Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

A apărut nr. 1/ 2014 al revistei de cultură „Curtea de la Argeș”

Din Ucraina, dl rector Ioan Dzițac ne semnalează că

A apărut nr. 1/ 2014 al revistei de cultură „Curtea de la Argeș”

În editorial, dl redactor-șef Gheorghe Păun se referă pe larg la „Podul de reviste”, cum s-a născut, cum a crescut și cum s-a întins din Basarabia până pe Argeș în Sus… „Dea Domnul ca, în timp, acest pod de reviste să devină pe atât de lat pe cât este Prutul de lung, ascunzându-i apele sub firescul comunicării între frați până la a-i lua rostul de nefirească graniță între frați”, scrie dl redactor-șef în finalul editorialului.

Din pagina a doua, Domnul Eminescu, atât de realist și de actual, ne judecă, spunând adevăruri general valabile și astăzi: „Nu credem să avem nevoie a insista mult asupra ineficacității învățământului ce se dă în România. Pe lângă aceea că copiii nu învață aproape nimic, nici măcar a-și scrie corect limba lor maternă, se mai adaogă și lipsa oricărei influențe educative”… Nu vă spunem mai multe. Citiți-l pe Eminescu scriind despre soarta învățământului în „Timpul” din 4 septembrie 1880 și veți descoperi, cu tristețe, că observațiile sale sunt valabile și în 27 decembrie 2013. Asemenea lui Horia Bădescu, în și „La judecata memoriei”, vom constata, în curând, că, iată, au mai trecut trei sute șaizeci și cinci de zile… cam degeaba! „Democrație înseamnă participare”, susține Johan Galtung. În cel de-al IV-lea episod, americanul călător prin lume ne vorbește despre Elveția. „Aceasta este singura democrație din lume, doar cu o miime din populația globului, dar cu 60 % dintre referendumurile naționale din secolul al XX-lea, cu mult dincolo de a fi doar o parlamentocrație”, apreciază J.G. Tot pe J.G. îl citim și în „Homo sapiens”, ajuns în Franța; participând la conferințe și vizitând muzee, el ajunge să opineze: „Noi, intelectualii, suntem antrenați să ținem prelegeri și să scriem articole, să ținem cursuri și să scriem cărți. Într-un muzeu, partea vizuală și auditivă este mult mai importantă decât textele”. Dl Dan Farcaș scrie despre „Libertatea umană”, privind-o din toate unghiurile și sub toate aspectele. Constantin Brâncoveanu este privit și tratat de dl Gheorghe Vlad ca „martirul și sfântul României”. Anul viitor, se vor împlini 300 de ani de la moartea lui Constantin Brâncoveanu, care a condus Þara Românească timp de 26 de ani (1688-1714). „Într-un interviu acordat publicației „România liberă”, sub genericul „Denigratorii lui Eminescu”, academicianul Eugen Simion vorbește despre neșansa pe care a avut-o Eminescu, „romanticul absolut” (Ion Negoițescu), de a nu putea fi tălmăcit în toate limbile pământului, iar traducerile care s-au făcut, totuși, „nu sunt prea reușite”, citim în „Transpuneri ale liricii eminesciene în limbile europene”, articol semnat de dl Florin Copcea. Scriind despre „Știința și omul de știință”, dl Dragoș Vaida ne dă și Exemple de modele. Ne-au plăcut reflecțiile autorului: „Votul este floarea rară căutată. Or, știința nu prea aduce voturi sau, chiar mai rău, are pretenții”. „Ce dacă președintele Academiei a venit, cu un curaj intelectual de elogiat, să prezinte poziția instituției în fruntea căreia stă, că nu este bună exploatarea propusă la Roșia Montană! Nu a venit nimeni după dânsul măcar să aducă obiecții”, scrie DV. La rubrica „Seniori ai culturii” îl avem pe academicianul Alexandru Vulpe (arheolog și istoric). În cadrul „Dialogurilor esențiale”, dl Vasile Berinde l-a intervievat pe distinsul matematician Constantin Corduneanu, „Despre matematică, matematicieni și „universitățile lor invizibile”. Sub titlul „Doctor fără arginți”, dna Maria Mona Vâlceanu scrie despre Vasile Voiculescu „un mare scriitor român al perioadei interbelice și al primilor ani de comunism, pe care i-a plătit cu sângele temniței”, consemnează MMV. „Între literatură și psihologie”, dl Ion C. Ștefan se referă la cartea dnei Aurora Liiceanu, „Cuvinte încrucișate”, iar dna Paula Romanescu ai zice că se „bate” cu morile de vânt. Să știți că nu e chiar așa! În fapt, domnia sa scrie frumos și realist despre „Don Quijote sau înțelepciunea morilor de vânt”. În cadrul serialului său despre China, dl Ion Pătrașcu se oprește la „Arta chineză”. În „Orizont SF”, dl Mircea Opriță ne supune atenției „Monstrul, Lagua și „Priviri Adânci”.
În primul număr din 2014, articolele sunt semnate de scriitori, matematicieni, academicieni, profesori universitari, arheologi și diplomați din Cluj-Napoca, Norvegia, București, Baia Mare, Roșiorii de Vede, Drobeta-Turnu Severin, Zalău, Pitești și Spania.
Ovidiu Dan

Trimite email
marți, 17 noiembrie 2026 la 13:07:20 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Sziget Festival - 2027

Între 10 și 14 august 2027, pe Insula Óbuda din Budapesta,
va avea loc ediția 2027 a Sziget Festival.
Aflați primele informații furnizate de Iulia Pop în articolul
Fontaines D.C., Katseye, IDLES, Lola Young,
fiii lui David Beckham și Liam Gallagher,
printre primele nume confirmate la Sziget 2027...