Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

31 octombrie 2025

Pe 1 noiembrie are loc cel mai amplu eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație:
Finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025 (P)
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025, are loc la Palatul ASE din București, Piata Romana 6, finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025. Noutatea acestei ediții este că elevii vor expune proiectele lor pentru public pe durata întregii zile, oferind vizitatorilor ocazia să descopere inovațiile lor în mod direct.
Concursul este organizat de Asociația ,,Clubul Informaticii Economice – CyberKnowledgeClub” (CKC), fondată de cadre didactice ale Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ASE București, în parteneriat cu Colegiul Național ,,Sf. Sava” din București. Banca Comercială Română este sponsor principal la nivel național al acestui program, alături de care contribuie și compania SAP România si EdAstra Tech.
Sprijinul logistic este oferit de start-up-ul Nextlab.tech.
Nextlab.tech este cel mai mare concurs de robotică din România și este înregistrat în calendarul Ministerului Educației și Cercetării.
La acest eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație sunt așteptați sute de tineri din întreaga țară care își vor prezenta creațiile în cadrul probelor de Robotică Creativă, Robotică Sustenabilă și Verde, Line Follower și Labirint.
Participanții vor avea în continuare ocazia să își testeze roboții și să participe la sesiuni de jurizare organizate de specialiști din domeniul IT și educațional. Punctajele vor fi anunțate la finalul zilei, iar festivitatea de premiere se va desfășura a doua zi în format hibrid.
Vizitatorii sunt bineveniți să participe și să exploreze lumea fascinantă a roboticii educaționale.
Agenda finalei Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025
Data: 1 – 2 noiembrie 2025
Locația: Academia de Studii Economice din București (ASE) – Piața Romană 6, et. 3-4, București 010552
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025
8:00 –9:00 – Acces invitați și participanți / Deschiderea înscrierilor
9:00 – 9:30 – Festivitatea de deschidere (în AMFITEATRU I din clădirea Ion N Angelescu ASE)
9:30 – 10:00 – Pregătirea proiectelor pentru prezentare în zonele alocate de organizatori
10:00 – 13:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
13:00 – 13:30 – Pauză de masă
13:30 – 17:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
17:15 – Termen limită pentru depunerea contestațiilor

18:00 – Afișarea rezultatelor parțiale (la probele concursului)
18:00 – 18:45 – Organizarea și desfășurarea probelor de baraj
Duminică, 2 noiembrie 2025
10:00 – Afișarea rezultatelor finale pe site-ul oficial al concursului:
12:00 – Premierea participanților în format hibrid.
Vă așteptăm să fiți alături de tinerii inovatori care modelează viitorul roboticii în România!

A apărut nr. 1/ 2014 al revistei de cultură „Curtea de la Argeș”

Din Ucraina, dl rector Ioan Dzițac ne semnalează că


A apărut nr. 1/ 2014 al revistei de cultură „Curtea de la Argeș”
În editorial, dl redactor-șef Gheorghe Păun se referă pe larg la „Podul de reviste”, cum s-a născut, cum a crescut și cum s-a întins din Basarabia până pe Argeș în Sus… „Dea Domnul ca, în timp, acest pod de reviste să devină pe atât de lat pe cât este Prutul de lung, ascunzându-i apele sub firescul comunicării între frați până la a-i lua rostul de nefirească graniță între frați”, scrie dl redactor-șef în finalul editorialului.

Din pagina a doua, Domnul Eminescu, atât de realist și de actual, ne judecă, spunând adevăruri general valabile și astăzi: „Nu credem să avem nevoie a insista mult asupra ineficacității învățământului ce se dă în România. Pe lângă aceea că copiii nu învață aproape nimic, nici măcar a-și scrie corect limba lor maternă, se mai adaogă și lipsa oricărei influențe educative”… Nu vă spunem mai multe. Citiți-l pe Eminescu scriind despre soarta învățământului în „Timpul” din 4 septembrie 1880 și veți descoperi, cu tristețe, că observațiile sale sunt valabile și în 27 decembrie 2013. Asemenea lui Horia Bădescu, în și „La judecata memoriei”, vom constata, în curând, că, iată, au mai trecut trei sute șaizeci și cinci de zile… cam degeaba! „Democrație înseamnă participare”, susține Johan Galtung. În cel de-al IV-lea episod, americanul călător prin lume ne vorbește despre Elveția. „Aceasta este singura democrație din lume, doar cu o miime din populația globului, dar cu 60 % dintre referendumurile naționale din secolul al XX-lea, cu mult dincolo de a fi doar o parlamentocrație”, apreciază J.G. Tot pe J.G. îl citim și în „Homo sapiens”, ajuns în Franța; participând la conferințe și vizitând muzee, el ajunge să opineze: „Noi, intelectualii, suntem antrenați să ținem prelegeri și să scriem articole, să ținem cursuri și să scriem cărți. Într-un muzeu, partea vizuală și auditivă este mult mai importantă decât textele”. Dl Dan Farcaș scrie despre „Libertatea umană”, privind-o din toate unghiurile și sub toate aspectele. Constantin Brâncoveanu este privit și tratat de dl Gheorghe Vlad ca „martirul și sfântul României”. Anul viitor, se vor împlini 300 de ani de la moartea lui Constantin Brâncoveanu, care a condus Þara Românească timp de 26 de ani (1688-1714). „Într-un interviu acordat publicației „România liberă”, sub genericul „Denigratorii lui Eminescu”, academicianul Eugen Simion vorbește despre neșansa pe care a avut-o Eminescu, „romanticul absolut” (Ion Negoițescu), de a nu putea fi tălmăcit în toate limbile pământului, iar traducerile care s-au făcut, totuși, „nu sunt prea reușite”, citim în „Transpuneri ale liricii eminesciene în limbile europene”, articol semnat de dl Florin Copcea. Scriind despre „Știința și omul de știință”, dl Dragoș Vaida ne dă și Exemple de modele. Ne-au plăcut reflecțiile autorului: „Votul este floarea rară căutată. Or, știința nu prea aduce voturi sau, chiar mai rău, are pretenții”. „Ce dacă președintele Academiei a venit, cu un curaj intelectual de elogiat, să prezinte poziția instituției în fruntea căreia stă, că nu este bună exploatarea propusă la Roșia Montană! Nu a venit nimeni după dânsul măcar să aducă obiecții”, scrie DV. La rubrica „Seniori ai culturii” îl avem pe academicianul Alexandru Vulpe (arheolog și istoric). În cadrul „Dialogurilor esențiale”, dl Vasile Berinde l-a intervievat pe distinsul matematician Constantin Corduneanu, „Despre matematică, matematicieni și „universitățile lor invizibile”. Sub titlul „Doctor fără arginți”, dna Maria Mona Vâlceanu scrie despre Vasile Voiculescu „un mare scriitor român al perioadei interbelice și al primilor ani de comunism, pe care i-a plătit cu sângele temniței”, consemnează MMV. „Între literatură și psihologie”, dl Ion C. Ștefan se referă la cartea dnei Aurora Liiceanu, „Cuvinte încrucișate”, iar dna Paula Romanescu ai zice că se „bate” cu morile de vânt. Să știți că nu e chiar așa! În fapt, domnia sa scrie frumos și realist despre „Don Quijote sau înțelepciunea morilor de vânt”. În cadrul serialului său despre China, dl Ion Pătrașcu se oprește la „Arta chineză”. În „Orizont SF”, dl Mircea Opriță ne supune atenției „Monstrul, Lagua și „Priviri Adânci”.

În primul număr din 2014, articolele sunt semnate de scriitori, matematicieni, academicieni, profesori universitari, arheologi și diplomați din Cluj-Napoca, Norvegia, București, Baia Mare, Roșiorii de Vede, Drobeta-Turnu Severin, Zalău, Pitești și Spania.

Ovidiu Dan

Trimite email

marți, 4 noiembrie 2025, 13:15:26 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

„Crăciun cu Ramon”

Moș Crăciun există!

Pavel Bartoș revine pe marele ecran în rolul lui Ramon, într-o poveste de Crăciun plină de umor pentru întreaga familie.

Sărbătorile vin mai devreme anul acesta. Odată cu lansarea posterului oficial al filmului Crăciun cu Ramon, începe numărătoarea inversă până la cea mai așteptată premieră a iernii, un film cald, plin de culoare, umor, emoție și iubire care promite să readucă spiritul autentic al Crăciunului pe marele ecran. „Crăciun cu Ramon este acel film de Crăciun pe care l-ai așteptat de atâția ani.", spune Pavel Bartoș...