Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Propuneri legislative de modificare a Legii nr. 263/2007

Doamna deputat Florica Cherecheș (a făcut)

Propuneri legislative de modificare a Legii nr. 263/2007

Miercuri, 20 noiembrie 2013, cu ocazia Zilei Universale a Copiilor, doamna deputat Florica Cherecheș a depus la Camera Deputaților un proiect legislativ de modificare a Legii nr. 263/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea creșelor și a susținut o conferință de presă la Palatul Parlamentului în care a prezentat principalele modificări aduse, precum și motivele care au condus la necesitatea îmbunătățirii acestei legi.

Propunerea legislativă a avut la bază prevederile europene și cele ce țin de Convenția ONU privind protecția și promovarea drepturilor copilului, precum și cel mai recent studiu al Parlamentului European referitor la calitatea serviciilor de educație preșcolară, având ca scop creșterea ratei de participare în serviciile de educație oferite de creșe, dar și mobilizarea părinților în implicarea activă în educația timpurie a copiilor lor.
Studiul Parlamentului European relevă faptul că educația timpurie constituie fundația pentru adoptarea unei atitudini de învățare pe tot parcursul vieții, necesară pentru dezvoltarea personală și integrarea socială ulterioară. Calitatea vieții copilului înainte de a intra în sistemul de educație obligatorie influențează dezvoltarea lui ulterioară și modul în care copilul va învăța în viitor.
Un alt element esențial care contribuie la dezvoltarea armonioasă a copiilor este participarea ambilor părinți la creșterea și educarea copiilor lor. Este important ca ei să înțeleagă impactul emoțional negativ pe care îl are separarea chiar și pentru câteva zile, de copiii lor în vârstă de sub 3 ani.
Unii părinți ignoră însă aceste aspecte și decid să își ducă copiii la creșe săptămânale, uneori din comoditate sau lipsa responsabilității. În 17 județe ale României mai există încă creșe săptămânale în care copiii sunt lăsați de lunea până vinerea, unii nefiind vizitați deloc de părinți în acest interval.
Având în vedere faptul că părinții care-și înscriu copilașii la creșa săptămânală petrec doar 25% din săptămână cu aceștia, nu se pot asigura că le e bine copiilor, nu le pot urmări starea de sănătate și nu pot observa la timp eventuale semne de întârziere în dezvoltarea lor. Ei nu pot desfășura activități obișnuite cu copiii lor cum ar fi să-i scoată la aer, să cunoască natura, să-și însușească deprinderi de viață. Copiii sunt traumatizați și se simt abandonați atunci când părinții altora vin să îi ia acasă, iar ai lor nu apar.
Totodată, funcționarea creșelor cu program săptămânal, contravine principiilor reformei din domeniul protecției și promovării drepturilor copilului, asumate prin ratificarea Convenției ONU privind protecția și promovarea drepturilor copilului, respectiv menținerea copilului în familie.
De altfel și literatura de specialitate, menționează că atât sugarul, cât și copilul mic trăiesc intens perioada începutului de viață și e important ca aceasta să fie de calitate.
Desființarea creșelor săptămânale nu va crea o problemă socială. La 30 iunie 2013, cele 302 creșe funcționale în sistemul public erau frecventate de 16.587 copii. Dintre acestea, 26 de creșe aflate în 17 județe sunt săptămânale și cuprind un procent de  doar 6% din totalul copiilor cuprinși în creșe.
Altă modificare necesară este cea privitoare la momentul înscrierii copiilor la creșele din sistemul public, propunerea  fiind ca această înscriere să se facă, de regulă, la începutul anului școlar și nu pe tot parcursul anului ca până în prezent, ceea ce conduce la o mai bună planificare și alocare de spații și personal.
O altă modificare propusă este legată de contribuția lunară de întreținere datorată de părinții/reprezentanții legali ai copiilor înscriși la creșa organizată în sistem public, stabilită în prezent prin Hotărâre a Guvernului. Având în vedere faptul că serviciul de îngrijire și educare timpurie a copiilor mici cade în responsabilitatea și administrarea consiliilor locale care acoperă toate cheltuielile legate de investiții, echipamente, personal, utilități, etc, este necesar ca acestea, în funcție de realitățile și posibilitățile locale, să poată stabili cuantumul valorii contribuției lunare de întreținere datorată de părinții/reprezentanții legali ai copiilor înscriși la creșa organizată în sistem public. În felul acesta, se asigură că părinții achită costul hranei pe care o primesc copiii lor în zilele când frecventează creșa, fără să fie necesară suplimentarea din partea consiliului local.
Totodată, propunerea legislativă scade vârsta maximă de frecventare a creșei  de la 4 ani la 3 ani, pentru o mai bună corelare cu Legea Educației 1/2011.
București, 20 noiembrie 2013
Fulvia Dumitreanu,
consilier parlamentar

Trimite email
joi, 18 decembrie 2025 la 11:04:59 Ora standard a Europei de Est