Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Pe podium au urcat: gojdiștii, „pedagogiștii” și sanitarii orădeni

La Concursul regional de istorie „România modernă” au participat 15 licee

Pe podium au urcat: gojdiștii, „pedagogiștii” și sanitarii orădeni

Concursul județean de istorie, intitulat „La vremuri noi, om nou”, inițiat de dna prof. dr. Cristina Marian de la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Oradea și organizat împreună cu dna prof. Daniela Duma, a devenit la cea de-a VII-a ediție concurs regional „România modernă”.

Organizat în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Bihor și Universitatea din Oradea, Departamentul de Istorie (reprezentat de conf. univ. dr. Gabriel Moisa – prodecanul facultății și lector univ. dr. Radu Românașu), concursul a reunit la start nu mai puțin de 15 echipaje, reprezentând tot atâtea licee și colegii din Oradea, Beiuș, Marghita și Bratca.
Revelația ediției au fost sanitarii și „shogunii” orădeni
La capătul celor 10 întrebări ale competiției, pe primul loc, la egalitate de puncte (9 puncte), se aflau nu mai puțin de șase echipaje: de la C.N. „E. Gojdu”, Lic. Greco-Catolic „Iuliu Maniu”, Lic. Vocațional Pedagogic „N. Bolcaș” Beiuș, C.T. „A. Șaguna” Oradea, C.N. „I. Vulcan” și Lic. Tehnologic Sanitar „V. Voiculescu”; celelalte au obținut: 8p. (Lic. T. „A. Lazăr”), 7p. (Lic.T. „L. Blaga” și Lic. Ortodox „Ep. R. Ciorogariu”), 6p. (Lic. T. „O. Ghibu” și Liceul Teoretic din Bratca), 5 p. (C.N. „S. Vulcan” Beiuș, C.T. „C-tin Brâncuși” Oradea, C.N. „O. Goga” Marghita și LPS „Bihorul”).
Și abia după alte șapte întrebări (de baraj), unii au început să obosească și să cedeze; astfel s-a ajuns ca pe prima treaptă a podiumului să urce gojdiștii: Laura Cernău, Radu Cora și Raul Pușcaș, îndrumați de dl prof. Ilie Crăciun; pe treapta a doua: „pedagogiștii” orădeni, echipajul de la C.N. „Iosif Vulcan”: Dan Bozga, Bogdan Micle și Sergiu Tonț, îndrumați de dna prof. Alexandrina Crăciun; pe cea de-a treia treaptă: sanitarii – Natalia Sabău, Alin Vaida și Denis Olar, îndrumați de dl prof. Sergiu Ciure și Traian Nistor; mențiunea a fost obținută de echipajul Liceului Greco-Catolic „Iuliu Maniu”: Viorel Vancea, Szilagyi Andrei și Andreea Posmoșanu, îndrumați de dra prof. Florentina Barta.
Momentul 24 ianuarie 1859 – „act energic al întregii națiuni”
Înainte să înceapă concursul, dl lector univ. dr. Radu Românașu a evocat momentul istoric din ianuarie 1859, referindu-se la raporturile lui Alexandru Ioan Cuza cu românii din Transilvania și la efectul dublei alegeri a lui Al. I. Cuza.
„Momentul 24 ianuarie 1859 a fost un „act energic al întregii națiuni”, afirma Mihail Kogălniceanu. Dubla alegere a lui Al. I. Cuza a demonstrat faptul că românii sunt hotărâți să acționeze în pofida oricăror adversități pentru realizarea statului național român. Presa și intelectualitatea transilvăneană au susținut toate demersurile politice, economice și culturale ale românilor de peste Carpați. S-au oferit și unele soluții de către liderii români din Transilvania (Simion Bărnuțiu, August Treboniu Laurian, Al. Papiu Ilarian). Unirea a determinat un entuziasm de nedescris în rândul românilor de peste Carpați și neliniște la Viena. Dubla alegere a fost mult comentată în presa transilvăneană. Papiu Ilarian a înaintat la 1860 un memoriu lui Cuza în care făcea cunoscut cum a fost perceput actul de la 24 ianuarie de către românii transilvăneni. Unirea Transilvaniei cu România a fost un țel major al politicii externe inițiate de Cuza”, a mai spus lector univ. dr. Radu Românașu. Dl prodecan Gabriel Moisa a prezentat Departamentul de Istorie, subliniind cele trei forme de învățământ, structurate pe cele trei niveluri după modelul Bologna, precum și oferta de locuri subvenționate și cu taxă.
Să mai spunem că și la această ediție, Departamentul de Istorie s-a numărat printre sponsorii concursului regional de istorie „România modernă”.
Ovidiu Dan
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Pe podium au urcat: gojdiștii, „pedagogiștii” și sanitarii orădeni.

Trimite email
duminică, 24 mai 2026 la 00:43:44 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Concert Compact

Concert Compact Paul Ciuci 
joi, 21 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București