Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Colaborarea dintre comunitatea locală, mediul privat și școală

Un exemplu de bună practică

Colaborarea dintre comunitatea locală, mediul privat și școală

Vineri, 13 decembrie 2013, în sala mare a Primăriei Oradea, a avut loc o întâlnire privind dezvoltarea învățământului profesional în Bihor, la care au participat reprezentanți ai Parcului Industrial Eurobusiness Oradea, dl Stelian Fedorca, consilier al ministrului Educației, dl inspector școlar general Daniel Negrean, dna deputat Florica Cherecheș, primari din județul Bihor care au parcuri industriale, directori de colegii tehnice și licee din Oradea și județ.

După acea reuniune de două ore, domnul consilier, doamna deputat și dl inspector școlar general s-au întâlnit, în sala mică, cu reprezentații presei, pentru concluzii.
„Un exemplu de bună practică în domeniul dezvoltării învățământului profesional este această colaborarea dintre comunitatea locală, mediul privat și școală, a apreciat doamna deputat.
Am vrut să vedem dacă modelul nostru este unul bun, care sunt noutățile și să vedem ce putem face în dezvoltarea acestui tip de învățământ. Nu mai putem să ne ducem să susținem doar învățământul universitar, ca tinerii noștri să aibă multe diplome și să nu-și găsească locuri de muncă. Trebuie să facem eforturi deosebite pentru a promova învățământul profesional; este important să depășim această mentalitate că învățământul profesional este de mâna a doua”.
Consilierul ministrului Educației are în această perioadă o serie de întâlniri la nivel național. „Am fost în județele Neamț, Alba, urmează Satu Mare, Brașov, unde au apărut foarte mulți agenți economici mari, evident cu sprijin din parte administrațiilor locale care au creat parcuri industriale, cum este la Oradea, Brașov, Sibiu, unde agenții economici au ajuns la concluzia că forța de muncă pregătită de la o vârstă mai mică, de exemplu, din clasa a IX-a, este mult mai ieftină și mai profesionalizată, după 3 ani de școală profesională decât ce obțin ei prin angajări, interviuri, după care urmează cursuri într-o anumită specializare”.
Reprezentantul Ministerului a făcut pledoarie pentru Școala profesională în sistem dual, după modelul german, la care practica se face la viitorul loc de muncă, iar partea de teoria se face în școală, iar teoria este adaptată cerințelor agentului economic. Astfel, a apărut la Brașov prima școală profesională în sistem dual, cu personalitate juridică, singura din România. Acest lucru încercăm să-l implementăm și în Oradea, ținând cont de sprijinul Inspectoratului Școlar, al domnului primar și al doamnei deputat.
În Germania există și universități în sistem dual. Studenții fac practică la locul de muncă, iar teoria în universitate”, a adăugat dl consilier Stelian Fedorca, specialist în domeniul învățământului profesional.
Trebuie schimbată mentalitatea părinților și elevilor
„Problema care se ridică este mentalitatea părinților și a elevilor și aici avem nevoie de sprijinul dumneavoastră, al presei, pentru că, încă, din păcate, părinții își amenință copiii că dacă nu învață îi trimit la școala profesională. Ceea ce este o mare eroare! Școlile nu mai sunt negre sau gri, pline de ulei și praf, așa cum erau vechile fabrici, ci unele sunt mai mult decât o farmacie, mă refer la ordine și curățenie”, a precizat consilierul ministrului Remus Pricopie.
Dar pentru a se ajunge la dezvoltarea școlilor profesionale, e nevoie de o serie de „îndreptări legislative”: clasa a IX-a va trebui să treacă la liceu, iar școala profesională să înceapă cu clasa a IX-a pentru că se constată că doi ani de școală profesională sunt insuficienți.
„Trebuie regândită politica educațională”
În cuvântul său, dl inspector școlar general Daniel Negrean a subliniat implicarea directorilor de unități de învățământ în a convinge elevii și părinții să se orienteze spre școala profesională, reușind să constituie cinci clase de școală profesională cu peste o sută de elevi.
„Urmărind evoluția învățământului românesc și mai ales finalitățile acestuia, se constată că absolvenții de liceu nu sunt absorbiți pe piața muncii și din această cauză trebuie regândită politica educațională în România și eu cred că această politică educațională trebuie să vină mai mult înspre autoritățile locale. Pentru că e foarte greu să ai o politică națională pe care să o implementezi apoi în fiecare județ pentru că nu fiecare județ are aceeași dezvoltare economică”.
În Oradea, cu cei peste 100 de elevi de la clasele profesionale nu se pune deocamdată problema înființării unei școli profesionale de sine stătătoare, deși la Brașov s-a pornit cu 150. „Pentru anul viitor va trebui să intervenim pe zona de curriculum și practică, astfel încât absolvenții de școală profesională să fie muncitorii pe care și-i doresc companiile”, a conchis generalul ISJ.
„Pentru dezvoltarea învățământului profesional este nevoie de o viziune”
Revenind, doamna deputat Florica Cherecheș a subliniat că „pentru dezvoltarea învățământului profesional este nevoie de o viziune. Din fericire, în Oradea există această viziune. Ea va fi dezvoltată pe parcursul anului viitor, în strânsă colaborare cu agenții economici pentru a răspunde cu adevărat nevoilor lor. Ei sunt cei care spun care sunt specializările… Va trebui să începem să vizităm fabricile din parcurile industriale. Să meargă profesorii (diriginți) ca să poată să le spună părinților ceea ce au văzut. Trebuie apoi să acționăm foarte mult în domeniul promovării”, a concluzionat doamna deputat Florica Cherecheș.
Ovidiu Dan
Trimite email
joi, 25 decembrie 2025 la 05:11:53 Ora standard a Europei de Est