Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Reprezentanți ai DSP și ISJ au evaluat o etapă a proiectului „VIAÞA”

Marți, la sala de ședințe a ISJ Bihor

Reprezentanți ai DSP și ISJ au evaluat o etapă a proiectului „VIAÞA”

În prezența coordonatorilor de proiect din 16 școli bihorene, reprezentanți ai Inspectoratului Școlar Județean Bihor și ai Direcției de Sănătate Publică Bihor au evaluat, marți (5 noiembrie 2013), modul cum a fost implementat în anul școlar precedent proiectul național „VIAÞA”.

Cele 17 școli bihorene care au implementat proiectul național „Creșterea accesului la servicii de prevenție medicală primară pentru copiii și adolescenții din România. Alimentația sănătoasă și activitatea fizică în rândul copiilor și adolescenților din România” – campania „VIAÞA” sunt: C.N. „Octavian Goga” din Marghita (reprezentată de prof. Curtean Florica), C. Tehnic Nr. 1 Vadu Crișului (prof. Liana Ortenzia Boț și Nicoleta Groza), Lic. Tehnologic „Szalardi Janos”din Sălard (ed. Csegodi Elisabeta Judita), Grădinița Nr. 44 – „Rază de soare” Oradea (prof. Ana Todoca), Grădinița Nr. 25 (prof. Claudia Demian), Grădinița Nr. 42 – „Maria” (prof. Maria Tănase), Lic. Vocațional Pedagogic „N. Bolcaș” din Beiuș (prof. Carmen Eugenia Lezeu), Șc. Gimnazială Nr. 1 Buntești (prof. Adriana Blaga), Șc. Gimnazială Nr. 1 Cheresig (ed. Andreea Roxana Hristache), Șc. Gimnazială Nr. 1 Chijic (prof. Mariana Florica Ion), Șc. Gimnazială „Dacia” Oradea (prof. Florica Hava), Șc. Gimnazială Lazuri de Beiuș (prof. Simona Carmen Bercea), Șc. Gimnazială Nr. 1 Mihai Bravu (prof. Daniela Malița), Șc. Gimnazială „Jako Zsigmond” Roșiori (prof. Gergely Anita Katalin), Șc. Gimnazială Nr. 1 Curățele (prof. Cornelia Liliana Simai), Șc. Gimnazială Nr.1 Sâmbăta (prof. Mirela Bulc) și Șc. Gimnazială Nr. 1 Budureasa (prof. Daniela Boldi).
La întâlnirea de lucru au fost prezenți din partea Direcției de Sănătate Publică Bihor: dna dr. Zoia Bitea – directorul executiv adjunct al DSP, sociolog Adina Lazăr, biolog Carmen Dinescu și dr. Sonea Nicolae Călin, iar din partea ISJ Bihor: inspectorii școlari de specialitate: dna prof. Luminița Citrea, Mioara Țigan și Florin Negruțiu.
Pe agenda reuniunii au fost cuprinse: prezentarea raportului final de activitate pe anul școlar 2012-2013, discutarea problemelor și disfuncționalităților existente în desfășurarea activităților proiectului, stabilirea metodologiei de implementare a proiectului în anul școlar 2013-2014, precum și înmânarea adeverințelor de participare a cadrelor didactice la ediția din anul școlar trecut.
În deschiderea evenimentului, doamna dr. Zoia Bitea a făcut o prezentare a proiectului, partenerilor și finanțatorului. Proiectul cu titlul „Creșterea accesului la servicii de prevenție medicală primară pentru copiii și adolescenții din România”, a debutat în 2009, cu sprijinul guvernului norvegian. În 2011, finanțatorul s-a retras, dar proiectul a continuat cu sprijinul ISJ Bihor și DSP Bihor.
S-a pornit cu două școli și s-a ajuns la 18 (17)
 „Dacă în 2009, au participat doar două școli din județul Bihor, în anul școlar 2012 - 2013, avem 18 școli. Considerăm acest lucru extraordinar, considerăm că profesorii, învățătorii, cadrele universitare au avut o deschidere la care sincer nu ne-am așteptat, dar pe care o îmbrățișăm cu tot dragul, entuziasmul și profesionalismul. Și ne gândim la beneficiari; cei mai mari beneficiari sunt copiii noștri, dar pe lângă ei sunt părinții acelor copii, sunt cadrele didactice, și în final beneficiar este comunitatea din care noi facem parte. Pentru media, o să subliniez faptul că s-a urmărit promovarea a patru comportamente sanogene: servirea zilnică a micului dejun, creșterea consumului de legume și fructe, optimizarea și încurajarea consumului de apă, creșterea implicării în activități fizice, minimum 60 de minute pe zi. La aceste componente au fost antrenați mii de copii, fie la toate patru, fie la trei, fie la două, fie la una, în funcție de opțiunea conducătorului din școala respectivă”, a precizat dna dr. Zoia Bitea.
Doamna sociolog Adina Lazăr a prezentat raportul final cu rezultatele, făcând și unele precizări legate de disfuncționalitățile care s-au constatat în desfășurarea activităților proiectului, în special, neajunsuri privind comunicarea cu întârziere a datelor și informațiilor de către unii coordonatori de proiect. De aceea, în acest sens, s-a stabilit un calendar exact privind raportarea acestor date către DSP.
Doamna inspector școlar Luminița Citrea a apreciat inițiativa acestui proiect și rezultatele care s-au obținut, felicitând elevii și cadrele didactice implicate pentru formarea unui comportament sănătos la elevi, în vederea asigurării unei stări de sănătate cât mai bune.
Să mai spunem că în fața reprezentanților presei, unele cadre didactice au împărtășit din experiența lor în derularea acestui proiect, fiind evidențiate bunele practici care au dus la rezultatele subliniate în raport.
Ovidiu Dan
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Reprezentanți ai DSP și ISJ au evaluat o etapă a proiectului „VIAÞA”.

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 14:54:04 Ora standard a Europei de Est