Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Mic dejun cu rugăciune la Parlamentul European

Doamna deputat, la Bruxelles

Mic dejun cu rugăciune la Parlamentul European

În perioada 2-4 decembrie 2013, la Bruxelles, am participat la Micul dejun cu rugăciune de la Parlamentul European, eveniment care a reunit peste 300 de participanți din Europa și Statele Unite ale Americii, dintre care, peste 30 au fost parlamentari din parlamente naționale și europarlamentari.

În afară de mine, Parlamentul României a mai fost reprezentat de domnul senator Ben-Oni Ardelean.
Tema întâlnirii din acest an a fost bazată pe rugăciunea Domnului Isus din Ioan 17: „Tată, fă-i una după cum și noi suntem una”. Mesajul principal a fost prezentat cu multă putere de doamna Frigide Barjot, actriță și activist social din Franța. Doamna Barjot a mobilizat în luna ianuarie a acestui an, aproximativ opt sute de mii de cetățeni în Paris, ca să militeze pentru familie și împotriva legii care admite căsătoriile între persoane de același sex și adopția copiilor de către cuplurile homosexuale.
Micul dejun propriu-zis a fost completat  de conferințe, organizate în colaborare cu European Christian Political Movement, și dezbateri pe diferite teme de actualitate, organizate atât înaintea evenimentului cât și după. În finalul manifestărilor, mi-a revenit onoarea de a face rezumatul a tot ce s-a discutat și a invita participanții la acțiune pentru a concretiza ideile enunțate.
Menționând că vin din România, cea mai frumoasă țară din Europa, am accentuat importanța de a ne amprenta activitatea politică sau profesională cu valorile și principiile noastre creștine, care ne reprezintă. Am mai subliniat importanța colaborării între parlamentarii din țările europene pentru a ne încuraja unii pe alții și pentru a învăța unii de la alții pentru că apar adesea probleme comune pe care unii le rezolvă înaintea altora.
Temele cele mai actuale și fierbinți sunt acum legate de legislația familiei, de păstrarea valorilor familiei tradiționale, de adopția copiilor de cupluri de homosexuali. Am mai menționat faptul că în Croația, referendumul organizat duminica trecută la cererea a peste 700.000 de cetățeni, a obținut peste 65% din voturile populației, în ciuda opoziției guvernanților, exprimate în timpul campaniei pentru referendum. Acest rezultat, obținut prin cooperarea dintre societatea civilă și bisericile de toate confesiunile din Croația, obligă guvernul și parlamentul croat să modifice Constituția în vederea introducerii definiției familiei ca fiind căsătoria între un bărbat și o femeie.
Micul dejun cu rugăciune de la Parlamentul European a fost de asemenea un prilej de a cunoaște alți parlamentari, lideri ai unor organizații internaționale de prestigiu, oameni de afaceri, fețe bisericești etc. În întâlnirile particulare pe care le-am avut cu parlamentari din alte țări europene, am avut ocazia de a vorbi și despre situația românilor care lucrează în alte țări, demontând temerea unora că „invazia” românilor după 1 ianuarie 2014  va crea probleme statelor în care aceștia s-au stabilit și muncesc pentru o vreme.  Marea Britanie poate chiar să ne mulțumească pentru specialiștii care lucrează acolo și care contribuie la sistemele lor de asigurări, după ce statul român a cheltuit cu formarea lor.
Aceste întâlniri se înscriu în sfera activităților de diplomație parlamentară care au menirea de a poziționa România pe locul pe care îl merită, la egalitate cu alte state europene.
Florica CHERECHEȘ
Deputat PNL

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 14:12:09 Ora standard a Europei de Est