Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Elevii vor drept de vot în Consiliul de Administratie

Vocea elevilor

Elevii vor drept de vot în Consiliul de Administratie

Consultarea elevilor și implicarea acestora în procesul decizional de la nivelul unității de învățământ reprezintă acțiuni specifice unui stat democratic și ale unui învățământ aflat în continuă dezvoltare.

Pentru a garanta aceste drepturi prin lege, Consiliul Național al Elevilor a elaborat și trimis tuturor parlamentarilor României un proiect legislativ care are ca scop modificarea Legii Educației Naționale nr. 1/2011 în vederea întăririi rolului beneficiarilor direcți în buna desfășurare a procesului educațional. Astfel, reprezentanții elevilor vor să redobândească dreptul de vot în Consiliul de Administrație al unității de învățământ pierdut odată cu promulgarea Legii nr.1/2011. În prezent, propunerea legislativă a fost depusă la Camera Deputaților.
Legea Educației Naționale a modificat modul de constituire a Consiliului de Administrație prin articolul 96. Alineatul (3) al acestui articol reglementează prezența reprezentantului elevilor în calitate de observator cu mențiunea „de regulă”. Actualul cadru legislativ intră în contradicție cu prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare al Unităților de Învățământ Preuniversitar, articolul 33 litera e) care pune pe picior de egalitate gradul de reprezentare între elevi, părinți, reprezentanți ai autorităților publice locale și ai agenților economici.
Conform unei statistici realizate de către Consiliul Național al Elevilor în perioada 25 martie - 31 martie 2012, din 999 de unități de învățământ în doar 326 unități de învățământ (32,56%) reprezentantul elevilor participă permanent, în 218 unități (21,77%) participă parțial, iar în 455 de unități (45,45%) reprezentantul elevilor nu participă deloc. Astfel doar în 54,33% din unitățile de învățământ chestionate se respectă legea.
Prin modificarea legislativă propusă, ne dorim obținerea dreptului de vot al reprezentantului elevilor.
Ne fundamentăm această solicitare în baza principiilor enunțate de: Constituția României, Legea Educației Naționale 1/2011, Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, Legea 52/2003 privind transparența decizională, Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și Convenția pentru Drepturile Copilului, adoptată de Adunarea Generală a ONU și ratificată prin Legea 18/1990.
Modificările propuse vor duce la îmbunătățirea cadrului de reprezentare a elevilor, ca beneficiari principali ai sistemului educațional din România, va duce la o creștere a implicării elevilor în viața școlară și va duce la crearea unui sistem de responsabilizare a factorilor decizionali.
Elevii vor putea prezenta o situație reală Consiliului de Administrație cu privire la mediul de învățământ preuniversitar de la nivelul fiecărei instituții. De asemenea, prin introducerea acestei măsuri, transparența privind luarea deciziilor va crește,  fiind posibilă o diseminare a informațiilor mai eficientă și mai rapidă. În plus, elevii ar putea veni cu propuneri adresate Consiliului de Administrație prin reprezentantul lor.
De asemenea, recunoașterea elevilor ca beneficiari primari ai sistemului educațional și acordarea dreptului de implicare în luarea deciziilor va duce la întărirea relației de parteneriat între elevi și profesori și acest lucru va asigura un respect reciproc între părți.
Prin participarea reprezentantului elevilor în cadrul Consiliului de Administrație se va dezvolta spiritul democrației în rândul elevilor și profesorilor. Astfel, elevii vor învăța să își exprime punctul de vedere în raport cu factorii decidenți și vor contribui la bunăstarea societății prin implicare în viața școlară. Experiența dobândită în cadrul unei structuri de conducere cum este Consiliul de Administrație va forma anual 2.000 de absolvenți cu experiență în procesul de luare a deciziilor. Astfel, această experiență poate fi considerată un rezultat educațional centrat pe competențe. Cei 2.000 de absolvenți care au participat în Consiliul de Administrație sunt pregătiți să conducă afaceri sau să participe în viața publică sau politică.
Lipsa de transparență în procesul decizional este prezentă în mediul educațional, iar prin prezența reprezentatului elevilor transparența decizională va fi vizibil îmbunătățită.
Din cauza prezenței unui reprezentant al elevilor, discuțiile Consiliului de Administrație vor fi în deplină legalitate deoarece Consiliul de Administrație nu va mai putea adopta hotărâri care ar putea fi catalogate drept abuzive sau ilegale. De asemenea, se va reduce fenomenul corupției deoarece un elev nu va tolera acest fenomen în momentul în care îi sunt lezate drepturile.
Dreptul de vot al reprezentantului elevilor în Consiliul de Administrație consolidează poziția Consiliului Școlar al Elevilor în raport cu  conducerea unității de învățământ preuniversitar, totodată presupune creșterea gradului de reprezentativitate a Consiliului Școlar al Elevilor al unității de învățământ, implicând o responsabilizare signifiantă a elevilor.
Consiliul Național al Elevilor militează pentru obținerea dreptului de vot al reprezentantului elevilor în cadrul Consiliului de Administrație și solicită acordarea avizului favorabil de către Ministerul Educației Naționale pentru inițiativa legislativă aflată la Camera Deputaților și face un apel către toți deputații Parlamentului României să sprijine redobândirea dreptului de vot al reprezentantului elevilor în cadrul Consiliului de Administrație.
„Obținerea dreptului de vot al reprezentantului elevilor semnifică o creștere a legitimității deciziilor Consiliului de Administrație, iar acest lucru asigură o mai bună aplicabilitate în rândul celor vizați de către aceste decizii. De asemenea, reprezentantul elevilor va putea să se asigure de respectarea legislației în vigoare, cu privire la drepturile elevilor, iar în caz contrar, să sesizeze eventualele încălcări ale acestora. Societatea democratică are responsabilitatea de a educa elevii corespunzător principiilor democratice. Școala trebuie să formeze cetățeni. Democrația participativă trebuie să fie implementată în școli, precum este de exemplu în Austria, unde Consiliul de Administrație este format din trei reprezentanți ai elevilor, trei reprezentanți ai părinților și trei reprezentanți ai profesorilor”, Iulia-Flavia MIRON, președinte al Consiliului Național al Elevilor.
Cristian Gîrneață

Trimite email
miercuri, 4 februarie 2026 la 08:12:00 Ora standard a Europei de Est