Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Revista de cultură „Curtea de la Argeș” Nr. 10

Dl prof. Ioan Dzițac ne oferă spre lecturare

Revista de cultură „Curtea de la Argeș” Nr. 10

Citind serialul distinsului profesor Ioan Dzițac despre China, la început, ne întrebam ce interese „ascunse” are să-i ridice în slăvi pe chinezi!

Cu fiecare episod, însă, constatăm că onor chinezii sunt de-a dreptul remarcabili, demni de invidiat și imitat.
Mai mult, în numărul pe octombrie al revistei de cultură „Curtea de la Argeș”, putem citi un articol la fel de incitant, intitulat „În China, după 44 de ani”, scris de Ion Pătrașcu, fost diplomat al României în China, între anii 1966-1969.
Pornind de la Jocul „de-a joaca”, frumos dezvoltat de dl redactorul-șef, Gheorghe Păun, în editorial, alunecăm și cădem în „Datul în mintea copiilor”, care nu mai este un joc (doar de cuvinte). Facem o derogare de la înțelesul expresiei și ajungem la ceea ce autorul, Horia Bădescu, spune de-a dreptul nostim: „Mintea copiilor este locul unde lumina se joacă de-a v-ați ascunselea și Dumnezeu umblă în vârful picioarelor” (superbă imagine!).
Academicianul Dan Berindei se ocupă de un „Mare boier al zilelor noastre”, nimeni altul decât Constantin Bălăceanu-Stolnici. Înțeleptul și venerabilul mare boier, ajuns la 90 de ani, spunea mai devreme (cu un an) Roxanei Vintilă că „între religie și știință nu există contradicții, ci doar complementaritate”. La rubrica „Seniori ai culturii”, Ioan Lascu se oprește la Florea Firan, profesor universitar, critic și istoric literar, publicist și editor – „semănător de urme culturale”. În și la pagina 13, descoperim „Un uriaș al informaticii teoretice”, cum îi spune Lila Sântean-Kari lui Arto Salomaa (citându-l, la rându-i, pe JH, laureat al premiului Nobel al informaticii). „Faimoasa sa carte („Limbaje formale”) a fost poarta mea de intrare în domeniul informaticii teoretice, numit limbaje formale”, spune Lila, devenită mai apoi studenta sa de doctorat. Trăind trecutul ca prezent, dl Dragoș Vaida ne facilitează intrarea pe ușa din față la două personalități emblematice: Grigore C. Moisil și Nicolae Teodorescu. În pagina următoare, dăm de o altă personalitate proeminentă a științelor matematice contemporane, academicianul și ilustrul profesor Radu Miron. Mai departe, Gabriel Dragnea îl scoate la lumină pe Panait Istrati. Ion C. Ștefan ne supune atenției volumul lui Andrei Pleșu „Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste”. La pas prin satul global, Octavian D. Curpaș ne-o prezintă pe Nira Lee, o fire luptătoare din Arizona, care ajunge în armata israeliană. Și dacă vom mai face un pas prin satul global, vom da de un argeșean, despre care v-am vorbit la început; e vorba de Ion Pătrașcu, cel care (re)descoperă China după 44 de ani. Să mai spunem că ne încântă prezența dlui Alex Ștefănescu în paginile revistei, „Cu Cristian Bădiliță printre păsări și extratereștri”. „Sunt bucuros că la această manifestare participă oameni importanți, reprezentând instituții importante din România. Eu nu sunt un nonconformist, am oroare de nonconformism.
Mă bucură foarte mult faptul că domnul Mihail Sachelarie, directorul unei instituții foarte respectate din Pitești, un reprezentant al Institutului Cultural Român, un reprezentant al Consiliului Județean și însuși ministrul Culturii, domnul Daniel Barbu, se află aici. Am văzut de multe ori miniștri care se duc să taie panglica la inaugurarea unui lift. Aici este vorba de un lift care te suie până la cer. E foarte frumos gestul pe care l-a făcut domnul Daniel Barbu, să gireze prin prezența sa lansare unei expoziții cu totul originale. Mai vreau doar să spun că domnul ministru al Culturii este ministru al culturii, deși este un om de cultură, caz rar în România”.    
Răsfoind nr. 10, ne-am delectat foarte, cu de toate cele ale sufletului, rânduite ca într-o biblie, semnate de scriitori, academicieni, matematicieni, psiho-sociologi, publiciști și diplomați din Cluj-Napoca, Norvegia, București, SUA, Craiova și Chișinău (Republica Moldova).
Ovidiu Dan

Trimite email
vineri, 19 decembrie 2025 la 16:42:05 Ora standard a Europei de Est