Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Maestru și învățăcei – dialoguri polemice

Controverse (28)

Maestru și învățăcei – dialoguri polemice

Dl Paul Cernat a scris în „Observator cultural” nr. 427 o recenzie pozitivă la volumul „Carte de muncă” al lui Costi Rogozanu, afirmând, printre altele, că platforma Critic Atac e „cea mai importantă inițiativă intelectuală a ultimilor ani”.

În opinia unuia dintre coordonatorii săi, Critic Atac este un grup de critică socială intelectuală și politică, având orientare ideologică generală de stânga, dar „nu sîntem o sectă ideologică”, precizează C.R. Componenții grupului sunt animați de dorința de a inventa ceva nou într-un spațiu public pe care-l consideră „prea obosit, rutinat și autoritar”.
Cum problema adusă în discuție de P. Cernat este una controversată, dl Nicolae Manolescu publică în R. l. nr. 33/2013 editorialul „O nouă critică de direcție în cultura română?” în care afirmă că platforma, pe care fostul său student o consideră cea mai autentică mișcare intelectuală din ultima vreme, „a rămas și va rămâne marginală și iresponsabilă”, căci astăzi, când vechiul socialism devine pretutindeni o social-democrație modernă, „a proclama un nou leninism sau maoism nu e profitabil nici ideologic, nici politic”. Dl N. Manolescu nu acordă platformei CA nicio șansă deoarece „(din fericire!) nici actualitatea lui Gherea, nici a lui Lenin nu mi se par idei de viitor, dar și pentru că lipsa de spirit critic a protagoniștilor îi conduce la comentarii (...) bazate pe cea mai tendențioasă confuzie populistă de valori”. Un cuvânt de încheiere are dl profesor despre C. Rogozanu („acest strălucit fost student al meu”) care l-a decepționat asumându-și „cauze greșite și dinainte pierdute”. Spune că îi cunoștea antipatia ideologică față de Andrei Pleșu și față de elite de pe vremea când credea că va deveni cronicarul literar al „României literare”.
Precizăm că noi am citit cele două intervenții ale fiecăruia dintre combatanți (N.M. și P.C.) și una a lui C. Rogozanu. Am remarcat cu satisfacție tonul civilizat al polemicii, adevărată bătălie de idei în care primează argumentele și nu împroșcarea cu invective a adversarului.
În răspunsul dlui P. Cernat, întâlnim o politicoasă contestare a celor afirmate de fostul său profesor. Nu se consideră purtător de cuvânt al grupării și nu se erijează în postura de anexionist ideologic, scriind: „Am încercat să demonstrez că, inclusiv după criteriile liberale de evaluare, CA e o grupare consistentă intelectual, eclectică ideologic și deloc iresponsabilă”. Este de părere că o critică a sistemului venită din interiorul acestuia „n-ar trebui suspectată excesiv”. Precizează apoi că nu se revendică de la pozițiile lui Savin Bratu și N. Tertulian „deși nu mi se pare deloc dezonorant să fii lukacsian, nici în compania lor”. Ironiei din aserțiunea domnului profesor („Promițătoare companie, Paul Cernat. Și, mai ales, veche idee”) îi dă un răspuns la fel de ironic: „Nu mă gândeam că voi ajunge în situația de a-i explica profesorului Manolescu diferența dintre „elite” și „elitism” (similară, dacă vreți, celei dintre „ortodoxie” și „ortodoxism”). Îl asigură totodată că nu-i spune adio lui Maiorescu și spiritului critic, nici criticii estetice, dar reconsiderarea lui Gherea i se pare importantă și la nivelul teoriei critice.
Convins că „spre deosebire de ideologii, literatura, ca viața însăși, e mai complexă”, mută discuția în câmpul acesteia.
Văzând că „N. Manolescu acuză, malițios, „tendința fără artă” a lui C. Rogozanu”, P. Cernat formulează mai multe întrebări retorice: De ce n-ar merita o discuție socio-politică un roman de vârf ca „Răscoala” lui L. Rebreanu sau un reportaj excelent precum „Țara de piatră” al lui G. Bogza? De ce ar trebui să conțină manualele de liceu doar discuții despre „joc” sau „copilărie” în literatură, dar nu și despre corupție sau despre conflicte sociale, etice, ideologice și identitare? De ce punem la zid texte ce cultivă compasiunea pentru cei slabi și neajutorați? „Procedând astfel, „castrăm” literatura și o anexăm – tot propagandistic, dar altfel – în contul liberalismului globalist și corporatist”, concluzionează P. Cernat.
La rândul său, C. Rogozanu practică un discurs critic tranșant: „Vrem să ieșim din băltoaca estetizantă în care mainstreamul intelectual a împins spațiul public. Nu ne interesează sforăielile epatante despre „Cultură”, (...) elitismul și condescendența atroce a celor care dețin diverse forme de putere”. Constată, de asemenea, că intelectualii mainstream cultivă o piață culturală captivă, promovând „teme bovarice”, care nu duc nicăieri: anticomunismul, obsesia occidentalizării, procapitalismul compulsiv, elitismul agresiv etc. Vorbește apoi despre „intelectuali aristocratizați prin rentele primite”, precizând că aici nu există luptă cu elitiști, ci lupte cu oportuniști ce susțin, cu orice preț, puterea fără limite. „Nu e radicalism, e (...) jena expusă a elitiștilor de ei înșiși”, ne lămurește C. Rogozanu. Intervenția sa dovedește că nu e dispus să îmbrățișeze nicio variantă de pace cu fostul său profesor: „Iar Manolescu e cel mai fericit caz de „pluralism” eșuat”, notează el, și de aceea „lipește etichete obositoare”. Dl Rogozanu recunoaște că, în timpul Facultății, dl N. Manolescu i-a susținut pe studenți, le-a ascultat „teoriile”, „argumentele” chiar dacă aceștia nu cântau partitura profesorului.
Dacă cei doi foști studenți sunt pe deplin „inițiați în despărțire”, meritul este, desigur, și al profesorului Manolescu, deoarece a știut și a dorit să le cultive libertatea de gândire.
Citind aceste dialoguri polemice, ne-am amintit că dl profesor Manolescu ne-a învățat că exercițiul critic implică „toate lecturile noastre anterioare”, dar „critica e condiționată de infidelitatea lecturii, este, cu alte cuvinte, o lectură infidelă”.
Se pare că foștii studenți, P. Cernat și C. Rogozanu, au ascultat cu luare-aminte lecția.
Al. Serpens
În foto: Paul Cernat, Costi Rogozanu și Nicolae Manolescu
 
 

Trimite email
marți, 17 noiembrie 2026 la 13:08:48 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Sziget Festival - 2027

Între 10 și 14 august 2027, pe Insula Óbuda din Budapesta,
va avea loc ediția 2027 a Sziget Festival.
Aflați primele informații furnizate de Iulia Pop în articolul
Fontaines D.C., Katseye, IDLES, Lola Young,
fiii lui David Beckham și Liam Gallagher,
printre primele nume confirmate la Sziget 2027...