Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

31 octombrie 2025

Pe 1 noiembrie are loc cel mai amplu eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație:
Finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025 (P)
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025, are loc la Palatul ASE din București, Piata Romana 6, finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025. Noutatea acestei ediții este că elevii vor expune proiectele lor pentru public pe durata întregii zile, oferind vizitatorilor ocazia să descopere inovațiile lor în mod direct.
Concursul este organizat de Asociația ,,Clubul Informaticii Economice – CyberKnowledgeClub” (CKC), fondată de cadre didactice ale Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ASE București, în parteneriat cu Colegiul Național ,,Sf. Sava” din București. Banca Comercială Română este sponsor principal la nivel național al acestui program, alături de care contribuie și compania SAP România si EdAstra Tech.
Sprijinul logistic este oferit de start-up-ul Nextlab.tech.
Nextlab.tech este cel mai mare concurs de robotică din România și este înregistrat în calendarul Ministerului Educației și Cercetării.
La acest eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație sunt așteptați sute de tineri din întreaga țară care își vor prezenta creațiile în cadrul probelor de Robotică Creativă, Robotică Sustenabilă și Verde, Line Follower și Labirint.
Participanții vor avea în continuare ocazia să își testeze roboții și să participe la sesiuni de jurizare organizate de specialiști din domeniul IT și educațional. Punctajele vor fi anunțate la finalul zilei, iar festivitatea de premiere se va desfășura a doua zi în format hibrid.
Vizitatorii sunt bineveniți să participe și să exploreze lumea fascinantă a roboticii educaționale.
Agenda finalei Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025
Data: 1 – 2 noiembrie 2025
Locația: Academia de Studii Economice din București (ASE) – Piața Romană 6, et. 3-4, București 010552
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025
8:00 –9:00 – Acces invitați și participanți / Deschiderea înscrierilor
9:00 – 9:30 – Festivitatea de deschidere (în AMFITEATRU I din clădirea Ion N Angelescu ASE)
9:30 – 10:00 – Pregătirea proiectelor pentru prezentare în zonele alocate de organizatori
10:00 – 13:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
13:00 – 13:30 – Pauză de masă
13:30 – 17:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
17:15 – Termen limită pentru depunerea contestațiilor

18:00 – Afișarea rezultatelor parțiale (la probele concursului)
18:00 – 18:45 – Organizarea și desfășurarea probelor de baraj
Duminică, 2 noiembrie 2025
10:00 – Afișarea rezultatelor finale pe site-ul oficial al concursului:
12:00 – Premierea participanților în format hibrid.
Vă așteptăm să fiți alături de tinerii inovatori care modelează viitorul roboticii în România!

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

6 mai 2025

Studenții, masteranzii și doctoranzii ar putea primi burse de studiu în străinătate, printr-un concurs național organizat de Ministerul Educației – proiect de Hotărâre de Guvern

Tinerii români interesați să studieze în afara țării ar putea să primească burse finanțate din bugetul de stat și din fonduri speciale ale Ministerului Educației și Cercetării, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern pus în consultare publică. Bursele sunt destinate pentru licență, masterat, doctorat, dar și pentru cercetare sau cursuri de vară și vor fi acordate prin concurs național, prevede proiectul.
Fondul de burse „se poate constitui atât din sume de la bugetul de stat cât și din veniturile proprii ale Ministerului Educației și Cercetării provenite din procentul de 5% din încasările în valută aferente taxelor percepute de instituțiile de învățământ superior de stat de la studenții și cursanții străini”, este menționat în proiectul de hotărâre.
Bursele în străinătate pot acoperi, total sau parțial, cheltuielile cu taxele de școlarizare, cazare, hrană, întreținere în străinătate etc.
Potrivit notei de fundamentare, bursele vor fi disponibile pentru:
studii universitare complete și parțiale de licență, de masterat și de doctorat;
studii postuniversitare și postdoctorale;
stagii de cercetare/specializare;
stagii de formare postuniversitară și postdoctorală;
cursuri de vară.
Bursele se vor obține prin concurs național organizat de Ministerul Educației și Cercetării, iar regulamentul de concurs urmează să fie elaborat.
Numărul de luni de bursă, tipurile de bursă, domeniile pentru care se acordă bursele, precum și cuantumul bursei lunare, în euro, pe țări/pe tip de bursă se vor stabili anual prin ordin al ministrului Educației și Cercetării, care se publică în Monitorul Oficial al României.
Mai mult, „Ministerul Educației și Cercetării asigură o sumă necesară acoperirii
asigurării medicale, doar în cazul în care aceasta nu este acoperită de regulamentele
europene în vigoare, precum și transportul internațional din România până la locul de
stagiu și retur, o singură dată pe an universitar, dacă acesta nu este asigurat de partea
primitoare”, mai este menționat în documentul oficial.
Domeniile de interes pentru România, pentru care vor fi acordate bursele, sunt următoarele:
energie; bioeconomie; tehnologia informațiilor și a comunicațiilor; spațiu și securitate; mediu și schimbări climatice; eco-nano-tehnologii și materiale avansate; sănătate…

Workshopul „Depoluarea de la Copșa Mică – speranță pentru un mediu curat!”

Miercuri, la Facultatea de Protecția Mediului din Oradea


Workshopul „Depoluarea de la Copșa Mică – speranță pentru un mediu curat!”
Consecvente în lupta pentru protecția mediului, cadrele didactice ale Departamentului Ingineria Mediului din cadrul Facultății de Protecția Mediului a Universității din Oradea au organizat, miercuri, 9 octombrie 2013, workshopul „Depoluarea de la Copșa Mică – speranță pentru un mediu curat!”

Invitații speciali ai manifestării au fost primarul orașului Copșa Mică, dl Daniel Tudor Mihalache, doamna Chantal Maas – inițiatorul programului de depoluare de la Copșa Mică și dl Paul Drăghiciu, administrator public în cadrul Primăriei Copșa Mică.

În deschiderea evenimentului, directorul Departamentului Ingineria Mediului, dl prof. univ. dr. ing. Cornel Domuța (moderatorul workshopului) l-a invitat pe decanul facultății, dl prof. univ. dr. ing. Ioan Chereji, să se adreseze participanților.

Salutând distinșii invitați, dl decan Ioan Chereji a subliniat misiunea facultății și a colectivului de cadre didactice. „Noi suntem facultatea care, în general, asigurăm specialiștii pentru acest gen de lucru: a păstra, a menține, a proteja și reda mediului aceste exploatații…

Îmi doresc să trăim într-un mediu cât mai curat, îmi doresc ca viața noastră, ca aerul pe care în respirăm, ca lumina soarelui pe care o vedem zilnic să fie cât mai pure. Dar sunt un om al secolului XXI și vreau ca și economia României să se dezvolte, să producă de asemenea manieră încât să putem trăi într-o țară civilizată, cu un nivel economic dezvoltat, care să asigure populației necesarul de bunăstare. Voi fi de acord cu exploatări în care mediul să fie protejat”, a precizat dl decan.

În cuvântul său, dl primar Tudor Mihalache ne-a reținut atenția cu istoria în sinteză a localității, cu accent pe întreprinderile poluante. Copșa Mică, un oraș mic, cu buget mic și cu probleme mari, vorba dlui primar, are în spate 611 ani de istorie. „A început prin a fi un loc de vamă, traducerea „Poarta Mică”, în limba română. Înainte de război a început să capete o tentă industrială, fiind, în primul rând, deschisă o fabrică de metale neferoase acolo. După război, situația economică a împins-o către industrializare. Așa au apărut fabrica de negru de fum și Sometra, cea cu metale neferoase. În perioada comunistă, cele două fabrici cu cele două platforme ajung la 10.000 de muncitori, fiind primul motor al economiei județului Sibiu în acea perioadă. Orașul începe să aibă un declin economic odată cu apariția economiei de piață. Își pierde piața asigurată de Rusia și țările comuniste, încearcă să se adapteze, dar nu reușește. În același timp, vine peste noi presiunea mediului. Se închide fabrica de negru de fum – Carboximul. Fabrica de metale neferoase este cumpărată de un consorțiu grec și începe reașezarea economică a fabricii. Când a venit criza și Sometra și-a pierdut o parte din piață (piața auto), ea producând plumb și zinc. Nu mai au la cine vinde și fabrica este nevoită să-și reducă activitatea cu 80 la sută. Era perioada în care eforturile Europei și ale României erau îndreptate spre un mediu curat”.

„Între a trăi puțin, cu mulți bani, e bine să trăiești mai mult, chiar dacă ai mai puțini bani”

Cel dintâi gospodar ne-a vorbit apoi despre ultimii 10 ani, în care a deținut și deține funcția de primar. „Am început să avem o gândire și o dorință. Dorința a fost să mergem către verde, către un mediu curat. Am înțeles repede că între a trăi puțin, cu mulți bani, e bine să trăiești mai mult, chiar dacă ai mai puțini bani”. În continuare ni s-au prezentat proiectele de reconstrucție ecologică; primul a fost implementat de Ocolul Silvic, în urmă cu 13 ani, când s-au plantat în jur de 180 de hectare de pădure pe un versant din spatele fabricii. „Când am ajuns eu primar, acu 10 ani, încă aveam scenarii de catastrofe naturale, având ca element de bază alunecarea dealului din spate, blocarea naturală a râului Târnava, ridicarea nivelului, inundarea furnalului, explozie catastrofală pe 80 km, undă de șoc. Vreau să vă spun că acum nu mai este cazul. S-a plantat salcâm foarte mult; salcie și plop în albia minoră și majoră, pe versanți, salcâm. Între timp am plantat sute de hectare de pădure, pe tot felul de finanțări. Printr-un program guvernamental am rezolvat problema deșeurilor, de tot felul, produse de comunitate și chiar și de industrie. Pentru aceasta am investit 900.000 de euro”, a mai spus dl primar. În Copșa Mică s-au amenajat trei parcuri mari și două mai mici, orașul neavând până atunci parcuri; „pentru oprirea prafului, au fost împrejmuite drumurile, blocurile și toate căile de acces cu plante capabile să lucreze ca niște filtre”, a precizat dl primar.

Vorbind despre starea de sănătate a populației, trebuie spus că „în zona Copșa Mică, s-a constatat rata cea mai mare din Europa de boli pulmonare, impotență, mortalitate infantilă și intoxicații…Speranța de viață în oraș, 63 de ani, este cu 9 ani mai mică decât media națională”, citim în materialul întocmit de șef de lucrări dr. ing. Emilia Pantea. Alături de dl primar au avut intervenții și ceilalți doi invitați, precum și cadre universitare; iar la final, dna șef lucrări dr. ing. Emilia Pantea și directorul de departament, dl prof. univ. dr. ing. Cornel Domuța, au prezentat distinșilor invitați cartea de vizită a celei mai vechi Facultăți de Protecția Mediului din țară (programe de studiu de licență și master)…

Ovidiu Dan

P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Workshopul „Depoluarea de la Copșa Mică – speranță pentru un mediu curat!”