Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Elevii vor drept de vot în Consiliul de Administratie

Vocea elevilor

Elevii vor drept de vot în Consiliul de Administratie

Consultarea elevilor și implicarea acestora în procesul decizional de la nivelul unității de învățământ reprezintă acțiuni specifice unui stat democratic și ale unui învățământ aflat în continuă dezvoltare.

Pentru a garanta aceste drepturi prin lege, Consiliul Național al Elevilor a elaborat și trimis tuturor parlamentarilor României un proiect legislativ care are ca scop modificarea Legii Educației Naționale nr. 1/2011 în vederea întăririi rolului beneficiarilor direcți în buna desfășurare a procesului educațional. Astfel, reprezentanții elevilor vor să redobândească dreptul de vot în Consiliul de Administrație al unității de învățământ pierdut odată cu promulgarea Legii nr.1/2011. În prezent, propunerea legislativă a fost depusă la Camera Deputaților.
Legea Educației Naționale a modificat modul de constituire a Consiliului de Administrație prin articolul 96. Alineatul (3) al acestui articol reglementează prezența reprezentantului elevilor în calitate de observator cu mențiunea „de regulă”. Actualul cadru legislativ intră în contradicție cu prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare al Unităților de Învățământ Preuniversitar, articolul 33 litera e) care pune pe picior de egalitate gradul de reprezentare între elevi, părinți, reprezentanți ai autorităților publice locale și ai agenților economici.
Conform unei statistici realizate de către Consiliul Național al Elevilor în perioada 25 martie - 31 martie 2012, din 999 de unități de învățământ în doar 326 unități de învățământ (32,56%) reprezentantul elevilor participă permanent, în 218 unități (21,77%) participă parțial, iar în 455 de unități (45,45%) reprezentantul elevilor nu participă deloc. Astfel doar în 54,33% din unitățile de învățământ chestionate se respectă legea.
Prin modificarea legislativă propusă, ne dorim obținerea dreptului de vot al reprezentantului elevilor.
Ne fundamentăm această solicitare în baza principiilor enunțate de: Constituția României, Legea Educației Naționale 1/2011, Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, Legea 52/2003 privind transparența decizională, Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și Convenția pentru Drepturile Copilului, adoptată de Adunarea Generală a ONU și ratificată prin Legea 18/1990.
Modificările propuse vor duce la îmbunătățirea cadrului de reprezentare a elevilor, ca beneficiari principali ai sistemului educațional din România, va duce la o creștere a implicării elevilor în viața școlară și va duce la crearea unui sistem de responsabilizare a factorilor decizionali.
Elevii vor putea prezenta o situație reală Consiliului de Administrație cu privire la mediul de învățământ preuniversitar de la nivelul fiecărei instituții. De asemenea, prin introducerea acestei măsuri, transparența privind luarea deciziilor va crește,  fiind posibilă o diseminare a informațiilor mai eficientă și mai rapidă. În plus, elevii ar putea veni cu propuneri adresate Consiliului de Administrație prin reprezentantul lor.
De asemenea, recunoașterea elevilor ca beneficiari primari ai sistemului educațional și acordarea dreptului de implicare în luarea deciziilor va duce la întărirea relației de parteneriat între elevi și profesori și acest lucru va asigura un respect reciproc între părți.
Prin participarea reprezentantului elevilor în cadrul Consiliului de Administrație se va dezvolta spiritul democrației în rândul elevilor și profesorilor. Astfel, elevii vor învăța să își exprime punctul de vedere în raport cu factorii decidenți și vor contribui la bunăstarea societății prin implicare în viața școlară. Experiența dobândită în cadrul unei structuri de conducere cum este Consiliul de Administrație va forma anual 2.000 de absolvenți cu experiență în procesul de luare a deciziilor. Astfel, această experiență poate fi considerată un rezultat educațional centrat pe competențe. Cei 2.000 de absolvenți care au participat în Consiliul de Administrație sunt pregătiți să conducă afaceri sau să participe în viața publică sau politică.
Lipsa de transparență în procesul decizional este prezentă în mediul educațional, iar prin prezența reprezentatului elevilor transparența decizională va fi vizibil îmbunătățită.
Din cauza prezenței unui reprezentant al elevilor, discuțiile Consiliului de Administrație vor fi în deplină legalitate deoarece Consiliul de Administrație nu va mai putea adopta hotărâri care ar putea fi catalogate drept abuzive sau ilegale. De asemenea, se va reduce fenomenul corupției deoarece un elev nu va tolera acest fenomen în momentul în care îi sunt lezate drepturile.
Dreptul de vot al reprezentantului elevilor în Consiliul de Administrație consolidează poziția Consiliului Școlar al Elevilor în raport cu  conducerea unității de învățământ preuniversitar, totodată presupune creșterea gradului de reprezentativitate a Consiliului Școlar al Elevilor al unității de învățământ, implicând o responsabilizare signifiantă a elevilor.
Consiliul Național al Elevilor militează pentru obținerea dreptului de vot al reprezentantului elevilor în cadrul Consiliului de Administrație și solicită acordarea avizului favorabil de către Ministerul Educației Naționale pentru inițiativa legislativă aflată la Camera Deputaților și face un apel către toți deputații Parlamentului României să sprijine redobândirea dreptului de vot al reprezentantului elevilor în cadrul Consiliului de Administrație.
„Obținerea dreptului de vot al reprezentantului elevilor semnifică o creștere a legitimității deciziilor Consiliului de Administrație, iar acest lucru asigură o mai bună aplicabilitate în rândul celor vizați de către aceste decizii. De asemenea, reprezentantul elevilor va putea să se asigure de respectarea legislației în vigoare, cu privire la drepturile elevilor, iar în caz contrar, să sesizeze eventualele încălcări ale acestora. Societatea democratică are responsabilitatea de a educa elevii corespunzător principiilor democratice. Școala trebuie să formeze cetățeni. Democrația participativă trebuie să fie implementată în școli, precum este de exemplu în Austria, unde Consiliul de Administrație este format din trei reprezentanți ai elevilor, trei reprezentanți ai părinților și trei reprezentanți ai profesorilor”, Iulia-Flavia MIRON, președinte al Consiliului Național al Elevilor.
Cristian Gîrneață

Trimite email
sâmbătă, 11 aprilie 2026 la 18:56:17 Ora de vară a Europei de Est