Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Pentru anul 2014, sectorul învățământului primește 13% din bugetul național

Bugetul Ministerului Educației Naționale

Pentru anul 2014, sectorul învățământului primește 13% din bugetul național

Vineri, 22 noiembrie 2013, am participat la ședința comună a comisiilor de învățământ din Camera Deputaților și Senat, ordinea de zi fiind dezbaterea și aprobarea bugetului pe anul 2014. Entitățile vizate au fost Ministerul Educației Naționale, Ministerul Tineretului și Sportului, precum și Academia Română.

La ședință au participat cei doi miniștri: Remus Pricopie și Nicolae Bănicioiu, directori și șefi de departamente din ministere și Academia Română, președinți ai unor organizații sindicale din învățământ și studenți. Cele trei bugete au fost aprobate cu majoritate de voturi de către membrii celor două comisii, urmând ca săptămâna viitoare să ajungă în plenul Parlamentului.
Pentru anul 2014, sectorul învățământului primește 13% din bugetul național, adică peste 22 de miliarde de lei, cu două miliarde lei mai mult decât în 2013, iar aceasta este cea mai mare creștere din ultimii ani. Bugetul învățământului este de 3,4% din PIB, cu speranță de creștere până la 3,7% din PIB,  pe parcursul anului 2014.
O precizare care se impune a fi făcută este că bugetul educației nu înseamnă doar bugetul derulat prin Ministerul Educației Naționale. Bani pentru educație primesc și autoritățile locale și alte entități prin care se realizează educația militară, precum și alte proiecte ale Ministerului de Externe. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice are cuprinse în buget sume pentru infrastructura școlară. În acest sens, ministrul Remus Pricopie ne-a informat că este în curs de desfășurare licitația pentru achiziționarea a 600 de microbuze școlare destinate transportului elevilor.
Cele 1.400 de șantiere pe infrastructură școlară la nivelul întregii țări vor fi continuate până la finalizare, cel târziu în 2015, cu bani europeni în cea mai mare parte, în acest sens obținându-se acordul Comisiei europene de a aloca bani și pentru proiecte aflate în derulare, nu doar pentru proiecte inițiale.
În vederea accesării de fonduri structurale, s-au alocat sume importante pentru contribuția proprie în proiecte ce vizează creșterea calității la toate ciclurile de învățământ, precum și îmbunătățirea formării cadrelor didactice, promovarea culturii antreprenoriale și inserția profesională a tinerilor.
 Salariile profesorilor debutanți, ale asistenților și ale preparatorilor vor crește cu 10%, iar subvențiile pentru căminele și cantinele din campusurile universitare vor fi majorate tot cu 10%. Se caută, de asemenea, surse financiare pentru creșterea burselor cu 10%. Naveta elevilor și a cadrelor didactice va fi acoperită în totalitate în anul 2014 prin sumele alocate în acest sens.
Bugetul cuprinde și alocarea sumei de 1,06 miliarde lei pentru cadrele didactice care și-au câștigat în instanță drepturile salariale luate pe nedrept în trecut, sumă ce reprezintă echivalentul a 10% din fondul de salarii.
Educația reprezintă o investiție, nu un cost
De asemenea, începând cu anul 2014, se vor promova programele europene de tipul „Garanția pentru tineri”, care presupune ca la patru luni de la terminarea studiilor sau intrarea în șomaj, tinerii să beneficieze de alternative și soluții reale, precum formare profesională gratuită sau accesul la un internship.
 Mi-aș fi dorit ca procentul alocat educației să fie sensibil mai mare pentru a acoperi nevoi de bază ale sistemului, pentru a asigura o educație de calitate cu dascăli motivați și specializați în mod continuu, cu o infrastructură care să asigure cele mai bune condiții elevilor. Am înțeles că nu e posibilă o creștere mai mare în acest moment. dar, conform promisiunilor Guvernului, orice ban în plus care va apărea pe parcursul anului 2014, va fi direcționat spre sănătate și educație. Guvernul recunoaște astfel că educația reprezintă o investiție, nu un cost, o investiție în viitorul națiunii noastre.
Florica CHERECHEȘ,
Deputat PNL

Trimite email
duminică, 15 noiembrie 2026 la 14:43:41 Ora standard a Europei de Est