Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Propuneri legislative de modificare a Legii nr. 263/2007

Doamna deputat Florica Cherecheș (a făcut)

Propuneri legislative de modificare a Legii nr. 263/2007

Miercuri, 20 noiembrie 2013, cu ocazia Zilei Universale a Copiilor, doamna deputat Florica Cherecheș a depus la Camera Deputaților un proiect legislativ de modificare a Legii nr. 263/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea creșelor și a susținut o conferință de presă la Palatul Parlamentului în care a prezentat principalele modificări aduse, precum și motivele care au condus la necesitatea îmbunătățirii acestei legi.

Propunerea legislativă a avut la bază prevederile europene și cele ce țin de Convenția ONU privind protecția și promovarea drepturilor copilului, precum și cel mai recent studiu al Parlamentului European referitor la calitatea serviciilor de educație preșcolară, având ca scop creșterea ratei de participare în serviciile de educație oferite de creșe, dar și mobilizarea părinților în implicarea activă în educația timpurie a copiilor lor.
Studiul Parlamentului European relevă faptul că educația timpurie constituie fundația pentru adoptarea unei atitudini de învățare pe tot parcursul vieții, necesară pentru dezvoltarea personală și integrarea socială ulterioară. Calitatea vieții copilului înainte de a intra în sistemul de educație obligatorie influențează dezvoltarea lui ulterioară și modul în care copilul va învăța în viitor.
Un alt element esențial care contribuie la dezvoltarea armonioasă a copiilor este participarea ambilor părinți la creșterea și educarea copiilor lor. Este important ca ei să înțeleagă impactul emoțional negativ pe care îl are separarea chiar și pentru câteva zile, de copiii lor în vârstă de sub 3 ani.
Unii părinți ignoră însă aceste aspecte și decid să își ducă copiii la creșe săptămânale, uneori din comoditate sau lipsa responsabilității. În 17 județe ale României mai există încă creșe săptămânale în care copiii sunt lăsați de lunea până vinerea, unii nefiind vizitați deloc de părinți în acest interval.
Având în vedere faptul că părinții care-și înscriu copilașii la creșa săptămânală petrec doar 25% din săptămână cu aceștia, nu se pot asigura că le e bine copiilor, nu le pot urmări starea de sănătate și nu pot observa la timp eventuale semne de întârziere în dezvoltarea lor. Ei nu pot desfășura activități obișnuite cu copiii lor cum ar fi să-i scoată la aer, să cunoască natura, să-și însușească deprinderi de viață. Copiii sunt traumatizați și se simt abandonați atunci când părinții altora vin să îi ia acasă, iar ai lor nu apar.
Totodată, funcționarea creșelor cu program săptămânal, contravine principiilor reformei din domeniul protecției și promovării drepturilor copilului, asumate prin ratificarea Convenției ONU privind protecția și promovarea drepturilor copilului, respectiv menținerea copilului în familie.
De altfel și literatura de specialitate, menționează că atât sugarul, cât și copilul mic trăiesc intens perioada începutului de viață și e important ca aceasta să fie de calitate.
Desființarea creșelor săptămânale nu va crea o problemă socială. La 30 iunie 2013, cele 302 creșe funcționale în sistemul public erau frecventate de 16.587 copii. Dintre acestea, 26 de creșe aflate în 17 județe sunt săptămânale și cuprind un procent de  doar 6% din totalul copiilor cuprinși în creșe.
Altă modificare necesară este cea privitoare la momentul înscrierii copiilor la creșele din sistemul public, propunerea  fiind ca această înscriere să se facă, de regulă, la începutul anului școlar și nu pe tot parcursul anului ca până în prezent, ceea ce conduce la o mai bună planificare și alocare de spații și personal.
O altă modificare propusă este legată de contribuția lunară de întreținere datorată de părinții/reprezentanții legali ai copiilor înscriși la creșa organizată în sistem public, stabilită în prezent prin Hotărâre a Guvernului. Având în vedere faptul că serviciul de îngrijire și educare timpurie a copiilor mici cade în responsabilitatea și administrarea consiliilor locale care acoperă toate cheltuielile legate de investiții, echipamente, personal, utilități, etc, este necesar ca acestea, în funcție de realitățile și posibilitățile locale, să poată stabili cuantumul valorii contribuției lunare de întreținere datorată de părinții/reprezentanții legali ai copiilor înscriși la creșa organizată în sistem public. În felul acesta, se asigură că părinții achită costul hranei pe care o primesc copiii lor în zilele când frecventează creșa, fără să fie necesară suplimentarea din partea consiliului local.
Totodată, propunerea legislativă scade vârsta maximă de frecventare a creșei  de la 4 ani la 3 ani, pentru o mai bună corelare cu Legea Educației 1/2011.
București, 20 noiembrie 2013
Fulvia Dumitreanu,
consilier parlamentar

Trimite email
miercuri, 4 februarie 2026 la 08:29:30 Ora standard a Europei de Est