Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

La Bienala Internațională de Artă din Göteborg

Matei Bejenaru în dialog cu Maria Lind

La Bienala Internațională de Artă din Göteborg

Institutul Cultural Român de la Stockholm și Bienala Internațională de Artă de la Göteborg organizează joi, 26 septembrie 2013, ora 17.30, o dezbatere pe tema inițiativelor de artă periferice, la care participă artistul Matei Bejenaru (Iași) și curatorul Maria Lind (Stockholm).

Discuția „A trecut timpul bienalelor periferice? Reflecții despre Bienala Periferic (1997-2008)” face parte din seria de dezbateri „Perspective noi asupra practicilor curatoriale” din cadrul bienalei și reprezintă prima colaborare a institutului cu Bienala de Artă de la Göteborg.
Pornind de la analiza condițiilor socio-culturale și politice în care Bienala Periferic și-a început activitatea în Iași, la sfârșitul anilor ’90, Matei Bejenaru, fondator și director al Bienalei Periferic (1997-2011), va discuta cu Maria Lind, curator și director al Centrului de Artă Tensta din Suedia, despre rolul pe care acest gen de eveniment îl are în dezvoltarea scenei artistice locale. Totodată cei doi participanți vor analiza situația inițiativelor independente de artă în contextul est-european după 2009, anul declanșării crizei mondiale.
Matei Bejenaru este artist și inițiatorul Bienalei de Artă Contemporană Periferic din Iași (1997-2008). În 2001, împreună cu mai mulți artiști și filosofi din Iași, Bejenaru a fondat Asociația Vector, instituție care sprijină scena de artă contemporană emergentă. În 2013, Matei Bejenaru a înființat, alături de curatorul Cristian Nae, Centrul de Fotografie Contemporană din Iași. În 2011-2012 Bejenaru a fost profesor invitat la Universitatea Québec, Montreal, Canada, iar în prezent predă fotografia și arta video la Universitatea de Artă „George Enescu” din Iași.
În practica sa artistică, Bejenaru analizează felul în care globalizarea afectează muncitorii din țările post-comuniste, documentând schimbările de mentalitate și stil de viață. Din 2010 dezvoltă Cântece pentru un viitor mai bun, o serie de performance-uri corale despre percepția viitorului în diferite contexte sociale și culturale.
Maria Lind, curator și critic de artă, este în prezent directorul Centrului de Artă Tensta din Stockholm. În perioada 2008-2010 a fost directorul programului de studii curatoriale din cadrul Bard College (SUA). Anterior, Lind a deținut funcția de director la Iaspis (Stockholm) și la Kunstverein München, și a fost curator la Moderna Museet (Stockholm) și co-curator pentru Manifesta 2. Maria Lind a contribuit cu texte critice în numeroase ziare, reviste, cataloage și alte publicații, fiind unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați curatori suedezi. Dintre publicațiile recente la care a fost co-editor amintim: Contemporary Art and Its Commercial Markets: A Report on Current Conditions și Future Scenarios and Performing the Curatorial: With and Beyond Art, ambele apărute la Sternberg Press.
Bienala Internațională de Artă din Göteborg se desfășoară anul acesta în perioada 7 septembrie – 17 noiembrie. Curatorii acestei ediții sunt Katerina Gregos, Joanna Warsza, Claire Tancons și Ragnar Kjartansson, în colaborare cu Andjeas Ejiksson. Bienala include mai multe expoziții, serii de seminarii, precum și un program satelit, prin care bienala își extinde colaborările cu un număr mare de actori locali și regionali de pe scena artei contemporane. Citește mai mult pe www.goteborg.biennal.org.
Simona Buzatu,
coordonator de proiect

Trimite email
joi, 30 aprilie 2026 la 01:44:29 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Invitaţie la Holograf

Pe 7 mai 2026, de la ora 21.00, Holograf vă aşteaptă la Hard Rock Cafe Bucureşti, la un show cu totul şi cu totul special plin de surprize şi de hiturile care i-au făcut celebri! Copiii sub 7 ani au intrarea liberă.

#concert #bucuresti #hardrockcafe #holograf