Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Exercițiu de memorie culturală

Controverse (29)


Exercițiu de memorie culturală
În „Impresii literare” (1908), Ilarie Chendi remarca, în Viena, însuflețirea ajunsă la paroxism, convins fiind că aceasta se explică prin faptul că auto

„La noi? Pare c-ar fi o prăpastie între noi și capitala noastră. Poeții n-o cântă (...), nuveliștii nu-i simt pulsul vieții. Sau când totuși se inspiră din ea, e pentru a descoperi noroiul, pentru a scrie ironii pe socoteala mahalagiului (...). Nicăieri o notă de simpatie, nicăieri un ochi mai ager pentru prinderea și prelucrarea artistică a notelor ei originale.

Și e păcat”, a firmă I.C.

Ne-am amintit cele de mai sus citind suplimentul revistei „Contemporanul” nr. 9/2013, intitulat „București în șapte mii de semne”, întrebându-ne în același timp dacă de-a lungul atâtor ani, situația s-a schimbat în mod simțitor. Aflăm cu această ocazie că între 18 – 20 octombrie 2012 în capitală s-a desfășurat Festivalul „București, mon amour”, deschis cu Gala Premiilor Contemporanul, laureații din 2012 fiind: Dumitru Radu Popescu („unul dintre seniorii romanului românesc postbelic”), Ion Simuț („Premiul de Excelență pentru critică și istorie literară”), Bogdan Crețu („o promisiune de înaltă ținută în critica literară contemporană”), Vladimir Epstein („îngerul lucid cu cartea în mâini”). Festivalul a cuprins și alte manifestări: expoziții de albume și carte, spectacole, o expoziție de fotografii realizate de Iulia Maria Kuciuk, recitaluri de muzică și poezie etc., organizatorii propunându-și să aducă în prim-plan „modele de înaltă ținută” într-o societate românească aflată într-o îngrijorătoare criză, a modelelor. Pentru a dezvălui cât mai multe fețe ale capitalei, a fost realizată și o mini-anchetă în cadrul căreia mulți participanți au răspuns la întrebările:

1.Ce înseamnă pentru dumneavoastră orașul București?

2.Ce impresie v-a lăsat această ediție a Festivalului „București mon amour”?

3.Cum credeți că am putea schimba imaginea Bucureștiului pentru a redeveni acel mic Paris de altădată? Cum ați vrea să fie? Ce-i lipsește? Ce-i prisosește?

După cum anticipau organizatorii, textele antologate dovedesc că fiecare autor are Bucureștiul lui unic. Adrian Christian Kuciuk, de pildă, a spus într-un interviu destinat presei albaneze că Bucureștiul i se pare „cel mai bun oraș pentru un prozator” și drept argument, aduce „cărțile pe care le-am scris în ambele limbi și pe care acum Bucureștiul meu (unul bilingv și metaforic) le îmbogățește prin prezența și absența lui”. Observă, de asemenea, că Bucureștiul are un mister aparte și câteva elemente de certă originalitate, din care poate ieși un oraș inconfundabil. Pentru aceasta însă trebuie realizat „echilibrul acela dintre esență și dinamică a vieții culte”, care presupune nu doar investiții bănești, ci, în opinia sa, „necesită alt gen de trudă și sacrificii”.

Eugen Uricaru „vede” în orașul – simbol „un amestec interesant și exploziv de virtuți și defecte”, așa cum i se pare România întreagă și consideră această ediție a Festivalului BMA „una de răscruce în sensul importanței sale ca fenomen cultural”. Ar dori ca Bucureștiul să nu mai fie confundat cu Budapesta în saluturile marilor vedete care îl vizitează. Ideea micului Paris e de părere E.U., vine de pe vremea când în Parlamentul României se vorbea în limba franceză. „Acum nu mai trebuie decât ca în Parlament să se vorbească românește... corect”. De remarcat faptul că romanul său „Rug și flacără” (1977) e „o evocare fascinantă a Bucureștilor lui Alexandru Ioan Cuza” și că după scenariul scris tot de autor s-a turnat filmul cu același titlu, film ce a fost distins cu Marele Premiu la Festivalul de la Santa Rem (Portugalia, 1979).

Pentru Ion Lazu, capitala noastră a devenit obiectul unei iubiri statornice, active și necondiționate, așa cum reiese din mărturisirea autorului: „Iubirea mea pentru orașul București nu băltește, nu lâncezește, nu se complace în pură contemplare...”. Adevărat grăiește căci a cunoscut amănunțit orașul, i-a cercetat cu atenție și interes fațadele și s-a pătruns de liniștea și armonia construcțiilor. Ca urmare, numai în decurs de un an, a postat pe blogul său 2.000 de fotografii cu imagini din București, cu un curaj ce părea să nu mă caracterizeze, am inițiat punerea unui număr de aproape 200 de plăci memoriale pentru marii scriitori dispăruți”, precizează I.L. Ne îndeamnă să respectăm Bucureștiul, văzând în el un oraș singular în această parte a Europei și, totodată, să-i facem cunoscută istoria semnificațiile, devenirile. Bogdan Crețu nebucureștean, un om pe care îl leagă de capitală doar „câteva mituri livrești și câțiva prieteni” afirmă că Bucureștiul său e cel al marilor scriitori: „cel în care și-a trăit ultimii ani lucizi Eminescu, cel în care a băut bere, a făcut gazetărie și literatură Caragiale, cel în care a scris Camil Petrescu, cel în care a făcut carieră literară Liviu Rebreanu, cel în care Lovinescu a imprimat direcția modernizării literaturii române, dar și cel din care Călinescu, a fugit la Iași, ca să-și poată scrie Istoria...”. Consideră că inițiativa BMA are meritul de a menține în viață o conștiință a propriilor valori.

Corneliu Șenchea susține că Bucureștiul este o sursă inepuizabilă de povești, romane, piese de teatru, ecranizări, dar insuficient explorată de artiștii contemporani. Dacă e explorată totuși uneori, „rețin atenția doar subiectele și aspectele sordide de parcă un demon masochist ne împinge din 1990 până azi să stăruim într-o înfierare a propriei slăbiciuni, neputințe, ignoranțe și nepăsări”. Afirmațiile acestea (curios lucru!) intră în consonanță cu cele ale lui I. Chendi, cu toate că sunt despărțite de un lung șir de ani.

Mai puțin optimist și de loc diplomat, Constantin Șerban Cantacuzino are următoarea imagine a Bucureștilor: „un oraș trist, în momentul de față, într-o țară tristă, neguvernată de români, administrată de alții...”.

În încheierea acestor spicuiri, suntem îndemnați să afirmăm că „București în șapte mii de semne”, ediție alcătuită și îngrijită de Aura Christi, se constituie într-un nimerit exercițiu de memorie culturală, neuitând, desigur, aserțiunea: „Cel dintâi pas al activității critice este determinarea contemporană a valorilor istorice”. (G. Călinescu) Al. Serpens

În foto: prof. Corneliu Senchea

Trimite email

miercuri, 16 septembrie 2026 la 16:19:31 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Mihai Mărgineanu

În concert

la Hard Rock Cafe

București

joi, 17 septembrie 2026,

ora 21.00