Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Colaborarea dintre comunitatea locală, mediul privat și școală

Un exemplu de bună practică


Colaborarea dintre comunitatea locală, mediul privat și școală
Vineri, 13 decembrie 2013, în sala mare a Primăriei Oradea, a avut loc o întâlnire privind dezvoltarea învățământului profesional în Bihor, la care au participat reprezentanți ai Parcului Industrial Eurobusiness Oradea, dl Stelian Fedorca, consilier al ministrului Educației, dl inspector școlar general Daniel Negrean, dna deputat Florica Cherecheș, primari din județul Bihor care au parcuri industriale, directori de colegii tehnice și licee din Oradea și județ.

După acea reuniune de două ore, domnul consilier, doamna deputat și dl inspector școlar general s-au întâlnit, în sala mică, cu reprezentații presei, pentru concluzii.

„Un exemplu de bună practică în domeniul dezvoltării învățământului profesional este această colaborarea dintre comunitatea locală, mediul privat și școală, a apreciat doamna deputat.

Am vrut să vedem dacă modelul nostru este unul bun, care sunt noutățile și să vedem ce putem face în dezvoltarea acestui tip de învățământ. Nu mai putem să ne ducem să susținem doar învățământul universitar, ca tinerii noștri să aibă multe diplome și să nu-și găsească locuri de muncă. Trebuie să facem eforturi deosebite pentru a promova învățământul profesional; este important să depășim această mentalitate că învățământul profesional este de mâna a doua”.

Consilierul ministrului Educației are în această perioadă o serie de întâlniri la nivel național. „Am fost în județele Neamț, Alba, urmează Satu Mare, Brașov, unde au apărut foarte mulți agenți economici mari, evident cu sprijin din parte administrațiilor locale care au creat parcuri industriale, cum este la Oradea, Brașov, Sibiu, unde agenții economici au ajuns la concluzia că forța de muncă pregătită de la o vârstă mai mică, de exemplu, din clasa a IX-a, este mult mai ieftină și mai profesionalizată, după 3 ani de școală profesională decât ce obțin ei prin angajări, interviuri, după care urmează cursuri într-o anumită specializare”.

Reprezentantul Ministerului a făcut pledoarie pentru Școala profesională în sistem dual, după modelul german, la care practica se face la viitorul loc de muncă, iar partea de teoria se face în școală, iar teoria este adaptată cerințelor agentului economic. Astfel, a apărut la Brașov prima școală profesională în sistem dual, cu personalitate juridică, singura din România. Acest lucru încercăm să-l implementăm și în Oradea, ținând cont de sprijinul Inspectoratului Școlar, al domnului primar și al doamnei deputat.

În Germania există și universități în sistem dual. Studenții fac practică la locul de muncă, iar teoria în universitate”, a adăugat dl consilier Stelian Fedorca, specialist în domeniul învățământului profesional.

Trebuie schimbată mentalitatea părinților și elevilor

„Problema care se ridică este mentalitatea părinților și a elevilor și aici avem nevoie de sprijinul dumneavoastră, al presei, pentru că, încă, din păcate, părinții își amenință copiii că dacă nu învață îi trimit la școala profesională. Ceea ce este o mare eroare! Școlile nu mai sunt negre sau gri, pline de ulei și praf, așa cum erau vechile fabrici, ci unele sunt mai mult decât o farmacie, mă refer la ordine și curățenie”, a precizat consilierul ministrului Remus Pricopie.

Dar pentru a se ajunge la dezvoltarea școlilor profesionale, e nevoie de o serie de „îndreptări legislative”: clasa a IX-a va trebui să treacă la liceu, iar școala profesională să înceapă cu clasa a IX-a pentru că se constată că doi ani de școală profesională sunt insuficienți.

„Trebuie regândită politica educațională”

În cuvântul său, dl inspector școlar general Daniel Negrean a subliniat implicarea directorilor de unități de învățământ în a convinge elevii și părinții să se orienteze spre școala profesională, reușind să constituie cinci clase de școală profesională cu peste o sută de elevi.

„Urmărind evoluția învățământului românesc și mai ales finalitățile acestuia, se constată că absolvenții de liceu nu sunt absorbiți pe piața muncii și din această cauză trebuie regândită politica educațională în România și eu cred că această politică educațională trebuie să vină mai mult înspre autoritățile locale. Pentru că e foarte greu să ai o politică națională pe care să o implementezi apoi în fiecare județ pentru că nu fiecare județ are aceeași dezvoltare economică”.

În Oradea, cu cei peste 100 de elevi de la clasele profesionale nu se pune deocamdată problema înființării unei școli profesionale de sine stătătoare, deși la Brașov s-a pornit cu 150. „Pentru anul viitor va trebui să intervenim pe zona de curriculum și practică, astfel încât absolvenții de școală profesională să fie muncitorii pe care și-i doresc companiile”, a conchis generalul ISJ.

„Pentru dezvoltarea învățământului profesional este nevoie de o viziune”

Revenind, doamna deputat Florica Cherecheș a subliniat că „pentru dezvoltarea învățământului profesional este nevoie de o viziune. Din fericire, în Oradea există această viziune. Ea va fi dezvoltată pe parcursul anului viitor, în strânsă colaborare cu agenții economici pentru a răspunde cu adevărat nevoilor lor. Ei sunt cei care spun care sunt specializările… Va trebui să începem să vizităm fabricile din parcurile industriale. Să meargă profesorii (diriginți) ca să poată să le spună părinților ceea ce au văzut. Trebuie apoi să acționăm foarte mult în domeniul promovării”, a concluzionat doamna deputat Florica Cherecheș.

Ovidiu Dan