Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Workshopul „Depoluarea de la Copșa Mică – speranță pentru un mediu curat!”

Miercuri, la Facultatea de Protecția Mediului din Oradea

Workshopul „Depoluarea de la Copșa Mică – speranță pentru un mediu curat!”

Consecvente în lupta pentru protecția mediului, cadrele didactice ale Departamentului Ingineria Mediului din cadrul Facultății de Protecția Mediului a Universității din Oradea au organizat, miercuri, 9 octombrie 2013, workshopul „Depoluarea de la Copșa Mică – speranță pentru un mediu curat!”

Invitații speciali ai manifestării au fost primarul orașului Copșa Mică, dl Daniel Tudor Mihalache, doamna Chantal Maas – inițiatorul programului de depoluare de la Copșa Mică și dl Paul Drăghiciu, administrator public în cadrul  Primăriei Copșa Mică.
În deschiderea evenimentului, directorul Departamentului Ingineria Mediului, dl prof. univ. dr. ing. Cornel Domuța (moderatorul workshopului) l-a invitat pe decanul facultății, dl prof. univ. dr. ing. Ioan Chereji, să se adreseze participanților.
Salutând distinșii invitați, dl decan Ioan Chereji a subliniat misiunea facultății și a colectivului de cadre didactice. „Noi suntem facultatea care, în general, asigurăm specialiștii pentru acest gen de lucru: a păstra, a menține, a proteja și reda mediului aceste exploatații…
Îmi doresc să trăim într-un mediu cât mai curat, îmi doresc ca viața noastră, ca aerul pe care în respirăm, ca lumina soarelui pe care o vedem zilnic să fie cât mai pure. Dar sunt un om al secolului XXI și vreau ca și economia României să se dezvolte, să producă de asemenea manieră încât să putem trăi într-o țară civilizată, cu un nivel economic dezvoltat, care să asigure populației necesarul de bunăstare. Voi fi de acord cu exploatări în care mediul să fie protejat”, a precizat dl decan.
În cuvântul său, dl primar Tudor Mihalache ne-a reținut atenția cu istoria în sinteză a localității, cu accent pe întreprinderile poluante. Copșa Mică, un oraș mic, cu buget mic și cu probleme mari, vorba dlui primar, are în spate 611 ani de istorie. „A început prin a fi un loc de vamă, traducerea „Poarta Mică”, în limba română. Înainte de război a început să capete o tentă industrială, fiind, în primul rând, deschisă o fabrică de metale neferoase acolo. După război, situația economică a împins-o către industrializare. Așa au apărut fabrica de negru de fum și Sometra, cea cu metale neferoase. În perioada comunistă, cele două fabrici cu cele două platforme ajung la 10.000 de muncitori, fiind primul motor al economiei județului Sibiu în acea perioadă. Orașul începe să aibă un declin economic odată cu apariția economiei de piață. Își pierde piața asigurată de Rusia și țările comuniste, încearcă să se adapteze, dar nu reușește. În același timp, vine peste noi presiunea mediului. Se închide fabrica de negru de fum – Carboximul. Fabrica de metale neferoase este cumpărată de un consorțiu grec și începe reașezarea economică a fabricii. Când a venit criza și Sometra și-a pierdut o parte din piață (piața auto), ea producând plumb și zinc. Nu mai au la cine vinde și fabrica este nevoită să-și reducă activitatea cu 80 la sută. Era perioada în care eforturile Europei și ale României erau îndreptate spre un mediu curat”.
„Între a trăi puțin, cu mulți bani, e bine să trăiești mai mult, chiar dacă ai mai puțini bani”
Cel dintâi gospodar ne-a vorbit apoi despre ultimii 10 ani, în care a deținut și deține funcția de primar. „Am început să avem o gândire și o dorință. Dorința a fost să mergem către verde, către un mediu curat. Am înțeles repede că între a trăi puțin, cu mulți bani, e bine să trăiești mai mult, chiar dacă ai mai puțini bani”. În continuare ni s-au prezentat proiectele de reconstrucție ecologică; primul a fost implementat de Ocolul Silvic, în urmă cu 13 ani, când s-au plantat în jur de 180 de hectare de pădure pe un versant din spatele fabricii. „Când am ajuns eu primar, acu 10 ani, încă aveam scenarii de catastrofe naturale, având ca element de bază alunecarea dealului din spate, blocarea naturală a râului Târnava, ridicarea nivelului, inundarea furnalului, explozie catastrofală pe 80 km, undă de șoc. Vreau să vă spun că acum  nu mai este cazul. S-a plantat salcâm foarte mult; salcie și plop în albia minoră și majoră, pe versanți, salcâm. Între timp am plantat sute de hectare de pădure, pe tot felul de finanțări. Printr-un program guvernamental am rezolvat problema deșeurilor, de tot felul, produse de comunitate și chiar și de industrie. Pentru aceasta am investit 900.000 de euro”, a mai spus dl primar. În Copșa Mică s-au amenajat trei parcuri mari și două mai mici, orașul neavând până atunci parcuri; „pentru oprirea prafului, au fost împrejmuite drumurile, blocurile și toate căile de acces cu plante capabile să lucreze ca niște filtre”, a precizat dl primar.
Vorbind despre starea de sănătate a populației, trebuie spus că „în zona Copșa Mică, s-a constatat rata cea mai mare din Europa de boli pulmonare, impotență, mortalitate infantilă și intoxicații…Speranța de viață în oraș, 63 de ani, este cu 9 ani mai mică decât media națională”, citim în materialul întocmit de șef de lucrări dr. ing. Emilia Pantea. Alături de dl primar au avut intervenții și ceilalți doi invitați, precum și cadre universitare; iar la final, dna șef lucrări dr. ing. Emilia Pantea și directorul de departament, dl prof. univ. dr. ing. Cornel Domuța, au  prezentat  distinșilor invitați cartea de vizită a celei mai vechi Facultăți de Protecția Mediului din țară (programe de studiu de licență și master)…
Ovidiu Dan
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Workshopul „Depoluarea de la Copșa Mică – speranță pentru un mediu curat!”

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 21:27:51 Ora standard a Europei de Est