Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Propuneri legislative de modificare a Legii nr. 263/2007

Doamna deputat Florica Cherecheș (a făcut)

Propuneri legislative de modificare a Legii nr. 263/2007

Miercuri, 20 noiembrie 2013, cu ocazia Zilei Universale a Copiilor, doamna deputat Florica Cherecheș a depus la Camera Deputaților un proiect legislativ de modificare a Legii nr. 263/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea creșelor și a susținut o conferință de presă la Palatul Parlamentului în care a prezentat principalele modificări aduse, precum și motivele care au condus la necesitatea îmbunătățirii acestei legi.

Propunerea legislativă a avut la bază prevederile europene și cele ce țin de Convenția ONU privind protecția și promovarea drepturilor copilului, precum și cel mai recent studiu al Parlamentului European referitor la calitatea serviciilor de educație preșcolară, având ca scop creșterea ratei de participare în serviciile de educație oferite de creșe, dar și mobilizarea părinților în implicarea activă în educația timpurie a copiilor lor.
Studiul Parlamentului European relevă faptul că educația timpurie constituie fundația pentru adoptarea unei atitudini de învățare pe tot parcursul vieții, necesară pentru dezvoltarea personală și integrarea socială ulterioară. Calitatea vieții copilului înainte de a intra în sistemul de educație obligatorie influențează dezvoltarea lui ulterioară și modul în care copilul va învăța în viitor.
Un alt element esențial care contribuie la dezvoltarea armonioasă a copiilor este participarea ambilor părinți la creșterea și educarea copiilor lor. Este important ca ei să înțeleagă impactul emoțional negativ pe care îl are separarea chiar și pentru câteva zile, de copiii lor în vârstă de sub 3 ani.
Unii părinți ignoră însă aceste aspecte și decid să își ducă copiii la creșe săptămânale, uneori din comoditate sau lipsa responsabilității. În 17 județe ale României mai există încă creșe săptămânale în care copiii sunt lăsați de lunea până vinerea, unii nefiind vizitați deloc de părinți în acest interval.
Având în vedere faptul că părinții care-și înscriu copilașii la creșa săptămânală petrec doar 25% din săptămână cu aceștia, nu se pot asigura că le e bine copiilor, nu le pot urmări starea de sănătate și nu pot observa la timp eventuale semne de întârziere în dezvoltarea lor. Ei nu pot desfășura activități obișnuite cu copiii lor cum ar fi să-i scoată la aer, să cunoască natura, să-și însușească deprinderi de viață. Copiii sunt traumatizați și se simt abandonați atunci când părinții altora vin să îi ia acasă, iar ai lor nu apar.
Totodată, funcționarea creșelor cu program săptămânal, contravine principiilor reformei din domeniul protecției și promovării drepturilor copilului, asumate prin ratificarea Convenției ONU privind protecția și promovarea drepturilor copilului, respectiv menținerea copilului în familie.
De altfel și literatura de specialitate, menționează că atât sugarul, cât și copilul mic trăiesc intens perioada începutului de viață și e important ca aceasta să fie de calitate.
Desființarea creșelor săptămânale nu va crea o problemă socială. La 30 iunie 2013, cele 302 creșe funcționale în sistemul public erau frecventate de 16.587 copii. Dintre acestea, 26 de creșe aflate în 17 județe sunt săptămânale și cuprind un procent de  doar 6% din totalul copiilor cuprinși în creșe.
Altă modificare necesară este cea privitoare la momentul înscrierii copiilor la creșele din sistemul public, propunerea  fiind ca această înscriere să se facă, de regulă, la începutul anului școlar și nu pe tot parcursul anului ca până în prezent, ceea ce conduce la o mai bună planificare și alocare de spații și personal.
O altă modificare propusă este legată de contribuția lunară de întreținere datorată de părinții/reprezentanții legali ai copiilor înscriși la creșa organizată în sistem public, stabilită în prezent prin Hotărâre a Guvernului. Având în vedere faptul că serviciul de îngrijire și educare timpurie a copiilor mici cade în responsabilitatea și administrarea consiliilor locale care acoperă toate cheltuielile legate de investiții, echipamente, personal, utilități, etc, este necesar ca acestea, în funcție de realitățile și posibilitățile locale, să poată stabili cuantumul valorii contribuției lunare de întreținere datorată de părinții/reprezentanții legali ai copiilor înscriși la creșa organizată în sistem public. În felul acesta, se asigură că părinții achită costul hranei pe care o primesc copiii lor în zilele când frecventează creșa, fără să fie necesară suplimentarea din partea consiliului local.
Totodată, propunerea legislativă scade vârsta maximă de frecventare a creșei  de la 4 ani la 3 ani, pentru o mai bună corelare cu Legea Educației 1/2011.
București, 20 noiembrie 2013
Fulvia Dumitreanu,
consilier parlamentar

Trimite email
duminică, 15 noiembrie 2026 la 14:43:39 Ora standard a Europei de Est