Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Pentru anul 2014, sectorul învățământului primește 13% din bugetul național

Bugetul Ministerului Educației Naționale

Pentru anul 2014, sectorul învățământului primește 13% din bugetul național

Vineri, 22 noiembrie 2013, am participat la ședința comună a comisiilor de învățământ din Camera Deputaților și Senat, ordinea de zi fiind dezbaterea și aprobarea bugetului pe anul 2014. Entitățile vizate au fost Ministerul Educației Naționale, Ministerul Tineretului și Sportului, precum și Academia Română.

La ședință au participat cei doi miniștri: Remus Pricopie și Nicolae Bănicioiu, directori și șefi de departamente din ministere și Academia Română, președinți ai unor organizații sindicale din învățământ și studenți. Cele trei bugete au fost aprobate cu majoritate de voturi de către membrii celor două comisii, urmând ca săptămâna viitoare să ajungă în plenul Parlamentului.
Pentru anul 2014, sectorul învățământului primește 13% din bugetul național, adică peste 22 de miliarde de lei, cu două miliarde lei mai mult decât în 2013, iar aceasta este cea mai mare creștere din ultimii ani. Bugetul învățământului este de 3,4% din PIB, cu speranță de creștere până la 3,7% din PIB,  pe parcursul anului 2014.
O precizare care se impune a fi făcută este că bugetul educației nu înseamnă doar bugetul derulat prin Ministerul Educației Naționale. Bani pentru educație primesc și autoritățile locale și alte entități prin care se realizează educația militară, precum și alte proiecte ale Ministerului de Externe. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice are cuprinse în buget sume pentru infrastructura școlară. În acest sens, ministrul Remus Pricopie ne-a informat că este în curs de desfășurare licitația pentru achiziționarea a 600 de microbuze școlare destinate transportului elevilor.
Cele 1.400 de șantiere pe infrastructură școlară la nivelul întregii țări vor fi continuate până la finalizare, cel târziu în 2015, cu bani europeni în cea mai mare parte, în acest sens obținându-se acordul Comisiei europene de a aloca bani și pentru proiecte aflate în derulare, nu doar pentru proiecte inițiale.
În vederea accesării de fonduri structurale, s-au alocat sume importante pentru contribuția proprie în proiecte ce vizează creșterea calității la toate ciclurile de învățământ, precum și îmbunătățirea formării cadrelor didactice, promovarea culturii antreprenoriale și inserția profesională a tinerilor.
 Salariile profesorilor debutanți, ale asistenților și ale preparatorilor vor crește cu 10%, iar subvențiile pentru căminele și cantinele din campusurile universitare vor fi majorate tot cu 10%. Se caută, de asemenea, surse financiare pentru creșterea burselor cu 10%. Naveta elevilor și a cadrelor didactice va fi acoperită în totalitate în anul 2014 prin sumele alocate în acest sens.
Bugetul cuprinde și alocarea sumei de 1,06 miliarde lei pentru cadrele didactice care și-au câștigat în instanță drepturile salariale luate pe nedrept în trecut, sumă ce reprezintă echivalentul a 10% din fondul de salarii.
Educația reprezintă o investiție, nu un cost
De asemenea, începând cu anul 2014, se vor promova programele europene de tipul „Garanția pentru tineri”, care presupune ca la patru luni de la terminarea studiilor sau intrarea în șomaj, tinerii să beneficieze de alternative și soluții reale, precum formare profesională gratuită sau accesul la un internship.
 Mi-aș fi dorit ca procentul alocat educației să fie sensibil mai mare pentru a acoperi nevoi de bază ale sistemului, pentru a asigura o educație de calitate cu dascăli motivați și specializați în mod continuu, cu o infrastructură care să asigure cele mai bune condiții elevilor. Am înțeles că nu e posibilă o creștere mai mare în acest moment. dar, conform promisiunilor Guvernului, orice ban în plus care va apărea pe parcursul anului 2014, va fi direcționat spre sănătate și educație. Guvernul recunoaște astfel că educația reprezintă o investiție, nu un cost, o investiție în viitorul națiunii noastre.
Florica CHERECHEȘ,
Deputat PNL

Trimite email
miercuri, 4 februarie 2026 la 08:24:07 Ora standard a Europei de Est