Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

A apărut nr. 1/ 2014 al revistei de cultură „Curtea de la Argeș”

Din Ucraina, dl rector Ioan Dzițac ne semnalează că

A apărut nr. 1/ 2014 al revistei de cultură „Curtea de la Argeș”

În editorial, dl redactor-șef Gheorghe Păun se referă pe larg la „Podul de reviste”, cum s-a născut, cum a crescut și cum s-a întins din Basarabia până pe Argeș în Sus… „Dea Domnul ca, în timp, acest pod de reviste să devină pe atât de lat pe cât este Prutul de lung, ascunzându-i apele sub firescul comunicării între frați până la a-i lua rostul de nefirească graniță între frați”, scrie dl redactor-șef în finalul editorialului.

Din pagina a doua, Domnul Eminescu, atât de realist și de actual, ne judecă, spunând adevăruri general valabile și astăzi: „Nu credem să avem nevoie a insista mult asupra ineficacității învățământului ce se dă în România. Pe lângă aceea că copiii nu învață aproape nimic, nici măcar a-și scrie corect limba lor maternă, se mai adaogă și lipsa oricărei influențe educative”… Nu vă spunem mai multe. Citiți-l pe Eminescu scriind despre soarta învățământului în „Timpul” din 4 septembrie 1880 și veți descoperi, cu tristețe, că observațiile sale sunt valabile și în 27 decembrie 2013. Asemenea lui Horia Bădescu, în și „La judecata memoriei”, vom constata, în curând, că, iată, au mai trecut trei sute șaizeci și cinci de zile… cam degeaba! „Democrație înseamnă participare”, susține Johan Galtung. În cel de-al IV-lea episod, americanul călător prin lume ne vorbește despre Elveția. „Aceasta este singura democrație din lume, doar cu o miime din populația globului, dar cu 60 % dintre referendumurile naționale din secolul al XX-lea, cu mult dincolo de a fi doar o parlamentocrație”, apreciază J.G. Tot pe J.G. îl citim și în „Homo sapiens”, ajuns în Franța; participând la conferințe și vizitând muzee, el ajunge să opineze: „Noi, intelectualii, suntem antrenați să ținem prelegeri și să scriem articole, să ținem cursuri și să scriem cărți. Într-un muzeu, partea vizuală și auditivă este mult mai importantă decât textele”. Dl Dan Farcaș scrie despre „Libertatea umană”, privind-o din toate unghiurile și sub toate aspectele. Constantin Brâncoveanu este privit și tratat de dl Gheorghe Vlad ca „martirul și sfântul României”. Anul viitor, se vor împlini 300 de ani de la moartea lui Constantin Brâncoveanu, care a condus Þara Românească timp de 26 de ani (1688-1714). „Într-un interviu acordat publicației „România liberă”, sub genericul „Denigratorii lui Eminescu”, academicianul Eugen Simion vorbește despre neșansa pe care a avut-o Eminescu, „romanticul absolut” (Ion Negoițescu), de a nu putea fi tălmăcit în toate limbile pământului, iar traducerile care s-au făcut, totuși, „nu sunt prea reușite”, citim în „Transpuneri ale liricii eminesciene în limbile europene”, articol semnat de dl Florin Copcea. Scriind despre „Știința și omul de știință”, dl Dragoș Vaida ne dă și Exemple de modele. Ne-au plăcut reflecțiile autorului: „Votul este floarea rară căutată. Or, știința nu prea aduce voturi sau, chiar mai rău, are pretenții”. „Ce dacă președintele Academiei a venit, cu un curaj intelectual de elogiat, să prezinte poziția instituției în fruntea căreia stă, că nu este bună exploatarea propusă la Roșia Montană! Nu a venit nimeni după dânsul măcar să aducă obiecții”, scrie DV. La rubrica „Seniori ai culturii” îl avem pe academicianul Alexandru Vulpe (arheolog și istoric). În cadrul „Dialogurilor esențiale”, dl Vasile Berinde l-a intervievat pe distinsul matematician Constantin Corduneanu, „Despre matematică, matematicieni și „universitățile lor invizibile”. Sub titlul „Doctor fără arginți”, dna Maria Mona Vâlceanu scrie despre Vasile Voiculescu „un mare scriitor român al perioadei interbelice și al primilor ani de comunism, pe care i-a plătit cu sângele temniței”, consemnează MMV. „Între literatură și psihologie”, dl Ion C. Ștefan se referă la cartea dnei Aurora Liiceanu, „Cuvinte încrucișate”, iar dna Paula Romanescu ai zice că se „bate” cu morile de vânt. Să știți că nu e chiar așa! În fapt, domnia sa scrie frumos și realist despre „Don Quijote sau înțelepciunea morilor de vânt”. În cadrul serialului său despre China, dl Ion Pătrașcu se oprește la „Arta chineză”. În „Orizont SF”, dl Mircea Opriță ne supune atenției „Monstrul, Lagua și „Priviri Adânci”.
În primul număr din 2014, articolele sunt semnate de scriitori, matematicieni, academicieni, profesori universitari, arheologi și diplomați din Cluj-Napoca, Norvegia, București, Baia Mare, Roșiorii de Vede, Drobeta-Turnu Severin, Zalău, Pitești și Spania.
Ovidiu Dan

Trimite email
vineri, 29 martie 2024, 09:01:11 Ora standard a Europei de Est