Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

„Să sperăm că podul nostru va ajunge atât de lat pe cât e Prutul de lung...”

Podul de Reviste

„Să sperăm că podul nostru va ajunge atât de lat pe cât e Prutul de lung...”

Totul a început în octombrie 2012, când „Curtea de la Argeș” a fost lansată la Chișinău, iar Nicolae Dabija a considerat evenimentul ca începutul unui pod de reviste între Chișinău și Þară. Ideea mi-a plăcut foarte mult, am luat-o deci în serios.

O vreme a existat o rubrică cu acest titlu, ideea s-a întărit la Ziua Revistei din 10 august 2013, apoi a prins contur în octombrie, când, la Curtea de Argeș a avut loc o întâlnire având explicit acest titlu. Despre această întâlnire vorbește articolul de mai jos, editorial al lui Nicolae Dabija în săptămânalul LA („Literatura și arta”) din 7 noiembrie 2013. El poate fi găsit și la adresa web
https://docs.google.com/file/d/0ByA7Kci8VpxBdy1paXF5UFlyMDA/edit?pli=1
Un al doilea pilon al podului a fost pus apoi de „Bucureștiul literar și artistic” (a se vedea și articolul).
Să sperăm că podul nostru va ajunge atât de lat pe cât e Prutul de lung...
Argeșene gânduri bune,
Gh. Păun
 
Podul de Reviste
La 6 mai 1990 a avut loc primul Pod de Flori, cel pe care Basarabia a pășit spre România, și România – către Basarabia.
Acestuia i-au urmat și alte poduri: Podul de Verb, Podul de Cântec, Podul de Teatru, Podul de Rugăciune, Podul de Cărți…
Iată încă o inițiativă, care aparține săptămânalului „Literatura și arta”: Podul de Reviste.
Ea a fost lansată acum câteva luni, în august, în cadrul Zilelor revistei „Curtea de la Argeș” (ctitorită de Gheorghe Păun, membru al Academiei Române), în voievodala așezare a Basarabilor de la Curtea de Argeș. În perioada 18 și 20 octombrie s-a desfășurat primul Pod de Revistă, la care au participat scriitori și ziariști din Curtea de Argeș, Pitești, Câmpulung, Vâlcea și București (Paula Romanescu, Firiță Carp, Marian Nenescu, Puiu Răducanu, Mihai Dicescu, Lucian Costache, Petre Cichirdan, ambasadorul Ion Pătrașcu, părintele Nicolae Mărgăritescu ș.a.). Din partea Republicii Moldova, au fost prezenți: subsemnatul, Ninela Caranfil, artistă a poporului, și Vlad Darie, directorul Agenției „Moldpres”.
O primă întâlnire s-a desfășurat la Colegiul „Vlaicu-Vodă”, unde am fost întâmpinați cu balada „Cât trăim pe-acest pământ” și imnul FDRM „Îndemn la Unire”, cântece basarabene: cu acestea eleva Maria Teodora Nica de la această instituție de învățământ câștigase recent concursul „Voci tinere” al Festivalului Național care s-a desfășurat la Caracal.
A urmat o întâlnire cu intelectualitatea din oraș la Muzeul Municipal din Curtea de Argeș.
Manifestarea a fost o lecție de istorie, de frățietate și de dor românesc, cum a numit-o moderatorul ei, academicianul Gheorghe Păun. S-a vorbit despre reviste, despre destinul și misiunea literaturii, despre scris și scriitori, despre naționalismul păgubos și naționalismul necesar, despre Basarabia și Basarabi…
Zilele următoare au avut drept obiective ale cunoașterii locurile mirifice de „pe Argeș în sus”: mănăstirea Corbeni – reședința mitropolitului Î.P.S. Calinic, comuna Antonești, mănăstirile Robaia și Corbii de Piatră (ultima, locaș rupestru, considerat cel mai vechi din România), Biserica Domnească zidită în 1352 și Biserica ridicată de Meșterul Manole din Curtea de Argeș, ultima – una dintre cele mai frumoase din Europa (Cronicarul Gavriil Protul de la Athos, participant la sfințirea ei din 1517, avea să consemneze în cronica sa: „Frumusețea ei o întrece pe cea a Catedralei Sfânta Sofia din Constantinopol și pe cea din Sion”).
Podul de Reviste și-a avut continuare firească acum o săptămână, când redactorii de la săptămânalul „Literatura și arta” i-au avut drept oaspeți pe Florentin Popescu, redactorul-șef al revistei „Bucureștiul literar și artistic”, și pe Emil Lungeanu, redactor-șef adjunct la revista „Literatorul” din București.
În zilele de 24 și 25 octombrie s-au desfășurat lansări de reviste și de cărți la Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu” din Orhei, la Liceul din Peresecina, la Gimnaziile din satele Trebujeni și Donici… Scriitorii de dincolo de Prut au rămas impresionați de faptul că în Basarabia se citește, și se citește mult.
Emil Lungeanu și-a dăruit cărțile sale, preconizate a fi lăsate bibliotecii Liceului din Peresecina, unor elevi care au dovedit că au pătruns în subtextele unor proze dificile din Stendhal și Camus.
 „Cea mai frumoasă justificare a vieții sunt întâlnirile de acest fel, când descoperi niște oameni pe care nu i-ai cunoscut, dar pe care i-ai iubit dintotdeauna”, a afirmat distinsul poet și prozator Florentin Popescu în fața sălii arhipline de la Liceul Pedagogic „Vasile Lupu” din Orhei.
Podurile de reviste transformă Prutul, dintr-un râu de graniță, într-un râu de poduri care să ne facă să ne simțim tot mai acasă în Europa.
Nicolae DABIJA
Trimite email
miercuri, 7 ianuarie 2026 la 03:23:53 Ora standard a Europei de Est