Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
27 iulie 2026

Programele pentru opționalele de Astronomie la nivel de liceu au fost publicate și se aplică din anul școlar 2026-2027. Patru discipline care urmăresc aceleași competențe generale: „Cerul mai aproape”, „Universul în mișcare”, „Stelele sub lupă”, „Universul și omul – o călătorie existențială”

Programele școlare pentru opționalele de Astronomie care vor fi disponibile la nivel de liceu au fost adoptate printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat luni în Monitorul Oficial. Programele, introduse pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Programele adoptate sunt pentru discipline incluse în Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), anume:
„Astronomie. Cerul mai aproape” – clasa a IX-a
„Astronomie. Universul în mișcare” – clasa a X-a
„Astronomie. Stele sub lupă” – clasa a Xi-a
„Astronomie. Universul și omul – o călătorie existențială” – clasa a XII-a

Potrivit documentului adoptat, „ca disciplină nouă, conform Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, aceasta se regăsește, ca disciplină de tip opțional ce poate fi inclusă în oferta națională, în Anexa nr. 2 din OMEC nr. 4350/2025 filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasele a IX-a – a XII-a la Note specifice, partea 2) Precizări privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și în Anexa nr. 3 din același ordin, filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii, clasele a IX-a – a XII-a.
Toate cele patru discipline urmăresc formarea acelorași competențe generale, anume:

Formularea de explicații argumentate pe baza rezultatelor investigării fenomenelor și proceselor cosmice
Analizarea de modele explicative referitoare la structura și evoluția sistemelor în ansamblul Universului
Corelarea de concepte și legi ȘTIAM pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă din domeniul astronomiei.
Formularea de opinii argumentate referitoare la explorarea responsabilă a spațiului cosmic...
Citiți mai multe pe Edupedu...

Revista de cultură „Curtea de la Argeș” Nr. 10

Dl prof. Ioan Dzițac ne oferă spre lecturare

Revista de cultură „Curtea de la Argeș” Nr. 10

Citind serialul distinsului profesor Ioan Dzițac despre China, la început, ne întrebam ce interese „ascunse” are să-i ridice în slăvi pe chinezi!

Cu fiecare episod, însă, constatăm că onor chinezii sunt de-a dreptul remarcabili, demni de invidiat și imitat.
Mai mult, în numărul pe octombrie al revistei de cultură „Curtea de la Argeș”, putem citi un articol la fel de incitant, intitulat „În China, după 44 de ani”, scris de Ion Pătrașcu, fost diplomat al României în China, între anii 1966-1969.
Pornind de la Jocul „de-a joaca”, frumos dezvoltat de dl redactorul-șef, Gheorghe Păun, în editorial, alunecăm și cădem în „Datul în mintea copiilor”, care nu mai este un joc (doar de cuvinte). Facem o derogare de la înțelesul expresiei și ajungem la ceea ce autorul, Horia Bădescu, spune de-a dreptul nostim: „Mintea copiilor este locul unde lumina se joacă de-a v-ați ascunselea și Dumnezeu umblă în vârful picioarelor” (superbă imagine!).
Academicianul Dan Berindei se ocupă de un „Mare boier al zilelor noastre”, nimeni altul decât Constantin Bălăceanu-Stolnici. Înțeleptul și venerabilul mare boier, ajuns la 90 de ani, spunea mai devreme (cu un an) Roxanei Vintilă că „între religie și știință nu există contradicții, ci doar complementaritate”. La rubrica „Seniori ai culturii”, Ioan Lascu se oprește la Florea Firan, profesor universitar, critic și istoric literar, publicist și editor – „semănător de urme culturale”. În și la pagina 13, descoperim „Un uriaș al informaticii teoretice”, cum îi spune Lila Sântean-Kari lui Arto Salomaa (citându-l, la rându-i, pe JH, laureat al premiului Nobel al informaticii). „Faimoasa sa carte („Limbaje formale”) a fost poarta mea de intrare în domeniul informaticii teoretice, numit limbaje formale”, spune Lila, devenită mai apoi studenta sa de doctorat. Trăind trecutul ca prezent, dl Dragoș Vaida ne facilitează intrarea pe ușa din față la două personalități emblematice: Grigore C. Moisil și Nicolae Teodorescu. În pagina următoare, dăm de o altă personalitate proeminentă a științelor matematice contemporane, academicianul și ilustrul profesor Radu Miron. Mai departe, Gabriel Dragnea îl scoate la lumină pe Panait Istrati. Ion C. Ștefan ne supune atenției volumul lui Andrei Pleșu „Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste”. La pas prin satul global, Octavian D. Curpaș ne-o prezintă pe Nira Lee, o fire luptătoare din Arizona, care ajunge în armata israeliană. Și dacă vom mai face un pas prin satul global, vom da de un argeșean, despre care v-am vorbit la început; e vorba de Ion Pătrașcu, cel care (re)descoperă China după 44 de ani. Să mai spunem că ne încântă prezența dlui Alex Ștefănescu în paginile revistei, „Cu Cristian Bădiliță printre păsări și extratereștri”. „Sunt bucuros că la această manifestare participă oameni importanți, reprezentând instituții importante din România. Eu nu sunt un nonconformist, am oroare de nonconformism.
Mă bucură foarte mult faptul că domnul Mihail Sachelarie, directorul unei instituții foarte respectate din Pitești, un reprezentant al Institutului Cultural Român, un reprezentant al Consiliului Județean și însuși ministrul Culturii, domnul Daniel Barbu, se află aici. Am văzut de multe ori miniștri care se duc să taie panglica la inaugurarea unui lift. Aici este vorba de un lift care te suie până la cer. E foarte frumos gestul pe care l-a făcut domnul Daniel Barbu, să gireze prin prezența sa lansare unei expoziții cu totul originale. Mai vreau doar să spun că domnul ministru al Culturii este ministru al culturii, deși este un om de cultură, caz rar în România”.    
Răsfoind nr. 10, ne-am delectat foarte, cu de toate cele ale sufletului, rânduite ca într-o biblie, semnate de scriitori, academicieni, matematicieni, psiho-sociologi, publiciști și diplomați din Cluj-Napoca, Norvegia, București, SUA, Craiova și Chișinău (Republica Moldova).
Ovidiu Dan

Trimite email
duminică, 16 august 2026 la 22:06:57 Ora de vară a Europei de Est