Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Pe podium au urcat: gojdiștii, „pedagogiștii” și sanitarii orădeni

La Concursul regional de istorie „România modernă” au participat 15 licee

Pe podium au urcat: gojdiștii, „pedagogiștii” și sanitarii orădeni

Concursul județean de istorie, intitulat „La vremuri noi, om nou”, inițiat de dna prof. dr. Cristina Marian de la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Oradea și organizat împreună cu dna prof. Daniela Duma, a devenit la cea de-a VII-a ediție concurs regional „România modernă”.

Organizat în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Bihor și Universitatea din Oradea, Departamentul de Istorie (reprezentat de conf. univ. dr. Gabriel Moisa – prodecanul facultății și lector univ. dr. Radu Românașu), concursul a reunit la start nu mai puțin de 15 echipaje, reprezentând tot atâtea licee și colegii din Oradea, Beiuș, Marghita și Bratca.
Revelația ediției au fost sanitarii și „shogunii” orădeni
La capătul celor 10 întrebări ale competiției, pe primul loc, la egalitate de puncte (9 puncte), se aflau nu mai puțin de șase echipaje: de la C.N. „E. Gojdu”, Lic. Greco-Catolic „Iuliu Maniu”, Lic. Vocațional Pedagogic „N. Bolcaș” Beiuș, C.T. „A. Șaguna” Oradea, C.N. „I. Vulcan” și Lic. Tehnologic Sanitar „V. Voiculescu”; celelalte au obținut: 8p. (Lic. T. „A. Lazăr”), 7p. (Lic.T. „L. Blaga” și Lic. Ortodox „Ep. R. Ciorogariu”), 6p. (Lic. T. „O. Ghibu” și Liceul Teoretic din Bratca), 5 p. (C.N. „S. Vulcan” Beiuș, C.T. „C-tin Brâncuși” Oradea, C.N. „O. Goga” Marghita și LPS „Bihorul”).
Și abia după alte șapte întrebări (de baraj), unii au început să obosească și să cedeze; astfel s-a ajuns ca pe prima treaptă a podiumului să urce gojdiștii: Laura Cernău, Radu Cora și Raul Pușcaș, îndrumați de dl prof. Ilie Crăciun; pe treapta a doua: „pedagogiștii” orădeni, echipajul de la C.N. „Iosif Vulcan”: Dan Bozga, Bogdan Micle și Sergiu Tonț, îndrumați de dna prof. Alexandrina Crăciun; pe cea de-a treia treaptă: sanitarii – Natalia Sabău, Alin Vaida și Denis Olar, îndrumați de dl prof. Sergiu Ciure și Traian Nistor; mențiunea a fost obținută de echipajul Liceului Greco-Catolic „Iuliu Maniu”: Viorel Vancea, Szilagyi Andrei și Andreea Posmoșanu, îndrumați de dra prof. Florentina Barta.
Momentul 24 ianuarie 1859 – „act energic al întregii națiuni”
Înainte să înceapă concursul, dl lector univ. dr. Radu Românașu a evocat momentul istoric din ianuarie 1859, referindu-se la raporturile lui Alexandru Ioan Cuza cu românii din Transilvania și la efectul dublei alegeri a lui Al. I. Cuza.
„Momentul 24 ianuarie 1859 a fost un „act energic al întregii națiuni”, afirma Mihail Kogălniceanu. Dubla alegere a lui Al. I. Cuza a demonstrat faptul că românii sunt hotărâți să acționeze în pofida oricăror adversități pentru realizarea statului național român. Presa și intelectualitatea transilvăneană au susținut toate demersurile politice, economice și culturale ale românilor de peste Carpați. S-au oferit și unele soluții de către liderii români din Transilvania (Simion Bărnuțiu, August Treboniu Laurian, Al. Papiu Ilarian). Unirea a determinat un entuziasm de nedescris în rândul românilor de peste Carpați și neliniște la Viena. Dubla alegere a fost mult comentată în presa transilvăneană. Papiu Ilarian a înaintat la 1860 un memoriu lui Cuza în care făcea cunoscut cum a fost perceput actul de la 24 ianuarie de către românii transilvăneni. Unirea Transilvaniei cu România a fost un țel major al politicii externe inițiate de Cuza”, a mai spus lector univ. dr. Radu Românașu. Dl prodecan Gabriel Moisa a prezentat Departamentul de Istorie, subliniind cele trei forme de învățământ, structurate pe cele trei niveluri după modelul Bologna, precum și oferta de locuri subvenționate și cu taxă.
Să mai spunem că și la această ediție, Departamentul de Istorie s-a numărat printre sponsorii concursului regional de istorie „România modernă”.
Ovidiu Dan
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Pe podium au urcat: gojdiștii, „pedagogiștii” și sanitarii orădeni.

Trimite email
sâmbătă, 3 ianuarie 2026 la 16:42:57 Ora standard a Europei de Est