Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

CNE este solidar cu acțiunile de protest ale profesorilor

CNE solicită Guvernului acordarea a 6% din PIB pentru educație

CNE este solidar cu acțiunile de protest ale profesorilor

În prezent, sistemul educațional preuniversitar necesită o creștere a finanțării pentru a fi posibilă revizuirea programei școlare, dotarea tehnică a unităților de învățământ, formarea tinerilor pentru piața muncii și asigurarea unor condiții și servicii sociale favorabile, precum burse, alocații școlare și programe de consiliere și orientare în carieră.

Având în vedere sprijinul slab pe care copiii proveniți din familii cu probleme financiare îl primesc pentru participarea la studii, rata abandonului școlar a crescut în ultimii ani, ajungând în prezent la valoarea de 17,4%. Deși din 2005 până în 2008 acest procent scăzuse, acesta a crescut din nou după anul 2008. Prin urmare, legătura între rata abandonului școlar și investiția în educație este mai mult decât evidentă – perioada 2005-2008 este caracterizată de o creștere ușoară a investiției în educație și de o scădere a ratei abandonului, iar perioada de 2008 este caracterizată de o scădere continuă a finanțării educației și de o creștere a ratei abandonului. Prin urmare, suntem departe de ținta națională pe care și-a setat-o România în contextul strategiei Uniunii Europene „Europa 2020” care presupune că rata de abandon școlar în 2020 va fi de 11,3% și ne clasăm printre țările cu cea mai mare rată de abandon școlar din întreaga Europă.
Analfabetism funcțional este o noțiune care se referă la persoanele care știu să citească, dar nu înțeleg ceea ce au citit. Mai precis, o persoană poate să reproducă verbal sau înscris un text, dar nu îl înțelege suficient pentru a-l folosi ca resursă în reușita unei acțiuni sau în performanță. Semnele grafice sunt recunoscute, dar conținutul de idei nu este înțeles decât, eventual, la un nivel foarte superficial. La testele PISA privind rata de analfabetism funcțional, rezultatele arată că România este țara cu a doua cea mai mare rată de analfabetism funcțional din Uniunea Europeană, după Bulgaria, valoarea acesteia ajungând la peste 40%.
Printre prioritățile de finanțare și evaluare ale sistemului se află și școlile tehnologice, care nu pregătesc elevii pentru piața muncii și care nu sunt promovate ca o alegere viabilă în defavoarea învățământului teoretic. În învățământul tehnologic, datorită schimbărilor frecvente a modulelor și a programei școlare, elevii și profesorii sunt bulversați și demotivați și solicită ca această filieră să se axeze pe o formare de competențe vizibilă ulterior pe piața muncii. Totodată, sistemul este foarte afectat de lipsa pregătirii resursei umane. Datorită salariilor profesorilor, meseria aceasta nu reprezintă cu adevărat o oportunitate în cariera unei persoane, ci din contră, o alternativă a lipsei altor oportunități în piața muncii. Astfel, datorită lipsei de competiție și de selecție, ajung în sistem oameni care nu sunt devotați profesiei și care nu dețin în primul rând calități de dascăl.
De asemenea, Consiliul Național al Elevilor consideră dezavantajoasă ordonanța guvernului privind decontarea transportului elevilor navetiști și solicită acoperirea totală a cheltuielilor de transport conform Art.84, alin.(3) din Legea Educației Naționale.
Președintele CNE, Iulia Flavia MIRON declară:
 „Susținem profesorii în demersul pentru obținerea a 6% din PIB pentru educație. Subfinanțarea cronică a sistemului educațional atrage după sine consecințe dezastroase asupra societății românești. Educația este considerată ca fiind o prioritate națională, însă nu a fost tratată corespunzător. Trebuie să ne conformăm normelor europene, iar investiția în educație reprezintă calea spre dezvoltarea unui sistem adaptat nevoilor socio-economice actuale”.
Cristian Gîrneață

Trimite email
marți, 22 septembrie 2026 la 22:59:05 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

De-ale studenților

,,Pentru noi, Săptămâna Bobocilor înseamnă adevăratul început al studenției", spune Amelia Varga - președintele Uniunii Studenților Oradea.