Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

21 august 2026

Portofoliul profesional al cadrelor didactice, disponibil acum ca modul în platforma Edus (P)

De peste 10 ani, Edus urmărește îndeaproape cerințele care apar în sistemul de învățământ și le integrează, pe măsură ce apar, în aceeași platformă. Edus nu mai este demult doar un catalog electronic. Modulul de burse, raportările MATE și chestionarele SASAT, butonul roșu, modulele SCIM și CEAC pentru control intern și asigurarea calității au fost adăugate în timp, pe măsură ce școlile au avut nevoie de ele. Numai de la începutul acestui an, platforma a primit 23 de actualizări, cu funcții noi și îmbunătățiri.

Cel mai recent pas este un modul dedicat portofoliului profesional al cadrelor didactice, răspuns la obligația introdusă prin Ordinul nr. 3.858/2026. Modulul este disponibil acum în Edus.

Ce rezolvă modulul pentru conducerea școlii

Metodologia aprobată prin Ordinul nr. 3.858/2026 stabilește obligații atât pentru cadrele didactice, cât și pentru unitatea de învățământ. Fiecare școală are obligația să își elaboreze o procedură internă proprie pentru gestionarea portofoliilor, iar responsabilitatea implementării revine conducerii.

În practică, directorul are nevoie să vadă care cadre didactice și-au depus portofoliul, să poată aproba sau returna un portofoliu depus și să poată prezenta situația organizat la un control. Modulul din Edus acoperă acest flux.

Portofoliile depuse sunt vizibile conducerii într-o secțiune dedicată, accesibilă din meniul principal, iar directorul poate aproba un portofoliu sau îl poate respinge cu un motiv, caz în care cadrul didactic redobândește accesul pentru a-l corecta.

Cum funcționează pentru cadrul didactic

Cadrul didactic își construiește portofoliul pe cele cinci secțiuni prevăzute de metodologie: date de identificare, activitatea de predare, învățare și evaluare, activități complementare, managementul clasei și evoluția în cariera didactică.

Documentele se încarcă în librăria proprie și se asociază secțiunilor corespunzătoare. Fiecare adăugare sau eliminare se reflectă automat în opisul portofoliului, care rămâne mereu actualizat. Declarația de autenticitate, obligatorie pentru fiecare portofoliu, se semnează electronic direct în platformă. La final, portofoliul se poate descărca structurat, cu opis, declarație și documente organizate pe secțiuni, sau se poate depune către școală.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

27 iulie 2026

Programele pentru opționalele de Astronomie la nivel de liceu au fost publicate și se aplică din anul școlar 2026-2027. Patru discipline care urmăresc aceleași competențe generale: „Cerul mai aproape”, „Universul în mișcare”, „Stelele sub lupă”, „Universul și omul – o călătorie existențială”

Programele școlare pentru opționalele de Astronomie care vor fi disponibile la nivel de liceu au fost adoptate printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat luni în Monitorul Oficial. Programele, introduse pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Programele adoptate sunt pentru discipline incluse în Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), anume:
„Astronomie. Cerul mai aproape” – clasa a IX-a
„Astronomie. Universul în mișcare” – clasa a X-a
„Astronomie. Stele sub lupă” – clasa a Xi-a
„Astronomie. Universul și omul – o călătorie existențială” – clasa a XII-a

Potrivit documentului adoptat, „ca disciplină nouă, conform Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, aceasta se regăsește, ca disciplină de tip opțional ce poate fi inclusă în oferta națională, în Anexa nr. 2 din OMEC nr. 4350/2025 filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasele a IX-a – a XII-a la Note specifice, partea 2) Precizări privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și în Anexa nr. 3 din același ordin, filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii, clasele a IX-a – a XII-a.
Toate cele patru discipline urmăresc formarea acelorași competențe generale, anume:

Formularea de explicații argumentate pe baza rezultatelor investigării fenomenelor și proceselor cosmice
Analizarea de modele explicative referitoare la structura și evoluția sistemelor în ansamblul Universului
Corelarea de concepte și legi ȘTIAM pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă din domeniul astronomiei.
Formularea de opinii argumentate referitoare la explorarea responsabilă a spațiului cosmic...
Citiți mai multe pe Edupedu...

A apărut nr. 1/ 2014 al revistei de cultură „Curtea de la Argeș”

Din Ucraina, dl rector Ioan Dzițac ne semnalează că


A apărut nr. 1/ 2014 al revistei de cultură „Curtea de la Argeș”
În editorial, dl redactor-șef Gheorghe Păun se referă pe larg la „Podul de reviste”, cum s-a născut, cum a crescut și cum s-a întins din Basarabia până pe Argeș în Sus… „Dea Domnul ca, în timp, acest pod de reviste să devină pe atât de lat pe cât este Prutul de lung, ascunzându-i apele sub firescul comunicării între frați până la a-i lua rostul de nefirească graniță între frați”, scrie dl redactor-șef în finalul editorialului.

Din pagina a doua, Domnul Eminescu, atât de realist și de actual, ne judecă, spunând adevăruri general valabile și astăzi: „Nu credem să avem nevoie a insista mult asupra ineficacității învățământului ce se dă în România. Pe lângă aceea că copiii nu învață aproape nimic, nici măcar a-și scrie corect limba lor maternă, se mai adaogă și lipsa oricărei influențe educative”… Nu vă spunem mai multe. Citiți-l pe Eminescu scriind despre soarta învățământului în „Timpul” din 4 septembrie 1880 și veți descoperi, cu tristețe, că observațiile sale sunt valabile și în 27 decembrie 2013. Asemenea lui Horia Bădescu, în și „La judecata memoriei”, vom constata, în curând, că, iată, au mai trecut trei sute șaizeci și cinci de zile… cam degeaba! „Democrație înseamnă participare”, susține Johan Galtung. În cel de-al IV-lea episod, americanul călător prin lume ne vorbește despre Elveția. „Aceasta este singura democrație din lume, doar cu o miime din populația globului, dar cu 60 % dintre referendumurile naționale din secolul al XX-lea, cu mult dincolo de a fi doar o parlamentocrație”, apreciază J.G. Tot pe J.G. îl citim și în „Homo sapiens”, ajuns în Franța; participând la conferințe și vizitând muzee, el ajunge să opineze: „Noi, intelectualii, suntem antrenați să ținem prelegeri și să scriem articole, să ținem cursuri și să scriem cărți. Într-un muzeu, partea vizuală și auditivă este mult mai importantă decât textele”. Dl Dan Farcaș scrie despre „Libertatea umană”, privind-o din toate unghiurile și sub toate aspectele. Constantin Brâncoveanu este privit și tratat de dl Gheorghe Vlad ca „martirul și sfântul României”. Anul viitor, se vor împlini 300 de ani de la moartea lui Constantin Brâncoveanu, care a condus Þara Românească timp de 26 de ani (1688-1714). „Într-un interviu acordat publicației „România liberă”, sub genericul „Denigratorii lui Eminescu”, academicianul Eugen Simion vorbește despre neșansa pe care a avut-o Eminescu, „romanticul absolut” (Ion Negoițescu), de a nu putea fi tălmăcit în toate limbile pământului, iar traducerile care s-au făcut, totuși, „nu sunt prea reușite”, citim în „Transpuneri ale liricii eminesciene în limbile europene”, articol semnat de dl Florin Copcea. Scriind despre „Știința și omul de știință”, dl Dragoș Vaida ne dă și Exemple de modele. Ne-au plăcut reflecțiile autorului: „Votul este floarea rară căutată. Or, știința nu prea aduce voturi sau, chiar mai rău, are pretenții”. „Ce dacă președintele Academiei a venit, cu un curaj intelectual de elogiat, să prezinte poziția instituției în fruntea căreia stă, că nu este bună exploatarea propusă la Roșia Montană! Nu a venit nimeni după dânsul măcar să aducă obiecții”, scrie DV. La rubrica „Seniori ai culturii” îl avem pe academicianul Alexandru Vulpe (arheolog și istoric). În cadrul „Dialogurilor esențiale”, dl Vasile Berinde l-a intervievat pe distinsul matematician Constantin Corduneanu, „Despre matematică, matematicieni și „universitățile lor invizibile”. Sub titlul „Doctor fără arginți”, dna Maria Mona Vâlceanu scrie despre Vasile Voiculescu „un mare scriitor român al perioadei interbelice și al primilor ani de comunism, pe care i-a plătit cu sângele temniței”, consemnează MMV. „Între literatură și psihologie”, dl Ion C. Ștefan se referă la cartea dnei Aurora Liiceanu, „Cuvinte încrucișate”, iar dna Paula Romanescu ai zice că se „bate” cu morile de vânt. Să știți că nu e chiar așa! În fapt, domnia sa scrie frumos și realist despre „Don Quijote sau înțelepciunea morilor de vânt”. În cadrul serialului său despre China, dl Ion Pătrașcu se oprește la „Arta chineză”. În „Orizont SF”, dl Mircea Opriță ne supune atenției „Monstrul, Lagua și „Priviri Adânci”.

În primul număr din 2014, articolele sunt semnate de scriitori, matematicieni, academicieni, profesori universitari, arheologi și diplomați din Cluj-Napoca, Norvegia, București, Baia Mare, Roșiorii de Vede, Drobeta-Turnu Severin, Zalău, Pitești și Spania.

Ovidiu Dan

Trimite email

marți, 25 august 2026 la 02:53:55 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Direcţia 5

Direcţia 5 - Dubla aniversare, la Sala Palatului

joi, 24 septembrie 2026, ora 20.00, acces de la 19.00

Direcţia 5 - Dubla aniversare la Sala Palatului - 35 de ani de la înfiinţare şi 35 de ani de la primul album