Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Maestru și învățăcei – dialoguri polemice

Controverse (28)

Maestru și învățăcei – dialoguri polemice

Dl Paul Cernat a scris în „Observator cultural” nr. 427 o recenzie pozitivă la volumul „Carte de muncă” al lui Costi Rogozanu, afirmând, printre altele, că platforma Critic Atac e „cea mai importantă inițiativă intelectuală a ultimilor ani”.

În opinia unuia dintre coordonatorii săi, Critic Atac este un grup de critică socială intelectuală și politică, având orientare ideologică generală de stânga, dar „nu sîntem o sectă ideologică”, precizează C.R. Componenții grupului sunt animați de dorința de a inventa ceva nou într-un spațiu public pe care-l consideră „prea obosit, rutinat și autoritar”.
Cum problema adusă în discuție de P. Cernat este una controversată, dl Nicolae Manolescu publică în R. l. nr. 33/2013 editorialul „O nouă critică de direcție în cultura română?” în care afirmă că platforma, pe care fostul său student o consideră cea mai autentică mișcare intelectuală din ultima vreme, „a rămas și va rămâne marginală și iresponsabilă”, căci astăzi, când vechiul socialism devine pretutindeni o social-democrație modernă, „a proclama un nou leninism sau maoism nu e profitabil nici ideologic, nici politic”. Dl N. Manolescu nu acordă platformei CA nicio șansă deoarece „(din fericire!) nici actualitatea lui Gherea, nici a lui Lenin nu mi se par idei de viitor, dar și pentru că lipsa de spirit critic a protagoniștilor îi conduce la comentarii (...) bazate pe cea mai tendențioasă confuzie populistă de valori”. Un cuvânt de încheiere are dl profesor despre C. Rogozanu („acest strălucit fost student al meu”) care l-a decepționat asumându-și „cauze greșite și dinainte pierdute”. Spune că îi cunoștea antipatia ideologică față de Andrei Pleșu și față de elite de pe vremea când credea că va deveni cronicarul literar al „României literare”.
Precizăm că noi am citit cele două intervenții ale fiecăruia dintre combatanți (N.M. și P.C.) și una a lui C. Rogozanu. Am remarcat cu satisfacție tonul civilizat al polemicii, adevărată bătălie de idei în care primează argumentele și nu împroșcarea cu invective a adversarului.
În răspunsul dlui P. Cernat, întâlnim o politicoasă contestare a celor afirmate de fostul său profesor. Nu se consideră purtător de cuvânt al grupării și nu se erijează în postura de anexionist ideologic, scriind: „Am încercat să demonstrez că, inclusiv după criteriile liberale de evaluare, CA e o grupare consistentă intelectual, eclectică ideologic și deloc iresponsabilă”. Este de părere că o critică a sistemului venită din interiorul acestuia „n-ar trebui suspectată excesiv”. Precizează apoi că nu se revendică de la pozițiile lui Savin Bratu și N. Tertulian „deși nu mi se pare deloc dezonorant să fii lukacsian, nici în compania lor”. Ironiei din aserțiunea domnului profesor („Promițătoare companie, Paul Cernat. Și, mai ales, veche idee”) îi dă un răspuns la fel de ironic: „Nu mă gândeam că voi ajunge în situația de a-i explica profesorului Manolescu diferența dintre „elite” și „elitism” (similară, dacă vreți, celei dintre „ortodoxie” și „ortodoxism”). Îl asigură totodată că nu-i spune adio lui Maiorescu și spiritului critic, nici criticii estetice, dar reconsiderarea lui Gherea i se pare importantă și la nivelul teoriei critice.
Convins că „spre deosebire de ideologii, literatura, ca viața însăși, e mai complexă”, mută discuția în câmpul acesteia.
Văzând că „N. Manolescu acuză, malițios, „tendința fără artă” a lui C. Rogozanu”, P. Cernat formulează mai multe întrebări retorice: De ce n-ar merita o discuție socio-politică un roman de vârf ca „Răscoala” lui L. Rebreanu sau un reportaj excelent precum „Țara de piatră” al lui G. Bogza? De ce ar trebui să conțină manualele de liceu doar discuții despre „joc” sau „copilărie” în literatură, dar nu și despre corupție sau despre conflicte sociale, etice, ideologice și identitare? De ce punem la zid texte ce cultivă compasiunea pentru cei slabi și neajutorați? „Procedând astfel, „castrăm” literatura și o anexăm – tot propagandistic, dar altfel – în contul liberalismului globalist și corporatist”, concluzionează P. Cernat.
La rândul său, C. Rogozanu practică un discurs critic tranșant: „Vrem să ieșim din băltoaca estetizantă în care mainstreamul intelectual a împins spațiul public. Nu ne interesează sforăielile epatante despre „Cultură”, (...) elitismul și condescendența atroce a celor care dețin diverse forme de putere”. Constată, de asemenea, că intelectualii mainstream cultivă o piață culturală captivă, promovând „teme bovarice”, care nu duc nicăieri: anticomunismul, obsesia occidentalizării, procapitalismul compulsiv, elitismul agresiv etc. Vorbește apoi despre „intelectuali aristocratizați prin rentele primite”, precizând că aici nu există luptă cu elitiști, ci lupte cu oportuniști ce susțin, cu orice preț, puterea fără limite. „Nu e radicalism, e (...) jena expusă a elitiștilor de ei înșiși”, ne lămurește C. Rogozanu. Intervenția sa dovedește că nu e dispus să îmbrățișeze nicio variantă de pace cu fostul său profesor: „Iar Manolescu e cel mai fericit caz de „pluralism” eșuat”, notează el, și de aceea „lipește etichete obositoare”. Dl Rogozanu recunoaște că, în timpul Facultății, dl N. Manolescu i-a susținut pe studenți, le-a ascultat „teoriile”, „argumentele” chiar dacă aceștia nu cântau partitura profesorului.
Dacă cei doi foști studenți sunt pe deplin „inițiați în despărțire”, meritul este, desigur, și al profesorului Manolescu, deoarece a știut și a dorit să le cultive libertatea de gândire.
Citind aceste dialoguri polemice, ne-am amintit că dl profesor Manolescu ne-a învățat că exercițiul critic implică „toate lecturile noastre anterioare”, dar „critica e condiționată de infidelitatea lecturii, este, cu alte cuvinte, o lectură infidelă”.
Se pare că foștii studenți, P. Cernat și C. Rogozanu, au ascultat cu luare-aminte lecția.
Al. Serpens
În foto: Paul Cernat, Costi Rogozanu și Nicolae Manolescu
 
 
Trimite email
sâmbătă, 21 februarie 2026 la 20:17:47 Ora standard a Europei de Est