Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

„Să sperăm că podul nostru va ajunge atât de lat pe cât e Prutul de lung...”

Podul de Reviste

„Să sperăm că podul nostru va ajunge atât de lat pe cât e Prutul de lung...”

Totul a început în octombrie 2012, când „Curtea de la Argeș” a fost lansată la Chișinău, iar Nicolae Dabija a considerat evenimentul ca începutul unui pod de reviste între Chișinău și Þară. Ideea mi-a plăcut foarte mult, am luat-o deci în serios.

O vreme a existat o rubrică cu acest titlu, ideea s-a întărit la Ziua Revistei din 10 august 2013, apoi a prins contur în octombrie, când, la Curtea de Argeș a avut loc o întâlnire având explicit acest titlu. Despre această întâlnire vorbește articolul de mai jos, editorial al lui Nicolae Dabija în săptămânalul LA („Literatura și arta”) din 7 noiembrie 2013. El poate fi găsit și la adresa web
https://docs.google.com/file/d/0ByA7Kci8VpxBdy1paXF5UFlyMDA/edit?pli=1
Un al doilea pilon al podului a fost pus apoi de „Bucureștiul literar și artistic” (a se vedea și articolul).
Să sperăm că podul nostru va ajunge atât de lat pe cât e Prutul de lung...
Argeșene gânduri bune,
Gh. Păun
 
Podul de Reviste
La 6 mai 1990 a avut loc primul Pod de Flori, cel pe care Basarabia a pășit spre România, și România – către Basarabia.
Acestuia i-au urmat și alte poduri: Podul de Verb, Podul de Cântec, Podul de Teatru, Podul de Rugăciune, Podul de Cărți…
Iată încă o inițiativă, care aparține săptămânalului „Literatura și arta”: Podul de Reviste.
Ea a fost lansată acum câteva luni, în august, în cadrul Zilelor revistei „Curtea de la Argeș” (ctitorită de Gheorghe Păun, membru al Academiei Române), în voievodala așezare a Basarabilor de la Curtea de Argeș. În perioada 18 și 20 octombrie s-a desfășurat primul Pod de Revistă, la care au participat scriitori și ziariști din Curtea de Argeș, Pitești, Câmpulung, Vâlcea și București (Paula Romanescu, Firiță Carp, Marian Nenescu, Puiu Răducanu, Mihai Dicescu, Lucian Costache, Petre Cichirdan, ambasadorul Ion Pătrașcu, părintele Nicolae Mărgăritescu ș.a.). Din partea Republicii Moldova, au fost prezenți: subsemnatul, Ninela Caranfil, artistă a poporului, și Vlad Darie, directorul Agenției „Moldpres”.
O primă întâlnire s-a desfășurat la Colegiul „Vlaicu-Vodă”, unde am fost întâmpinați cu balada „Cât trăim pe-acest pământ” și imnul FDRM „Îndemn la Unire”, cântece basarabene: cu acestea eleva Maria Teodora Nica de la această instituție de învățământ câștigase recent concursul „Voci tinere” al Festivalului Național care s-a desfășurat la Caracal.
A urmat o întâlnire cu intelectualitatea din oraș la Muzeul Municipal din Curtea de Argeș.
Manifestarea a fost o lecție de istorie, de frățietate și de dor românesc, cum a numit-o moderatorul ei, academicianul Gheorghe Păun. S-a vorbit despre reviste, despre destinul și misiunea literaturii, despre scris și scriitori, despre naționalismul păgubos și naționalismul necesar, despre Basarabia și Basarabi…
Zilele următoare au avut drept obiective ale cunoașterii locurile mirifice de „pe Argeș în sus”: mănăstirea Corbeni – reședința mitropolitului Î.P.S. Calinic, comuna Antonești, mănăstirile Robaia și Corbii de Piatră (ultima, locaș rupestru, considerat cel mai vechi din România), Biserica Domnească zidită în 1352 și Biserica ridicată de Meșterul Manole din Curtea de Argeș, ultima – una dintre cele mai frumoase din Europa (Cronicarul Gavriil Protul de la Athos, participant la sfințirea ei din 1517, avea să consemneze în cronica sa: „Frumusețea ei o întrece pe cea a Catedralei Sfânta Sofia din Constantinopol și pe cea din Sion”).
Podul de Reviste și-a avut continuare firească acum o săptămână, când redactorii de la săptămânalul „Literatura și arta” i-au avut drept oaspeți pe Florentin Popescu, redactorul-șef al revistei „Bucureștiul literar și artistic”, și pe Emil Lungeanu, redactor-șef adjunct la revista „Literatorul” din București.
În zilele de 24 și 25 octombrie s-au desfășurat lansări de reviste și de cărți la Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu” din Orhei, la Liceul din Peresecina, la Gimnaziile din satele Trebujeni și Donici… Scriitorii de dincolo de Prut au rămas impresionați de faptul că în Basarabia se citește, și se citește mult.
Emil Lungeanu și-a dăruit cărțile sale, preconizate a fi lăsate bibliotecii Liceului din Peresecina, unor elevi care au dovedit că au pătruns în subtextele unor proze dificile din Stendhal și Camus.
 „Cea mai frumoasă justificare a vieții sunt întâlnirile de acest fel, când descoperi niște oameni pe care nu i-ai cunoscut, dar pe care i-ai iubit dintotdeauna”, a afirmat distinsul poet și prozator Florentin Popescu în fața sălii arhipline de la Liceul Pedagogic „Vasile Lupu” din Orhei.
Podurile de reviste transformă Prutul, dintr-un râu de graniță, într-un râu de poduri care să ne facă să ne simțim tot mai acasă în Europa.
Nicolae DABIJA

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:55:36 Ora de vară a Europei de Est