Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

În dezbatere „Locul și rolul disciplinei Istorie în societatea românească”

Luni, la sala de ședințe a CJ Bihor

În dezbatere „Locul și rolul disciplinei Istorie în societatea românească”

Inspectoratul Școlar Județean Bihor a organizat luni, 27 ianuarie 2014, la sala de ședințe a Consiliului Județean Bihor dezbaterea „Locul și rolul disciplinei Istorie în societatea românească”, cu participarea a doi reprezentanți ai MEN: doamna secretar de stat, prof. Vasilica Ștefania Duminică și inspectorul general, prof. dr. Doru Dumitrescu.

În prezidiu au mai luat loc inspectorul școlar general, dl prof. Daniel Negrean, dna deputat Florica Cherecheș, dl prorector Sorin Șipoș și directorul Cancelariei Prefecturii, dna Claudia Timofte. Dezbaterile au fost conduse de dna inspector școlar prof. dr. Elisaveta Roșu. În sală au fost prezenți inspectorul școlar general adjunct, dl prof. Ioan Avram, alți inspectori școlari, profesori de istorie din învățământul preuniversitar, elevi, dar nu numai.
Potrivit organizatorilor, dezbaterea s-a adresat, în egală măsură, profesorilor de istorie din învățământul preuniversitar, elevilor și factorilor de decizie de la nivel local și central, tuturor celor care au dorit să-și exprime opiniile și propunerile în legătură cu necesitatea optimizării statutului disciplinei Istorie în sistemul de învățământ românesc.
În deschiderea evenimentului, generalul ISJ, dl prof. Daniel Negrean, s-a referit la importanța studierii Istoriei în școală și la finalitatea studierii ei. „Prin latura educativă a Istoriei se urmărește formarea educației patriotice, a unei morale și decențe în comportamentul cotidian. Întotdeauna, s-a spus, pe drept cuvânt, că Istoria este marea carte a omenirii, în sensul în care prezentul trăit este în strânsă interdependență cu trecutul, că actualitatea, cu dimensiunea ei cotidiană, cu problematica și imperativele ei, nu poate fi înțeleasă fără o viziune clară a antecedentelor ce au generat-o sau a influențat asupra plăsmuirii ei”.
„Să nu uităm să ne promovăm valorile naționale”
Doamna ministru secretar de stat prof. Vasilica Ștefania Duminică a ținut să ne relateze o experiență personală la o clasă de elevi privind valorificarea istoriei naționale, din perspectiva profesorului de română. După lecturarea textului „Cântare României”, de Alecu Russo, la clasa a VI-a, elevii au fost întrebați ce au simțit la lectura acestui text. Dorind să obțină un răspuns pretențios a dat cuvântul unui olimpic național care s-a anunțat. „Răspunsul pe care l-am primit m-a lăsat…fără reacție. Răspunsul lui a fost: „Nu am simțit nimic. Sunt niște cuvinte goale…” A fost un șoc! Într-o fracțiune de secundă am înțeles că acei copii nu cunosc contextul social și istoric în care a fost scrisă această operă literară… Așa că rolul și locul Istoriei în societatea românească, cred că trebuie reconsiderate în sensul întăririi lor pentru că doar prin cunoașterea acestei istorii putem să ne considerăm cetățeni români ai Uniunii Europene. Să nu uităm să ne promovăm valorile naționale, chiar dacă apartenența noastră este acum la Uniunea Europeană. Să nu uităm că înainte de a fi europeni suntem români și primul lucru pe care îl avem de cultivat în această situație este dragostea pentru istoria națională”, a conchis dna ministru secretar de stat prof. Vasilica Ștefania Duminică.
Răsfoind „Portofoliul profesorului de istorie”, „biblia” pe care o avea în față, volumul ce avea să fie lansat cu acest prilej, coordonat de dna inspector școlar prof. dr. Elisaveta Roșu, directorul Cancelariei Prefecturii, dna Claudia Timofte, a constatat cu surprindere că în planul de învățământ la Teologia Ortodoxă, istoria este prevăzută doar cu o oră pe săptămână. Rugămintea domniei sale pentru profesorii de istorie este de a atrage elevii către istorie și de a le cultiva dragostea față de istoria națională și mondială.
„A fi profesor de istorie este un lucru nobil”
Dl prorector Sorin Șipoș a făcut câteva mici confesiuni și mărturisiri în alegerea profesiei. „A fi profesor de istorie sau a fi pasionat de istorie îți conferă un mare avantaj îți conferă acea stare de a te situa într-un anumit echilibru într-un moment în care societatea este zguduită, traversează momente de cumpănă. Istoria ne mai conferă ceva: o anumită tipologie umană, un anumit umanism, o anumită înțelepciune și înțelegere față de eroii noștri, față de cei care au greșit în trecutul nostru. A fi profesor de istorie este un lucru nobil, fiindcă vorbește despre eroi, despre oameni deosebiți, despre momente frumoase, dar și dificile”.
„Care este adevărul istoric?”
Felicitându-i pe organizatori, pe reprezentanții Ministerului Educației Naționale și pe profesorii de istorie, doamna deputat Florica Cherecheș a subliniat nobila profesie de dascăl. „Ca să fii profesor de istorie, și, în general, ca să fii un dascăl adevărat, trebuie în primul rând să iubești foarte tare materia ta și apoi să reușești să transmiți acest lucru copiilor. Să-i faci să-ți iubească materia. Să le prezentăm modele. Că aveți ce le prezenta din istorie. Să-i facem să reușească să contextualizeze anumite momente, să lege anumite lucruri. Să evităm greșeli care s-au făcut în propria noastră istorie. Pentru că încă sunt dezbateri cu privire la adevărul istoric. Care este adevărul istoric? Nu știu când vom rezolva această dilemă”, a mai spus doamna deputat Florica Cherecheș.
„Istoria este, prin sine, subiectivă”
Inspectorul general din minister, dl prof. dr. Doru Dumitrescu, și-a exprimat bucuria de a participa pentru prima oară în cei 16 ani pe care îi are în minister la o asemenea dezbatere inițiată de un inspectorat și oficialități ale statului „legată de rolul acestei discipline în planul de învățământ, atât de vitregită.
Istoria este, prin sine, subiectivă; noi trebuie să fim obiectivi în momentul în care o vedem, dar ea este subiectivă pentru că este făcută de oameni. Oamenii fac istoria. Ei o retrăiesc, o repovestesc, o retransmit, dar tot oamenii, prin subiectivismul lor. Iar obiectivitatea este unul dintre lucrurile foarte importante care ar trebui atinse în istorie”, a conchis inspectorul general din minister, dl prof. dr. Doru Dumitrescu.
Au urmat dezbaterile conduse de dna inspector școlar prof. dr. Elisaveta Roșu, la care a fost invitată să-și spună punctul de vedere și o olimpică națională, gojdista Sîrca Luana (din clasa a XII-a, pasionată de istorie, de patru ani olimpică națională).
Ovidiu Dan
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: În dezbatere „Locul și rolul disciplinei Istorie în societatea românească”.
Trimite email
luni, 8 decembrie 2025 la 03:48:22 Ora standard a Europei de Est