Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Maestru și învățăcei – dialoguri polemice

Controverse (28)


Maestru și învățăcei – dialoguri polemice
Dl Paul Cernat a scris în „Observator cultural” nr. 427 o recenzie pozitivă la volumul „Carte de muncă” al lui Costi Rogozanu, afirmând, printre altele, că platforma Critic Atac e „cea mai importantă inițiativă intelectuală a ultimilor ani”.

În opinia unuia dintre coordonatorii săi, Critic Atac este un grup de critică socială intelectuală și politică, având orientare ideologică generală de stânga, dar „nu sîntem o sectă ideologică”, precizează C.R. Componenții grupului sunt animați de dorința de a inventa ceva nou într-un spațiu public pe care-l consideră „prea obosit, rutinat și autoritar”.

Cum problema adusă în discuție de P. Cernat este una controversată, dl Nicolae Manolescu publică în R. l. nr. 33/2013 editorialul „O nouă critică de direcție în cultura română?” în care afirmă că platforma, pe care fostul său student o consideră cea mai autentică mișcare intelectuală din ultima vreme, „a rămas și va rămâne marginală și iresponsabilă”, căci astăzi, când vechiul socialism devine pretutindeni o social-democrație modernă, „a proclama un nou leninism sau maoism nu e profitabil nici ideologic, nici politic”. Dl N. Manolescu nu acordă platformei CA nicio șansă deoarece „(din fericire!) nici actualitatea lui Gherea, nici a lui Lenin nu mi se par idei de viitor, dar și pentru că lipsa de spirit critic a protagoniștilor îi conduce la comentarii (...) bazate pe cea mai tendențioasă confuzie populistă de valori”. Un cuvânt de încheiere are dl profesor despre C. Rogozanu („acest strălucit fost student al meu”) care l-a decepționat asumându-și „cauze greșite și dinainte pierdute”. Spune că îi cunoștea antipatia ideologică față de Andrei Pleșu și față de elite de pe vremea când credea că va deveni cronicarul literar al „României literare”.

Precizăm că noi am citit cele două intervenții ale fiecăruia dintre combatanți (N.M. și P.C.) și una a lui C. Rogozanu. Am remarcat cu satisfacție tonul civilizat al polemicii, adevărată bătălie de idei în care primează argumentele și nu împroșcarea cu invective a adversarului.

În răspunsul dlui P. Cernat, întâlnim o politicoasă contestare a celor afirmate de fostul său profesor. Nu se consideră purtător de cuvânt al grupării și nu se erijează în postura de anexionist ideologic, scriind: „Am încercat să demonstrez că, inclusiv după criteriile liberale de evaluare, CA e o grupare consistentă intelectual, eclectică ideologic și deloc iresponsabilă”. Este de părere că o critică a sistemului venită din interiorul acestuia „n-ar trebui suspectată excesiv”. Precizează apoi că nu se revendică de la pozițiile lui Savin Bratu și N. Tertulian „deși nu mi se pare deloc dezonorant să fii lukacsian, nici în compania lor”. Ironiei din aserțiunea domnului profesor („Promițătoare companie, Paul Cernat. Și, mai ales, veche idee”) îi dă un răspuns la fel de ironic: „Nu mă gândeam că voi ajunge în situația de a-i explica profesorului Manolescu diferența dintre „elite” și „elitism” (similară, dacă vreți, celei dintre „ortodoxie” și „ortodoxism”). Îl asigură totodată că nu-i spune adio lui Maiorescu și spiritului critic, nici criticii estetice, dar reconsiderarea lui Gherea i se pare importantă și la nivelul teoriei critice.

Convins că „spre deosebire de ideologii, literatura, ca viața însăși, e mai complexă”, mută discuția în câmpul acesteia.

Văzând că „N. Manolescu acuză, malițios, „tendința fără artă” a lui C. Rogozanu”, P. Cernat formulează mai multe întrebări retorice: De ce n-ar merita o discuție socio-politică un roman de vârf ca „Răscoala” lui L. Rebreanu sau un reportaj excelent precum „Țara de piatră” al lui G. Bogza? De ce ar trebui să conțină manualele de liceu doar discuții despre „joc” sau „copilărie” în literatură, dar nu și despre corupție sau despre conflicte sociale, etice, ideologice și identitare? De ce punem la zid texte ce cultivă compasiunea pentru cei slabi și neajutorați? „Procedând astfel, „castrăm” literatura și o anexăm – tot propagandistic, dar altfel – în contul liberalismului globalist și corporatist”, concluzionează P. Cernat.

La rândul său, C. Rogozanu practică un discurs critic tranșant: „Vrem să ieșim din băltoaca estetizantă în care mainstreamul intelectual a împins spațiul public. Nu ne interesează sforăielile epatante despre „Cultură”, (...) elitismul și condescendența atroce a celor care dețin diverse forme de putere”. Constată, de asemenea, că intelectualii mainstream cultivă o piață culturală captivă, promovând „teme bovarice”, care nu duc nicăieri: anticomunismul, obsesia occidentalizării, procapitalismul compulsiv, elitismul agresiv etc. Vorbește apoi despre „intelectuali aristocratizați prin rentele primite”, precizând că aici nu există luptă cu elitiști, ci lupte cu oportuniști ce susțin, cu orice preț, puterea fără limite. „Nu e radicalism, e (...) jena expusă a elitiștilor de ei înșiși”, ne lămurește C. Rogozanu. Intervenția sa dovedește că nu e dispus să îmbrățișeze nicio variantă de pace cu fostul său profesor: „Iar Manolescu e cel mai fericit caz de „pluralism” eșuat”, notează el, și de aceea „lipește etichete obositoare”. Dl Rogozanu recunoaște că, în timpul Facultății, dl N. Manolescu i-a susținut pe studenți, le-a ascultat „teoriile”, „argumentele” chiar dacă aceștia nu cântau partitura profesorului.

Dacă cei doi foști studenți sunt pe deplin „inițiați în despărțire”, meritul este, desigur, și al profesorului Manolescu, deoarece a știut și a dorit să le cultive libertatea de gândire.

Citind aceste dialoguri polemice, ne-am amintit că dl profesor Manolescu ne-a învățat că exercițiul critic implică „toate lecturile noastre anterioare”, dar „critica e condiționată de infidelitatea lecturii, este, cu alte cuvinte, o lectură infidelă”.

Se pare că foștii studenți, P. Cernat și C. Rogozanu, au ascultat cu luare-aminte lecția.

Al. Serpens

În foto: Paul Cernat, Costi Rogozanu și Nicolae Manolescu