Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

„Să sperăm că podul nostru va ajunge atât de lat pe cât e Prutul de lung...”

Podul de Reviste

„Să sperăm că podul nostru va ajunge atât de lat pe cât e Prutul de lung...”

Totul a început în octombrie 2012, când „Curtea de la Argeș” a fost lansată la Chișinău, iar Nicolae Dabija a considerat evenimentul ca începutul unui pod de reviste între Chișinău și Þară. Ideea mi-a plăcut foarte mult, am luat-o deci în serios.

O vreme a existat o rubrică cu acest titlu, ideea s-a întărit la Ziua Revistei din 10 august 2013, apoi a prins contur în octombrie, când, la Curtea de Argeș a avut loc o întâlnire având explicit acest titlu. Despre această întâlnire vorbește articolul de mai jos, editorial al lui Nicolae Dabija în săptămânalul LA („Literatura și arta”) din 7 noiembrie 2013. El poate fi găsit și la adresa web
https://docs.google.com/file/d/0ByA7Kci8VpxBdy1paXF5UFlyMDA/edit?pli=1
Un al doilea pilon al podului a fost pus apoi de „Bucureștiul literar și artistic” (a se vedea și articolul).
Să sperăm că podul nostru va ajunge atât de lat pe cât e Prutul de lung...
Argeșene gânduri bune,
Gh. Păun
 
Podul de Reviste
La 6 mai 1990 a avut loc primul Pod de Flori, cel pe care Basarabia a pășit spre România, și România – către Basarabia.
Acestuia i-au urmat și alte poduri: Podul de Verb, Podul de Cântec, Podul de Teatru, Podul de Rugăciune, Podul de Cărți…
Iată încă o inițiativă, care aparține săptămânalului „Literatura și arta”: Podul de Reviste.
Ea a fost lansată acum câteva luni, în august, în cadrul Zilelor revistei „Curtea de la Argeș” (ctitorită de Gheorghe Păun, membru al Academiei Române), în voievodala așezare a Basarabilor de la Curtea de Argeș. În perioada 18 și 20 octombrie s-a desfășurat primul Pod de Revistă, la care au participat scriitori și ziariști din Curtea de Argeș, Pitești, Câmpulung, Vâlcea și București (Paula Romanescu, Firiță Carp, Marian Nenescu, Puiu Răducanu, Mihai Dicescu, Lucian Costache, Petre Cichirdan, ambasadorul Ion Pătrașcu, părintele Nicolae Mărgăritescu ș.a.). Din partea Republicii Moldova, au fost prezenți: subsemnatul, Ninela Caranfil, artistă a poporului, și Vlad Darie, directorul Agenției „Moldpres”.
O primă întâlnire s-a desfășurat la Colegiul „Vlaicu-Vodă”, unde am fost întâmpinați cu balada „Cât trăim pe-acest pământ” și imnul FDRM „Îndemn la Unire”, cântece basarabene: cu acestea eleva Maria Teodora Nica de la această instituție de învățământ câștigase recent concursul „Voci tinere” al Festivalului Național care s-a desfășurat la Caracal.
A urmat o întâlnire cu intelectualitatea din oraș la Muzeul Municipal din Curtea de Argeș.
Manifestarea a fost o lecție de istorie, de frățietate și de dor românesc, cum a numit-o moderatorul ei, academicianul Gheorghe Păun. S-a vorbit despre reviste, despre destinul și misiunea literaturii, despre scris și scriitori, despre naționalismul păgubos și naționalismul necesar, despre Basarabia și Basarabi…
Zilele următoare au avut drept obiective ale cunoașterii locurile mirifice de „pe Argeș în sus”: mănăstirea Corbeni – reședința mitropolitului Î.P.S. Calinic, comuna Antonești, mănăstirile Robaia și Corbii de Piatră (ultima, locaș rupestru, considerat cel mai vechi din România), Biserica Domnească zidită în 1352 și Biserica ridicată de Meșterul Manole din Curtea de Argeș, ultima – una dintre cele mai frumoase din Europa (Cronicarul Gavriil Protul de la Athos, participant la sfințirea ei din 1517, avea să consemneze în cronica sa: „Frumusețea ei o întrece pe cea a Catedralei Sfânta Sofia din Constantinopol și pe cea din Sion”).
Podul de Reviste și-a avut continuare firească acum o săptămână, când redactorii de la săptămânalul „Literatura și arta” i-au avut drept oaspeți pe Florentin Popescu, redactorul-șef al revistei „Bucureștiul literar și artistic”, și pe Emil Lungeanu, redactor-șef adjunct la revista „Literatorul” din București.
În zilele de 24 și 25 octombrie s-au desfășurat lansări de reviste și de cărți la Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu” din Orhei, la Liceul din Peresecina, la Gimnaziile din satele Trebujeni și Donici… Scriitorii de dincolo de Prut au rămas impresionați de faptul că în Basarabia se citește, și se citește mult.
Emil Lungeanu și-a dăruit cărțile sale, preconizate a fi lăsate bibliotecii Liceului din Peresecina, unor elevi care au dovedit că au pătruns în subtextele unor proze dificile din Stendhal și Camus.
 „Cea mai frumoasă justificare a vieții sunt întâlnirile de acest fel, când descoperi niște oameni pe care nu i-ai cunoscut, dar pe care i-ai iubit dintotdeauna”, a afirmat distinsul poet și prozator Florentin Popescu în fața sălii arhipline de la Liceul Pedagogic „Vasile Lupu” din Orhei.
Podurile de reviste transformă Prutul, dintr-un râu de graniță, într-un râu de poduri care să ne facă să ne simțim tot mai acasă în Europa.
Nicolae DABIJA
Trimite email
joi, 5 martie 2026 la 22:54:55 Ora standard a Europei de Est