Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Licitația de iarnă, Ediție Aniversară „Artmark – după 5 ani”

Cea mai bună licitație a anului 2013 în România

Licitația de iarnă, Ediție Aniversară „Artmark – după 5 ani”

O rată de adjudecare de 97%, vânzări totale de aproximativ 1,2 milioane de euro, un număr - record de palete participante distincte (283), cea mai lungă serie de loturi adjudecate consecutiv (134 de loturi) – toate acestea confirmă faptul că Licitația de iarnă, Ediție Aniversară „Artmark – după 5 ani” a fost o reușită deplină.

Evenimentul din seara de 18 decembrie, organizat la Ateneul Român în prezența a peste 600 de iubitori de artă, participanți în sală și online (de remarcat recordul de participări online, prin serviciul Artmark Live – 110 participanți online), a înregistrat rezultate ce o clasează drept cea mai bună licitație a anului 2013 în România.
București, 19 decembrie 2013
Cele mai valoroase opere adjudecate în cadrul Licitației de iarnă au fost cele patru tablouri din Tezaurul Patrimoniului Național: „Tufănele galbene”, o operă tipică maestrului Ștefan Luchian (170.000 de euro), „Tahitiană”, un portret exotic și senzual semnat Nicolae Tonitza (110.000 de euro, peste valoarea maximă estimată), „Natură statică cu ceas și ceașcă de cafea” de Theodor Pallady (50.000 de euro) și „Bărci la Veneția” de Nicolae Dărăscu (42.500 de euro, peste așteptările maxime ale Casei).
Pentru prima oară, o sculptură a fost cel mai disputat lot al unei licitații: opera în bronz aurit „Pierrot”, a lui Frederic Storck, un exemplar rarisim din perioada muncheneză a sculptorului, a fost adjudecată la suma de 12.000 de euro, de peste trei ori valoarea maximă estimată (un record absolut al artistului pe piața românească de artă), după 27 de pași de licitare.
Printre recordurile de autor ale Licitației de iarnă s-au numărat: Eugen Voinescu (a cărui operă, „Furtună pe mare”, s-a ridicat la valoarea de 8.000 de euro), Ana-Ruxandra Ilfoveanu (4.250 de euro pentru „Japonezul și vârtelnița timpului”), Oscar Han (4.250 de euro pentru sculptura „Sărutul”), Nicolae Stoica (3.000 de euro pentru „Străduță din Capri”), Honoriu Crețulescu (3.000 de euro pentru „Flori de măr”), Spiridon Georgescu (2.500 de euro pentru „Þăran învârtind o țigară”), Nisi (Anisia) Torosian-Stătescu (2.000 de euro pentru „Micul genovez”), Elena Tacian Baludima (2.000 de euro pentru „Colț de mânăstire”) etc.
Rezultate notabile, peste estimările maxime ale Casei, au înregistrat naturile statice ale unor artiști foarte bine cotați pe piața internă: Theodor Pallady (37.500 de euro pentru „Natură statică cu cârciumărese”, aproape dublul estimării maxime) și Alexandru Ciucurencu (24.000 de euro, pentru „Natură statică cu flori, pensule și carte” respectiv 18.000 de euro pentru „Natură statică cu ulcioare și mere”), iar portretele lui Nicolae Tonitza (16.000 de euro pentru opera „După război”) și Camil Ressu (18.000 de euro pentru opera „La umbra nucului”) s-au ridicat la nivelul celor mai optimiste așteptări ale evaluatorilor.
Noul an al pieței de artă începe la Artmark pe 28-29 ianuarie 2014, o dată cu Sesiunea de Licitații dedicate artei contemporane, ceasurilor și obiectelor de colecție din sfera muzicii, scrisului, fotografiei sau benzilor desenate.
Olivia Oancea

Trimite email
marți, 10 februarie 2026 la 01:59:58 Ora standard a Europei de Est