Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
27 iulie 2026

Programele pentru opționalele de Astronomie la nivel de liceu au fost publicate și se aplică din anul școlar 2026-2027. Patru discipline care urmăresc aceleași competențe generale: „Cerul mai aproape”, „Universul în mișcare”, „Stelele sub lupă”, „Universul și omul – o călătorie existențială”

Programele școlare pentru opționalele de Astronomie care vor fi disponibile la nivel de liceu au fost adoptate printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat luni în Monitorul Oficial. Programele, introduse pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Programele adoptate sunt pentru discipline incluse în Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), anume:
„Astronomie. Cerul mai aproape” – clasa a IX-a
„Astronomie. Universul în mișcare” – clasa a X-a
„Astronomie. Stele sub lupă” – clasa a Xi-a
„Astronomie. Universul și omul – o călătorie existențială” – clasa a XII-a

Potrivit documentului adoptat, „ca disciplină nouă, conform Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, aceasta se regăsește, ca disciplină de tip opțional ce poate fi inclusă în oferta națională, în Anexa nr. 2 din OMEC nr. 4350/2025 filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasele a IX-a – a XII-a la Note specifice, partea 2) Precizări privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și în Anexa nr. 3 din același ordin, filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii, clasele a IX-a – a XII-a.
Toate cele patru discipline urmăresc formarea acelorași competențe generale, anume:

Formularea de explicații argumentate pe baza rezultatelor investigării fenomenelor și proceselor cosmice
Analizarea de modele explicative referitoare la structura și evoluția sistemelor în ansamblul Universului
Corelarea de concepte și legi ȘTIAM pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă din domeniul astronomiei.
Formularea de opinii argumentate referitoare la explorarea responsabilă a spațiului cosmic...
Citiți mai multe pe Edupedu...

Colaborarea dintre comunitatea locală, mediul privat și școală

Un exemplu de bună practică

Colaborarea dintre comunitatea locală, mediul privat și școală

Vineri, 13 decembrie 2013, în sala mare a Primăriei Oradea, a avut loc o întâlnire privind dezvoltarea învățământului profesional în Bihor, la care au participat reprezentanți ai Parcului Industrial Eurobusiness Oradea, dl Stelian Fedorca, consilier al ministrului Educației, dl inspector școlar general Daniel Negrean, dna deputat Florica Cherecheș, primari din județul Bihor care au parcuri industriale, directori de colegii tehnice și licee din Oradea și județ.

După acea reuniune de două ore, domnul consilier, doamna deputat și dl inspector școlar general s-au întâlnit, în sala mică, cu reprezentații presei, pentru concluzii.
„Un exemplu de bună practică în domeniul dezvoltării învățământului profesional este această colaborarea dintre comunitatea locală, mediul privat și școală, a apreciat doamna deputat.
Am vrut să vedem dacă modelul nostru este unul bun, care sunt noutățile și să vedem ce putem face în dezvoltarea acestui tip de învățământ. Nu mai putem să ne ducem să susținem doar învățământul universitar, ca tinerii noștri să aibă multe diplome și să nu-și găsească locuri de muncă. Trebuie să facem eforturi deosebite pentru a promova învățământul profesional; este important să depășim această mentalitate că învățământul profesional este de mâna a doua”.
Consilierul ministrului Educației are în această perioadă o serie de întâlniri la nivel național. „Am fost în județele Neamț, Alba, urmează Satu Mare, Brașov, unde au apărut foarte mulți agenți economici mari, evident cu sprijin din parte administrațiilor locale care au creat parcuri industriale, cum este la Oradea, Brașov, Sibiu, unde agenții economici au ajuns la concluzia că forța de muncă pregătită de la o vârstă mai mică, de exemplu, din clasa a IX-a, este mult mai ieftină și mai profesionalizată, după 3 ani de școală profesională decât ce obțin ei prin angajări, interviuri, după care urmează cursuri într-o anumită specializare”.
Reprezentantul Ministerului a făcut pledoarie pentru Școala profesională în sistem dual, după modelul german, la care practica se face la viitorul loc de muncă, iar partea de teoria se face în școală, iar teoria este adaptată cerințelor agentului economic. Astfel, a apărut la Brașov prima școală profesională în sistem dual, cu personalitate juridică, singura din România. Acest lucru încercăm să-l implementăm și în Oradea, ținând cont de sprijinul Inspectoratului Școlar, al domnului primar și al doamnei deputat.
În Germania există și universități în sistem dual. Studenții fac practică la locul de muncă, iar teoria în universitate”, a adăugat dl consilier Stelian Fedorca, specialist în domeniul învățământului profesional.
Trebuie schimbată mentalitatea părinților și elevilor
„Problema care se ridică este mentalitatea părinților și a elevilor și aici avem nevoie de sprijinul dumneavoastră, al presei, pentru că, încă, din păcate, părinții își amenință copiii că dacă nu învață îi trimit la școala profesională. Ceea ce este o mare eroare! Școlile nu mai sunt negre sau gri, pline de ulei și praf, așa cum erau vechile fabrici, ci unele sunt mai mult decât o farmacie, mă refer la ordine și curățenie”, a precizat consilierul ministrului Remus Pricopie.
Dar pentru a se ajunge la dezvoltarea școlilor profesionale, e nevoie de o serie de „îndreptări legislative”: clasa a IX-a va trebui să treacă la liceu, iar școala profesională să înceapă cu clasa a IX-a pentru că se constată că doi ani de școală profesională sunt insuficienți.
„Trebuie regândită politica educațională”
În cuvântul său, dl inspector școlar general Daniel Negrean a subliniat implicarea directorilor de unități de învățământ în a convinge elevii și părinții să se orienteze spre școala profesională, reușind să constituie cinci clase de școală profesională cu peste o sută de elevi.
„Urmărind evoluția învățământului românesc și mai ales finalitățile acestuia, se constată că absolvenții de liceu nu sunt absorbiți pe piața muncii și din această cauză trebuie regândită politica educațională în România și eu cred că această politică educațională trebuie să vină mai mult înspre autoritățile locale. Pentru că e foarte greu să ai o politică națională pe care să o implementezi apoi în fiecare județ pentru că nu fiecare județ are aceeași dezvoltare economică”.
În Oradea, cu cei peste 100 de elevi de la clasele profesionale nu se pune deocamdată problema înființării unei școli profesionale de sine stătătoare, deși la Brașov s-a pornit cu 150. „Pentru anul viitor va trebui să intervenim pe zona de curriculum și practică, astfel încât absolvenții de școală profesională să fie muncitorii pe care și-i doresc companiile”, a conchis generalul ISJ.
„Pentru dezvoltarea învățământului profesional este nevoie de o viziune”
Revenind, doamna deputat Florica Cherecheș a subliniat că „pentru dezvoltarea învățământului profesional este nevoie de o viziune. Din fericire, în Oradea există această viziune. Ea va fi dezvoltată pe parcursul anului viitor, în strânsă colaborare cu agenții economici pentru a răspunde cu adevărat nevoilor lor. Ei sunt cei care spun care sunt specializările… Va trebui să începem să vizităm fabricile din parcurile industriale. Să meargă profesorii (diriginți) ca să poată să le spună părinților ceea ce au văzut. Trebuie apoi să acționăm foarte mult în domeniul promovării”, a concluzionat doamna deputat Florica Cherecheș.
Ovidiu Dan
Trimite email
marți, 18 august 2026 la 12:57:14 Ora de vară a Europei de Est