Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

„Să sperăm că podul nostru va ajunge atât de lat pe cât e Prutul de lung...”

Podul de Reviste

„Să sperăm că podul nostru va ajunge atât de lat pe cât e Prutul de lung...”

Totul a început în octombrie 2012, când „Curtea de la Argeș” a fost lansată la Chișinău, iar Nicolae Dabija a considerat evenimentul ca începutul unui pod de reviste între Chișinău și Þară. Ideea mi-a plăcut foarte mult, am luat-o deci în serios.

O vreme a existat o rubrică cu acest titlu, ideea s-a întărit la Ziua Revistei din 10 august 2013, apoi a prins contur în octombrie, când, la Curtea de Argeș a avut loc o întâlnire având explicit acest titlu. Despre această întâlnire vorbește articolul de mai jos, editorial al lui Nicolae Dabija în săptămânalul LA („Literatura și arta”) din 7 noiembrie 2013. El poate fi găsit și la adresa web
https://docs.google.com/file/d/0ByA7Kci8VpxBdy1paXF5UFlyMDA/edit?pli=1
Un al doilea pilon al podului a fost pus apoi de „Bucureștiul literar și artistic” (a se vedea și articolul).
Să sperăm că podul nostru va ajunge atât de lat pe cât e Prutul de lung...
Argeșene gânduri bune,
Gh. Păun
 
Podul de Reviste
La 6 mai 1990 a avut loc primul Pod de Flori, cel pe care Basarabia a pășit spre România, și România – către Basarabia.
Acestuia i-au urmat și alte poduri: Podul de Verb, Podul de Cântec, Podul de Teatru, Podul de Rugăciune, Podul de Cărți…
Iată încă o inițiativă, care aparține săptămânalului „Literatura și arta”: Podul de Reviste.
Ea a fost lansată acum câteva luni, în august, în cadrul Zilelor revistei „Curtea de la Argeș” (ctitorită de Gheorghe Păun, membru al Academiei Române), în voievodala așezare a Basarabilor de la Curtea de Argeș. În perioada 18 și 20 octombrie s-a desfășurat primul Pod de Revistă, la care au participat scriitori și ziariști din Curtea de Argeș, Pitești, Câmpulung, Vâlcea și București (Paula Romanescu, Firiță Carp, Marian Nenescu, Puiu Răducanu, Mihai Dicescu, Lucian Costache, Petre Cichirdan, ambasadorul Ion Pătrașcu, părintele Nicolae Mărgăritescu ș.a.). Din partea Republicii Moldova, au fost prezenți: subsemnatul, Ninela Caranfil, artistă a poporului, și Vlad Darie, directorul Agenției „Moldpres”.
O primă întâlnire s-a desfășurat la Colegiul „Vlaicu-Vodă”, unde am fost întâmpinați cu balada „Cât trăim pe-acest pământ” și imnul FDRM „Îndemn la Unire”, cântece basarabene: cu acestea eleva Maria Teodora Nica de la această instituție de învățământ câștigase recent concursul „Voci tinere” al Festivalului Național care s-a desfășurat la Caracal.
A urmat o întâlnire cu intelectualitatea din oraș la Muzeul Municipal din Curtea de Argeș.
Manifestarea a fost o lecție de istorie, de frățietate și de dor românesc, cum a numit-o moderatorul ei, academicianul Gheorghe Păun. S-a vorbit despre reviste, despre destinul și misiunea literaturii, despre scris și scriitori, despre naționalismul păgubos și naționalismul necesar, despre Basarabia și Basarabi…
Zilele următoare au avut drept obiective ale cunoașterii locurile mirifice de „pe Argeș în sus”: mănăstirea Corbeni – reședința mitropolitului Î.P.S. Calinic, comuna Antonești, mănăstirile Robaia și Corbii de Piatră (ultima, locaș rupestru, considerat cel mai vechi din România), Biserica Domnească zidită în 1352 și Biserica ridicată de Meșterul Manole din Curtea de Argeș, ultima – una dintre cele mai frumoase din Europa (Cronicarul Gavriil Protul de la Athos, participant la sfințirea ei din 1517, avea să consemneze în cronica sa: „Frumusețea ei o întrece pe cea a Catedralei Sfânta Sofia din Constantinopol și pe cea din Sion”).
Podul de Reviste și-a avut continuare firească acum o săptămână, când redactorii de la săptămânalul „Literatura și arta” i-au avut drept oaspeți pe Florentin Popescu, redactorul-șef al revistei „Bucureștiul literar și artistic”, și pe Emil Lungeanu, redactor-șef adjunct la revista „Literatorul” din București.
În zilele de 24 și 25 octombrie s-au desfășurat lansări de reviste și de cărți la Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu” din Orhei, la Liceul din Peresecina, la Gimnaziile din satele Trebujeni și Donici… Scriitorii de dincolo de Prut au rămas impresionați de faptul că în Basarabia se citește, și se citește mult.
Emil Lungeanu și-a dăruit cărțile sale, preconizate a fi lăsate bibliotecii Liceului din Peresecina, unor elevi care au dovedit că au pătruns în subtextele unor proze dificile din Stendhal și Camus.
 „Cea mai frumoasă justificare a vieții sunt întâlnirile de acest fel, când descoperi niște oameni pe care nu i-ai cunoscut, dar pe care i-ai iubit dintotdeauna”, a afirmat distinsul poet și prozator Florentin Popescu în fața sălii arhipline de la Liceul Pedagogic „Vasile Lupu” din Orhei.
Podurile de reviste transformă Prutul, dintr-un râu de graniță, într-un râu de poduri care să ne facă să ne simțim tot mai acasă în Europa.
Nicolae DABIJA

Trimite email
marți, 17 noiembrie 2026 la 13:07:09 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Sziget Festival - 2027

Între 10 și 14 august 2027, pe Insula Óbuda din Budapesta,
va avea loc ediția 2027 a Sziget Festival.
Aflați primele informații furnizate de Iulia Pop în articolul
Fontaines D.C., Katseye, IDLES, Lola Young,
fiii lui David Beckham și Liam Gallagher,
printre primele nume confirmate la Sziget 2027...