Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Colaborarea dintre comunitatea locală, mediul privat și școală

Un exemplu de bună practică

Colaborarea dintre comunitatea locală, mediul privat și școală

Vineri, 13 decembrie 2013, în sala mare a Primăriei Oradea, a avut loc o întâlnire privind dezvoltarea învățământului profesional în Bihor, la care au participat reprezentanți ai Parcului Industrial Eurobusiness Oradea, dl Stelian Fedorca, consilier al ministrului Educației, dl inspector școlar general Daniel Negrean, dna deputat Florica Cherecheș, primari din județul Bihor care au parcuri industriale, directori de colegii tehnice și licee din Oradea și județ.

După acea reuniune de două ore, domnul consilier, doamna deputat și dl inspector școlar general s-au întâlnit, în sala mică, cu reprezentații presei, pentru concluzii.
„Un exemplu de bună practică în domeniul dezvoltării învățământului profesional este această colaborarea dintre comunitatea locală, mediul privat și școală, a apreciat doamna deputat.
Am vrut să vedem dacă modelul nostru este unul bun, care sunt noutățile și să vedem ce putem face în dezvoltarea acestui tip de învățământ. Nu mai putem să ne ducem să susținem doar învățământul universitar, ca tinerii noștri să aibă multe diplome și să nu-și găsească locuri de muncă. Trebuie să facem eforturi deosebite pentru a promova învățământul profesional; este important să depășim această mentalitate că învățământul profesional este de mâna a doua”.
Consilierul ministrului Educației are în această perioadă o serie de întâlniri la nivel național. „Am fost în județele Neamț, Alba, urmează Satu Mare, Brașov, unde au apărut foarte mulți agenți economici mari, evident cu sprijin din parte administrațiilor locale care au creat parcuri industriale, cum este la Oradea, Brașov, Sibiu, unde agenții economici au ajuns la concluzia că forța de muncă pregătită de la o vârstă mai mică, de exemplu, din clasa a IX-a, este mult mai ieftină și mai profesionalizată, după 3 ani de școală profesională decât ce obțin ei prin angajări, interviuri, după care urmează cursuri într-o anumită specializare”.
Reprezentantul Ministerului a făcut pledoarie pentru Școala profesională în sistem dual, după modelul german, la care practica se face la viitorul loc de muncă, iar partea de teoria se face în școală, iar teoria este adaptată cerințelor agentului economic. Astfel, a apărut la Brașov prima școală profesională în sistem dual, cu personalitate juridică, singura din România. Acest lucru încercăm să-l implementăm și în Oradea, ținând cont de sprijinul Inspectoratului Școlar, al domnului primar și al doamnei deputat.
În Germania există și universități în sistem dual. Studenții fac practică la locul de muncă, iar teoria în universitate”, a adăugat dl consilier Stelian Fedorca, specialist în domeniul învățământului profesional.
Trebuie schimbată mentalitatea părinților și elevilor
„Problema care se ridică este mentalitatea părinților și a elevilor și aici avem nevoie de sprijinul dumneavoastră, al presei, pentru că, încă, din păcate, părinții își amenință copiii că dacă nu învață îi trimit la școala profesională. Ceea ce este o mare eroare! Școlile nu mai sunt negre sau gri, pline de ulei și praf, așa cum erau vechile fabrici, ci unele sunt mai mult decât o farmacie, mă refer la ordine și curățenie”, a precizat consilierul ministrului Remus Pricopie.
Dar pentru a se ajunge la dezvoltarea școlilor profesionale, e nevoie de o serie de „îndreptări legislative”: clasa a IX-a va trebui să treacă la liceu, iar școala profesională să înceapă cu clasa a IX-a pentru că se constată că doi ani de școală profesională sunt insuficienți.
„Trebuie regândită politica educațională”
În cuvântul său, dl inspector școlar general Daniel Negrean a subliniat implicarea directorilor de unități de învățământ în a convinge elevii și părinții să se orienteze spre școala profesională, reușind să constituie cinci clase de școală profesională cu peste o sută de elevi.
„Urmărind evoluția învățământului românesc și mai ales finalitățile acestuia, se constată că absolvenții de liceu nu sunt absorbiți pe piața muncii și din această cauză trebuie regândită politica educațională în România și eu cred că această politică educațională trebuie să vină mai mult înspre autoritățile locale. Pentru că e foarte greu să ai o politică națională pe care să o implementezi apoi în fiecare județ pentru că nu fiecare județ are aceeași dezvoltare economică”.
În Oradea, cu cei peste 100 de elevi de la clasele profesionale nu se pune deocamdată problema înființării unei școli profesionale de sine stătătoare, deși la Brașov s-a pornit cu 150. „Pentru anul viitor va trebui să intervenim pe zona de curriculum și practică, astfel încât absolvenții de școală profesională să fie muncitorii pe care și-i doresc companiile”, a conchis generalul ISJ.
„Pentru dezvoltarea învățământului profesional este nevoie de o viziune”
Revenind, doamna deputat Florica Cherecheș a subliniat că „pentru dezvoltarea învățământului profesional este nevoie de o viziune. Din fericire, în Oradea există această viziune. Ea va fi dezvoltată pe parcursul anului viitor, în strânsă colaborare cu agenții economici pentru a răspunde cu adevărat nevoilor lor. Ei sunt cei care spun care sunt specializările… Va trebui să începem să vizităm fabricile din parcurile industriale. Să meargă profesorii (diriginți) ca să poată să le spună părinților ceea ce au văzut. Trebuie apoi să acționăm foarte mult în domeniul promovării”, a concluzionat doamna deputat Florica Cherecheș.
Ovidiu Dan

Trimite email
duminică, 24 mai 2026 la 06:09:31 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Concert Compact

Concert Compact Paul Ciuci 
joi, 21 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București