traducă pe Ion Simuț, urându-i doar să rămână „vecinic tânăr și ferice”. Președintele Consiliului Județean, dl profesor Cornel Popa, a depănat amintiri cu Ion Simuț din Pedagogic, cu Zavaschi și Piscoi, „prin forța timpului, suferind împreună în devenirea noastră” și încheind prin a-l dimensiona ca „cel ce dă calibru orașului și județului, dar și Universității, o personalitate notorie cu care ne mândrim”. Poetul Traian Ștef își amintește de Ion Simuț din anii studenției, când Ion Simuț l-a introdus la „Echinox”, fiind invidiat de toți pentru că deținea (citise) „Istoria lui Călinescu”. Pașcu Balaci, șugubăț cum îl știm, a relatat o întâmplare mai comică din vremea când era reporter la „Flacăra” și când a reușit să salveze de la înec (inundație) colosala bibliotecă a lui Ion Simuț din Hotar.

De la greva scrisului, observații politice și polemice, la Fântâna lui Bolojan

Și când s-a întâmplat de a ajuns Ion Simuț la microfon, ne-a povestit despre viața culturală orădeană, de pe vremea uceniciei sale la „Familia”, ca cel mai tânăr în redacție și despre greva scrisului. După care ne-a dăruit 10 minute de reflecție politică (observații politice și polemice), domnia sa fiind un intelectual apolitic, care dorește măcar o fântână cu apă potabilă în buricul orașului, dacă se poate chiar în Parcul 1 Decembrie. În tot acest timp, primarele l-a sorbit din ochi bucurându-se că i-a ridicat mingea la fileu.

De la o glumă filologică la alta, de la sexagenar la „sexagerat” și la „sexuagenar”, istoricul literar ne-a captat și impresionat cu istorioare (im)personale, stăpânit pe alocuri de sentimentul alarmei datorat celor 60 de ani (împliniți pe 26 august). Vorbind despre literații din vremea când lucra la „Familia”, a ținut să amintească și patru nume de azi (aflate în umbră) din lumea literaturii și științelor, „patru nume de oameni puternici, doi mai în vârstă și doi mai tineri…Alexandru Pop, un extraordinar erudit, cunoscător de alchimie și de științe oculte, un om discret și de o valoare extraordinară; mai există un om care nu iese în față și care are o operă impresionantă, Florian Dudaș, de la muzeu, care deține un raft de cărți despre zona veche, cartea veche. Iată un om care trebuie chemat și onorat. Iar dintre tineri, un poet aș vrea să vă spun: Octavian Blaga. Este fiul lui Miron Blaga. Un poet foarte bun, dar puțin vizibil. E plecat acum la Bruxelles sau pe undeva prin străinătate. Cel de-al patrulea este aici de față, Mircea Pricăjan, traducător extraordinar și un prozator extraordinar. A tradus peste 50 de cărți din engleză”.

Câteva observații politice și polemice

„Vedeți, toată această modificare ce s-a întâmplat după ’89-90, noi o înțelegem ca o modificare preponderent politică. Adică, s-a schimbat o societate, să-i zicem comunistă, închisă, cu o societate capitalistă, deschisă; o politică cu un singur partid cu o politică cu mai multe partide. E prea puțin dacă înțelegem numai atât. Și din păcate noi ca intelectuali suntem datori să înțelegem mai mult. Rolul intelectualului, în mod tradițional, și noi am preluat această tradiție, a fost ca opozant la o anumită politică, dacă se poate la toate politicile. Mie nu-mi place această definiție a intelectualului, nu știu cui aparține: „intelectualul este omul care spune întotdeauna NU!” Acesta este un robot. Nu poate să construiască nimic. Ca să construiască ceva, trebuie să spună cuiva și câte un DA…Intelectualul de astăzi nu trebuie să fie un opozant politic sau nu doar un opozant politic. Ne pierdem în peisaj! Intelectualul adevărat, de mare calibru, și intelectuali de acest tip sunt foarte puțini, sunt intelectualii care au spirit critic față de întregul sistem social, care este un sistem economico-politic. Acela este un intelectual de calibru care nu se luptă numai cu o anumită politică, ci se luptă cu întregul sistem economico politic… Pentru că noi avem în față un mare adevăr și un întristător adevăr al acestei societăți: Totul e marfă! Da, oare chiar totul e marfă? Aicea este rolul nostru… Până unde merge această extindere a mărfii, a percepției despre marfă? Este și cultura o marfă? Da, cartea este o marfă, dar nu avem nevoie de o protecție culturală? O protecție culturală care nu înseamnă protecția Revistei „Familia”, protecția muzeului, ci o protecție culturală pe care să o dăm cetățenilor. Cum s-ar face acesta? Iată un subiect de dezbatere. O protecție culturală pentru cetățeni asemănătoare cu protecția socială – Dreptul la cultură”, a mai spus Ion Simuț.

„Nu mai există societate civilă. Trebuie construită o societate civilă pe alte principii. Ce a fost societate civilă sau rest de societate civilă, totul s-a confiscat sau s-a livrat unui partid și e păcat! În momentul de față nu avem vizibili intelectuali independenți credibili”. Referindu-se apoi la noua societate, la administrația locală și cea județeană (națională), „două instituții trebuie să fie foarte puternice: Protecția Mediului și Protecția Consumatorului…Ca o cerință morală sau ca o cerință intelectuală, ar fi bine să avem partide de specialiști, nu doar partide de activiști”. Și ar mai dori istoricul și criticul literar Ion Simuț o fântână. „Fac propunere pentru o fântână, dar de fapt pentru mai multe fântâni în Oradea. De ce să nu avem, prin forare de adâncime, nu de la rețeaua orașului, în câteva parcuri, dar să începem cu un parc, care poate fi 1 Decembrie, o fântână bine amenajată cu apă de calitate, din adâncime, cu mai multe robinete. Să fie inima parcului și până la urmă poate fi inima orașului. De ce să cumpăr eu apă potabilă infectată cu 10 – 20 de lei, când pot să iau apă potabilă neinfectată de la fântânile din orașul Oradea…

Cultură, apă, agricultură, toate sănătoase de la care să ne putem adăpa, de la care să ne putem alimenta. Partide puternice, sănătoase, cu specialiști în care să avem încredere. Lupte politice cu argumente, nu cu ură și cu antagonisme. Ar fi bine să depășim și să avem civilizația politică, economică și ecologică a secolului XXI”.

Cu aceste gânduri și dorințe și-a încheiat discursul aseară Ion Simuț, în sala mare a Primăriei Oradea. Ovidiu Dan

P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: La aniversară – Ion Simuț, criticul și istoricul literar născut la Hotar(e).

Trimite email

joi, 22 octombrie 2026 la 07:30:08 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Pe urmele goralilor

Trei artiști fotografi: Gheorghe Petrila, Ovidiu Gabor și Constantin Demeter, membri ai Asociației „Etno Foto Art" din Oradea, au fost în această vară pe urmele goralilor din Slovacia...

Aflați mai multe (totul) din articolul „Goralii din Slovacia: monografie fotografică"!