Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Colaborarea dintre comunitatea locală, mediul privat și școală

Un exemplu de bună practică


Colaborarea dintre comunitatea locală, mediul privat și școală
Vineri, 13 decembrie 2013, în sala mare a Primăriei Oradea, a avut loc o întâlnire privind dezvoltarea învățământului profesional în Bihor, la care au participat reprezentanți ai Parcului Industrial Eurobusiness Oradea, dl Stelian Fedorca, consilier al ministrului Educației, dl inspector școlar general Daniel Negrean, dna deputat Florica Cherecheș, primari din județul Bihor care au parcuri industriale, directori de colegii tehnice și licee din Oradea și județ.

După acea reuniune de două ore, domnul consilier, doamna deputat și dl inspector școlar general s-au întâlnit, în sala mică, cu reprezentații presei, pentru concluzii.

„Un exemplu de bună practică în domeniul dezvoltării învățământului profesional este această colaborarea dintre comunitatea locală, mediul privat și școală, a apreciat doamna deputat.

Am vrut să vedem dacă modelul nostru este unul bun, care sunt noutățile și să vedem ce putem face în dezvoltarea acestui tip de învățământ. Nu mai putem să ne ducem să susținem doar învățământul universitar, ca tinerii noștri să aibă multe diplome și să nu-și găsească locuri de muncă. Trebuie să facem eforturi deosebite pentru a promova învățământul profesional; este important să depășim această mentalitate că învățământul profesional este de mâna a doua”.

Consilierul ministrului Educației are în această perioadă o serie de întâlniri la nivel național. „Am fost în județele Neamț, Alba, urmează Satu Mare, Brașov, unde au apărut foarte mulți agenți economici mari, evident cu sprijin din parte administrațiilor locale care au creat parcuri industriale, cum este la Oradea, Brașov, Sibiu, unde agenții economici au ajuns la concluzia că forța de muncă pregătită de la o vârstă mai mică, de exemplu, din clasa a IX-a, este mult mai ieftină și mai profesionalizată, după 3 ani de școală profesională decât ce obțin ei prin angajări, interviuri, după care urmează cursuri într-o anumită specializare”.

Reprezentantul Ministerului a făcut pledoarie pentru Școala profesională în sistem dual, după modelul german, la care practica se face la viitorul loc de muncă, iar partea de teoria se face în școală, iar teoria este adaptată cerințelor agentului economic. Astfel, a apărut la Brașov prima școală profesională în sistem dual, cu personalitate juridică, singura din România. Acest lucru încercăm să-l implementăm și în Oradea, ținând cont de sprijinul Inspectoratului Școlar, al domnului primar și al doamnei deputat.

În Germania există și universități în sistem dual. Studenții fac practică la locul de muncă, iar teoria în universitate”, a adăugat dl consilier Stelian Fedorca, specialist în domeniul învățământului profesional.

Trebuie schimbată mentalitatea părinților și elevilor

„Problema care se ridică este mentalitatea părinților și a elevilor și aici avem nevoie de sprijinul dumneavoastră, al presei, pentru că, încă, din păcate, părinții își amenință copiii că dacă nu învață îi trimit la școala profesională. Ceea ce este o mare eroare! Școlile nu mai sunt negre sau gri, pline de ulei și praf, așa cum erau vechile fabrici, ci unele sunt mai mult decât o farmacie, mă refer la ordine și curățenie”, a precizat consilierul ministrului Remus Pricopie.

Dar pentru a se ajunge la dezvoltarea școlilor profesionale, e nevoie de o serie de „îndreptări legislative”: clasa a IX-a va trebui să treacă la liceu, iar școala profesională să înceapă cu clasa a IX-a pentru că se constată că doi ani de școală profesională sunt insuficienți.

„Trebuie regândită politica educațională”

În cuvântul său, dl inspector școlar general Daniel Negrean a subliniat implicarea directorilor de unități de învățământ în a convinge elevii și părinții să se orienteze spre școala profesională, reușind să constituie cinci clase de școală profesională cu peste o sută de elevi.

„Urmărind evoluția învățământului românesc și mai ales finalitățile acestuia, se constată că absolvenții de liceu nu sunt absorbiți pe piața muncii și din această cauză trebuie regândită politica educațională în România și eu cred că această politică educațională trebuie să vină mai mult înspre autoritățile locale. Pentru că e foarte greu să ai o politică națională pe care să o implementezi apoi în fiecare județ pentru că nu fiecare județ are aceeași dezvoltare economică”.

În Oradea, cu cei peste 100 de elevi de la clasele profesionale nu se pune deocamdată problema înființării unei școli profesionale de sine stătătoare, deși la Brașov s-a pornit cu 150. „Pentru anul viitor va trebui să intervenim pe zona de curriculum și practică, astfel încât absolvenții de școală profesională să fie muncitorii pe care și-i doresc companiile”, a conchis generalul ISJ.

„Pentru dezvoltarea învățământului profesional este nevoie de o viziune”

Revenind, doamna deputat Florica Cherecheș a subliniat că „pentru dezvoltarea învățământului profesional este nevoie de o viziune. Din fericire, în Oradea există această viziune. Ea va fi dezvoltată pe parcursul anului viitor, în strânsă colaborare cu agenții economici pentru a răspunde cu adevărat nevoilor lor. Ei sunt cei care spun care sunt specializările… Va trebui să începem să vizităm fabricile din parcurile industriale. Să meargă profesorii (diriginți) ca să poată să le spună părinților ceea ce au văzut. Trebuie apoi să acționăm foarte mult în domeniul promovării”, a concluzionat doamna deputat Florica Cherecheș.

Ovidiu Dan