Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
15 octombrie 2026

Noile manuale de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a de la Editura Litera pot fi alese de profesori începând de astăzi, 15 octombrie / Vedeți integral online cele trei manuale de liceu însoțite de Ghidul profesorului, soluții didactice și științifice de aplicare a noii programe școlare (P)

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
15 octombrie 2026

E timpul profesorului!

O clasă, 26 de elevi, fiecare diferit. Unii înțeleg imediat explicațiile, alții au nevoie de exerciții suplimentare, de un alt mod de prezentare a informațiilor sau de activități adaptate. Cum poate un profesor să pregătească lecții pentru toate aceste nevoi, să respecte programa școlară și să aibă timp și pentru evaluare, feedback și pregătirea examenelor?
Marți, 20 octombrie 2026, de la ora 18:00, Edupedu.ro și EditAI organizează webinarul „E timpul profesorului”, dedicat profesorilor și directorilor de școli.
Vom testa în direct dacă o lecție completă, cu materiale diferențiate, poate fi pregătită în 15 minute cu ajutorul inteligenței artificiale...

Participarea la webinar este gratuită, pe bază de înscriere.

Înscrie-te aici la webinarul „E timpul profesorului” – 20 octombrie, ora 18:00
Share
Tweet
Share

Provocarea webinarului: o lecție în 15 minute, adaptată unor elevi cu nevoi diferite...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
10 octombrie 2026

Laureata Premiului Nobel pentru Pace 2026, Navi Pillay

Laureata din acest an a Premiului Nobel pentru Pace este Navi Pillay, fostă judecătoare la Curtea Penală Internațională și fost Înalt Comisar al ONU pentru Drepturile Omului. Aceasta a primit medalia „pentru eforturile sale de a promova pacea și dreptul internațional”, notează Comitetul Nobel Norvegian, care laudă rolul „esențial al acesteia în asigurarea urmăririi penale a crimelor de război, a crimelor împotriva umanității și a genocidului”. În prezent, Navy Pillay este judecător ad-hoc la Curtea Internațională de Justiție, în procesul în care Myanmarul a fost acuzat de genocid.

Este singurul din premiile Nobel care este acordat de Comitetul Nobel Norvegian, din cadrul Institutului Nobel Norvegian, de la Oslo.
Anul acesta, au fost făcute 287 de nominalizări la Nobelul pentru Pace, potrivit organizatorilor.

Comitetul Nobel Norvegian subliniază contribuția semnificativă pe care Navi Pillay a avut-o la extinderea domeniului de aplicare și a impactului dreptului internațional”: „În cadrul unor procese internaționale istorice, ea a demonstrat că măsurile juridice pot contribui la prevenirea actelor de război și a violenței. Navi Pillay a contribuit, de asemenea, la consolidarea instituțiilor de drept internațional”.

Laureata la Nobel a oferit un scurt interviu pentru organizatori. Aceasta a declarat că a aflat că a primit distincția în timp ce se afla la Forumul Nuremberg, conferința internațională anuală organizată de Academia Internațională a Principiilor de la Nuremberg.

„Știu că acesta este un premiu personal, dar, în opinia mea, este un premiu pentru toate instituțiile în slujba cărora m-am aflat și pentru toți oamenii alături de care am lucrat”.

Întrebată cum va sărbători acest moment, Navy Pillay a declarat că se va dedica în continuare profesiei sale: „Nu știu de ce continui să lucrez la 85 de ani, dar iată-mă aici. Cel mai bun lucru pentru mine este să fiu aici, alături de toți delegații la această conferință internațională. Sunt multe victime și vreau să le onorez atât pe ele, cât și pe supraviețuitori”...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Revista de cultură „Curtea de la Argeș” Nr. 10

Dl prof. Ioan Dzițac ne oferă spre lecturare

Revista de cultură „Curtea de la Argeș” Nr. 10

Citind serialul distinsului profesor Ioan Dzițac despre China, la început, ne întrebam ce interese „ascunse” are să-i ridice în slăvi pe chinezi!

Cu fiecare episod, însă, constatăm că onor chinezii sunt de-a dreptul remarcabili, demni de invidiat și imitat.
Mai mult, în numărul pe octombrie al revistei de cultură „Curtea de la Argeș”, putem citi un articol la fel de incitant, intitulat „În China, după 44 de ani”, scris de Ion Pătrașcu, fost diplomat al României în China, între anii 1966-1969.
Pornind de la Jocul „de-a joaca”, frumos dezvoltat de dl redactorul-șef, Gheorghe Păun, în editorial, alunecăm și cădem în „Datul în mintea copiilor”, care nu mai este un joc (doar de cuvinte). Facem o derogare de la înțelesul expresiei și ajungem la ceea ce autorul, Horia Bădescu, spune de-a dreptul nostim: „Mintea copiilor este locul unde lumina se joacă de-a v-ați ascunselea și Dumnezeu umblă în vârful picioarelor” (superbă imagine!).
Academicianul Dan Berindei se ocupă de un „Mare boier al zilelor noastre”, nimeni altul decât Constantin Bălăceanu-Stolnici. Înțeleptul și venerabilul mare boier, ajuns la 90 de ani, spunea mai devreme (cu un an) Roxanei Vintilă că „între religie și știință nu există contradicții, ci doar complementaritate”. La rubrica „Seniori ai culturii”, Ioan Lascu se oprește la Florea Firan, profesor universitar, critic și istoric literar, publicist și editor – „semănător de urme culturale”. În și la pagina 13, descoperim „Un uriaș al informaticii teoretice”, cum îi spune Lila Sântean-Kari lui Arto Salomaa (citându-l, la rându-i, pe JH, laureat al premiului Nobel al informaticii). „Faimoasa sa carte („Limbaje formale”) a fost poarta mea de intrare în domeniul informaticii teoretice, numit limbaje formale”, spune Lila, devenită mai apoi studenta sa de doctorat. Trăind trecutul ca prezent, dl Dragoș Vaida ne facilitează intrarea pe ușa din față la două personalități emblematice: Grigore C. Moisil și Nicolae Teodorescu. În pagina următoare, dăm de o altă personalitate proeminentă a științelor matematice contemporane, academicianul și ilustrul profesor Radu Miron. Mai departe, Gabriel Dragnea îl scoate la lumină pe Panait Istrati. Ion C. Ștefan ne supune atenției volumul lui Andrei Pleșu „Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste”. La pas prin satul global, Octavian D. Curpaș ne-o prezintă pe Nira Lee, o fire luptătoare din Arizona, care ajunge în armata israeliană. Și dacă vom mai face un pas prin satul global, vom da de un argeșean, despre care v-am vorbit la început; e vorba de Ion Pătrașcu, cel care (re)descoperă China după 44 de ani. Să mai spunem că ne încântă prezența dlui Alex Ștefănescu în paginile revistei, „Cu Cristian Bădiliță printre păsări și extratereștri”. „Sunt bucuros că la această manifestare participă oameni importanți, reprezentând instituții importante din România. Eu nu sunt un nonconformist, am oroare de nonconformism.
Mă bucură foarte mult faptul că domnul Mihail Sachelarie, directorul unei instituții foarte respectate din Pitești, un reprezentant al Institutului Cultural Român, un reprezentant al Consiliului Județean și însuși ministrul Culturii, domnul Daniel Barbu, se află aici. Am văzut de multe ori miniștri care se duc să taie panglica la inaugurarea unui lift. Aici este vorba de un lift care te suie până la cer. E foarte frumos gestul pe care l-a făcut domnul Daniel Barbu, să gireze prin prezența sa lansare unei expoziții cu totul originale. Mai vreau doar să spun că domnul ministru al Culturii este ministru al culturii, deși este un om de cultură, caz rar în România”.    
Răsfoind nr. 10, ne-am delectat foarte, cu de toate cele ale sufletului, rânduite ca într-o biblie, semnate de scriitori, academicieni, matematicieni, psiho-sociologi, publiciști și diplomați din Cluj-Napoca, Norvegia, București, SUA, Craiova și Chișinău (Republica Moldova).
Ovidiu Dan

Trimite email
joi, 15 octombrie 2026 la 23:51:51 Ora de vară a Europei de Est