Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Workshopul „Depoluarea de la Copșa Mică – speranță pentru un mediu curat!”

Miercuri, la Facultatea de Protecția Mediului din Oradea

Workshopul „Depoluarea de la Copșa Mică – speranță pentru un mediu curat!”

Consecvente în lupta pentru protecția mediului, cadrele didactice ale Departamentului Ingineria Mediului din cadrul Facultății de Protecția Mediului a Universității din Oradea au organizat, miercuri, 9 octombrie 2013, workshopul „Depoluarea de la Copșa Mică – speranță pentru un mediu curat!”

Invitații speciali ai manifestării au fost primarul orașului Copșa Mică, dl Daniel Tudor Mihalache, doamna Chantal Maas – inițiatorul programului de depoluare de la Copșa Mică și dl Paul Drăghiciu, administrator public în cadrul  Primăriei Copșa Mică.
În deschiderea evenimentului, directorul Departamentului Ingineria Mediului, dl prof. univ. dr. ing. Cornel Domuța (moderatorul workshopului) l-a invitat pe decanul facultății, dl prof. univ. dr. ing. Ioan Chereji, să se adreseze participanților.
Salutând distinșii invitați, dl decan Ioan Chereji a subliniat misiunea facultății și a colectivului de cadre didactice. „Noi suntem facultatea care, în general, asigurăm specialiștii pentru acest gen de lucru: a păstra, a menține, a proteja și reda mediului aceste exploatații…
Îmi doresc să trăim într-un mediu cât mai curat, îmi doresc ca viața noastră, ca aerul pe care în respirăm, ca lumina soarelui pe care o vedem zilnic să fie cât mai pure. Dar sunt un om al secolului XXI și vreau ca și economia României să se dezvolte, să producă de asemenea manieră încât să putem trăi într-o țară civilizată, cu un nivel economic dezvoltat, care să asigure populației necesarul de bunăstare. Voi fi de acord cu exploatări în care mediul să fie protejat”, a precizat dl decan.
În cuvântul său, dl primar Tudor Mihalache ne-a reținut atenția cu istoria în sinteză a localității, cu accent pe întreprinderile poluante. Copșa Mică, un oraș mic, cu buget mic și cu probleme mari, vorba dlui primar, are în spate 611 ani de istorie. „A început prin a fi un loc de vamă, traducerea „Poarta Mică”, în limba română. Înainte de război a început să capete o tentă industrială, fiind, în primul rând, deschisă o fabrică de metale neferoase acolo. După război, situația economică a împins-o către industrializare. Așa au apărut fabrica de negru de fum și Sometra, cea cu metale neferoase. În perioada comunistă, cele două fabrici cu cele două platforme ajung la 10.000 de muncitori, fiind primul motor al economiei județului Sibiu în acea perioadă. Orașul începe să aibă un declin economic odată cu apariția economiei de piață. Își pierde piața asigurată de Rusia și țările comuniste, încearcă să se adapteze, dar nu reușește. În același timp, vine peste noi presiunea mediului. Se închide fabrica de negru de fum – Carboximul. Fabrica de metale neferoase este cumpărată de un consorțiu grec și începe reașezarea economică a fabricii. Când a venit criza și Sometra și-a pierdut o parte din piață (piața auto), ea producând plumb și zinc. Nu mai au la cine vinde și fabrica este nevoită să-și reducă activitatea cu 80 la sută. Era perioada în care eforturile Europei și ale României erau îndreptate spre un mediu curat”.
„Între a trăi puțin, cu mulți bani, e bine să trăiești mai mult, chiar dacă ai mai puțini bani”
Cel dintâi gospodar ne-a vorbit apoi despre ultimii 10 ani, în care a deținut și deține funcția de primar. „Am început să avem o gândire și o dorință. Dorința a fost să mergem către verde, către un mediu curat. Am înțeles repede că între a trăi puțin, cu mulți bani, e bine să trăiești mai mult, chiar dacă ai mai puțini bani”. În continuare ni s-au prezentat proiectele de reconstrucție ecologică; primul a fost implementat de Ocolul Silvic, în urmă cu 13 ani, când s-au plantat în jur de 180 de hectare de pădure pe un versant din spatele fabricii. „Când am ajuns eu primar, acu 10 ani, încă aveam scenarii de catastrofe naturale, având ca element de bază alunecarea dealului din spate, blocarea naturală a râului Târnava, ridicarea nivelului, inundarea furnalului, explozie catastrofală pe 80 km, undă de șoc. Vreau să vă spun că acum  nu mai este cazul. S-a plantat salcâm foarte mult; salcie și plop în albia minoră și majoră, pe versanți, salcâm. Între timp am plantat sute de hectare de pădure, pe tot felul de finanțări. Printr-un program guvernamental am rezolvat problema deșeurilor, de tot felul, produse de comunitate și chiar și de industrie. Pentru aceasta am investit 900.000 de euro”, a mai spus dl primar. În Copșa Mică s-au amenajat trei parcuri mari și două mai mici, orașul neavând până atunci parcuri; „pentru oprirea prafului, au fost împrejmuite drumurile, blocurile și toate căile de acces cu plante capabile să lucreze ca niște filtre”, a precizat dl primar.
Vorbind despre starea de sănătate a populației, trebuie spus că „în zona Copșa Mică, s-a constatat rata cea mai mare din Europa de boli pulmonare, impotență, mortalitate infantilă și intoxicații…Speranța de viață în oraș, 63 de ani, este cu 9 ani mai mică decât media națională”, citim în materialul întocmit de șef de lucrări dr. ing. Emilia Pantea. Alături de dl primar au avut intervenții și ceilalți doi invitați, precum și cadre universitare; iar la final, dna șef lucrări dr. ing. Emilia Pantea și directorul de departament, dl prof. univ. dr. ing. Cornel Domuța, au  prezentat  distinșilor invitați cartea de vizită a celei mai vechi Facultăți de Protecția Mediului din țară (programe de studiu de licență și master)…
Ovidiu Dan
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Workshopul „Depoluarea de la Copșa Mică – speranță pentru un mediu curat!”

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:56:00 Ora de vară a Europei de Est