Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Workshopul „Depoluarea de la Copșa Mică – speranță pentru un mediu curat!”

Miercuri, la Facultatea de Protecția Mediului din Oradea

Workshopul „Depoluarea de la Copșa Mică – speranță pentru un mediu curat!”

Consecvente în lupta pentru protecția mediului, cadrele didactice ale Departamentului Ingineria Mediului din cadrul Facultății de Protecția Mediului a Universității din Oradea au organizat, miercuri, 9 octombrie 2013, workshopul „Depoluarea de la Copșa Mică – speranță pentru un mediu curat!”

Invitații speciali ai manifestării au fost primarul orașului Copșa Mică, dl Daniel Tudor Mihalache, doamna Chantal Maas – inițiatorul programului de depoluare de la Copșa Mică și dl Paul Drăghiciu, administrator public în cadrul  Primăriei Copșa Mică.
În deschiderea evenimentului, directorul Departamentului Ingineria Mediului, dl prof. univ. dr. ing. Cornel Domuța (moderatorul workshopului) l-a invitat pe decanul facultății, dl prof. univ. dr. ing. Ioan Chereji, să se adreseze participanților.
Salutând distinșii invitați, dl decan Ioan Chereji a subliniat misiunea facultății și a colectivului de cadre didactice. „Noi suntem facultatea care, în general, asigurăm specialiștii pentru acest gen de lucru: a păstra, a menține, a proteja și reda mediului aceste exploatații…
Îmi doresc să trăim într-un mediu cât mai curat, îmi doresc ca viața noastră, ca aerul pe care în respirăm, ca lumina soarelui pe care o vedem zilnic să fie cât mai pure. Dar sunt un om al secolului XXI și vreau ca și economia României să se dezvolte, să producă de asemenea manieră încât să putem trăi într-o țară civilizată, cu un nivel economic dezvoltat, care să asigure populației necesarul de bunăstare. Voi fi de acord cu exploatări în care mediul să fie protejat”, a precizat dl decan.
În cuvântul său, dl primar Tudor Mihalache ne-a reținut atenția cu istoria în sinteză a localității, cu accent pe întreprinderile poluante. Copșa Mică, un oraș mic, cu buget mic și cu probleme mari, vorba dlui primar, are în spate 611 ani de istorie. „A început prin a fi un loc de vamă, traducerea „Poarta Mică”, în limba română. Înainte de război a început să capete o tentă industrială, fiind, în primul rând, deschisă o fabrică de metale neferoase acolo. După război, situația economică a împins-o către industrializare. Așa au apărut fabrica de negru de fum și Sometra, cea cu metale neferoase. În perioada comunistă, cele două fabrici cu cele două platforme ajung la 10.000 de muncitori, fiind primul motor al economiei județului Sibiu în acea perioadă. Orașul începe să aibă un declin economic odată cu apariția economiei de piață. Își pierde piața asigurată de Rusia și țările comuniste, încearcă să se adapteze, dar nu reușește. În același timp, vine peste noi presiunea mediului. Se închide fabrica de negru de fum – Carboximul. Fabrica de metale neferoase este cumpărată de un consorțiu grec și începe reașezarea economică a fabricii. Când a venit criza și Sometra și-a pierdut o parte din piață (piața auto), ea producând plumb și zinc. Nu mai au la cine vinde și fabrica este nevoită să-și reducă activitatea cu 80 la sută. Era perioada în care eforturile Europei și ale României erau îndreptate spre un mediu curat”.
„Între a trăi puțin, cu mulți bani, e bine să trăiești mai mult, chiar dacă ai mai puțini bani”
Cel dintâi gospodar ne-a vorbit apoi despre ultimii 10 ani, în care a deținut și deține funcția de primar. „Am început să avem o gândire și o dorință. Dorința a fost să mergem către verde, către un mediu curat. Am înțeles repede că între a trăi puțin, cu mulți bani, e bine să trăiești mai mult, chiar dacă ai mai puțini bani”. În continuare ni s-au prezentat proiectele de reconstrucție ecologică; primul a fost implementat de Ocolul Silvic, în urmă cu 13 ani, când s-au plantat în jur de 180 de hectare de pădure pe un versant din spatele fabricii. „Când am ajuns eu primar, acu 10 ani, încă aveam scenarii de catastrofe naturale, având ca element de bază alunecarea dealului din spate, blocarea naturală a râului Târnava, ridicarea nivelului, inundarea furnalului, explozie catastrofală pe 80 km, undă de șoc. Vreau să vă spun că acum  nu mai este cazul. S-a plantat salcâm foarte mult; salcie și plop în albia minoră și majoră, pe versanți, salcâm. Între timp am plantat sute de hectare de pădure, pe tot felul de finanțări. Printr-un program guvernamental am rezolvat problema deșeurilor, de tot felul, produse de comunitate și chiar și de industrie. Pentru aceasta am investit 900.000 de euro”, a mai spus dl primar. În Copșa Mică s-au amenajat trei parcuri mari și două mai mici, orașul neavând până atunci parcuri; „pentru oprirea prafului, au fost împrejmuite drumurile, blocurile și toate căile de acces cu plante capabile să lucreze ca niște filtre”, a precizat dl primar.
Vorbind despre starea de sănătate a populației, trebuie spus că „în zona Copșa Mică, s-a constatat rata cea mai mare din Europa de boli pulmonare, impotență, mortalitate infantilă și intoxicații…Speranța de viață în oraș, 63 de ani, este cu 9 ani mai mică decât media națională”, citim în materialul întocmit de șef de lucrări dr. ing. Emilia Pantea. Alături de dl primar au avut intervenții și ceilalți doi invitați, precum și cadre universitare; iar la final, dna șef lucrări dr. ing. Emilia Pantea și directorul de departament, dl prof. univ. dr. ing. Cornel Domuța, au  prezentat  distinșilor invitați cartea de vizită a celei mai vechi Facultăți de Protecția Mediului din țară (programe de studiu de licență și master)…
Ovidiu Dan
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Workshopul „Depoluarea de la Copșa Mică – speranță pentru un mediu curat!”
Trimite email
sâmbătă, 20 decembrie 2025 la 00:34:05 Ora standard a Europei de Est