Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Adrian Curaj a prezentat Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare, Inovare, cu elemente de specializare inteligentă

Miercuri, în Aula Magna

Adrian Curaj a prezentat Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare, Inovare, cu elemente de specializare inteligentă

Dl prof. univ. dr. Adrian Curaj, directorul general al Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), a fost miercuri (5 februarie 2014) oaspetele universitarilor orădeni.

Pentru marele public trebuie să spunem cine este și ce face UEFISCDI?
Răspunsul în aflăm chiar de pe site-ul agenției.
„Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) este o instituție publică cu personalitate juridică aflată în subordinea Ministerului Educației Naționale (MEN), iar funcțional consiliilor consultative ale MEN cu atribuții în domeniul învățământului superior, cercetării științifice, dezvoltării și inovării. Asigurăm activitatea executivă a Consiliului Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior (CNSPIS), Consiliului Național al Cercetării Științifice (CNCS), Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Superior (CNFIS),  Consiliului Național al Bibliotecilor Universitare (CNBU), Consiliului de Etică și Management Universitar (CEMU), inclusiv activitățile de alocare a resurselor financiare de la bugetul de stat și din alte venituri, precum și desfășurarea altor activități privind implementarea în sistem descentralizat a politicilor și programelor MEN privind învățământul superior, cercetarea, dezvoltarea și inovarea;
Coordonam, sub îndrumarea științifică a consiliilor CNCS și CCCDI, programe din cadrul Planului National pentru Cercetare, Dezvoltare si Inovare (PNCDI II).
Realizăm și implementăm proiecte de dezvoltare institutionala si de sistem, referitoare la învățământul superior, cercetare, dezvoltare și inovare, cu finanțare națională și internațională, cu avizul MEN.
Oferim consultanță și asistență tehnică pentru elaborarea și conducerea de proiecte la programele interne și internaționale de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și stimulare a inovării”.
Cine este dl prof. univ. dr. Adrian Curaj?
Directorul general al Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării  (UEFISCDI) este profesor universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Politehnica din București.
Miercuri, în Aula Magna a Universității din Oradea, domnia sa ne-a prezentat Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare, Inovare, cu elemente de specializare inteligentă.
„Rata de succes a proiectelor din România este mult sub cea din mediul internațional”
Pentru început, directorul general s-a referit la agenția pe care o conduce, fiind convins de „forța instituțiilor”; șeful agenției a vorbit despre proiectele de parteneriat, despre transparență și despre „chinurile facerii”…
„Elementul care ar putea debloca, pur și simplu, energii fantastice ar fi o autonomie reală a școlii românești, a universităților românești”. Cu sinceritate și curaj, directorul UEFISCDI a pus punctul pe i arătând că „Rata de succes a proiectelor din România este mult sub cea din mediul internațional, câștigă unu din șase sau unu din șapte; pierdem cinci proiecte câștigăm unu, scriem multe, încercăm să ne asociem cu cei mai buni, cei mai puternici, pentru a avea succes!”
În cadrul conferinței, domnia sa a subliniat importanța ecosistemului de inovare în cercetare și dezvoltare, antreprenoriat și excelență; privit cu lupa, într-o regiune micuță, acest ecosistem cuprinde firme și universități, actori diverși, mai mari sau mai mici, care au proiecte de cercetare, au legături în afară, excelente, exportă, dar nu colaborează deloc între ele, nu se cunosc, pur și simplu, iar  directorul se întreabă: „Ce-ar însemna să-i faci să lucreze și între ei?”
Referindu-se la fondurile care pot fi accesate prin proiectele europene, dl profesor constată că „Dacă am avea posibilitatea să accesăm mai ușor niște fonduri de risc, poate că mai mulți dintre noi și-ar pune ideile în practică și mă gândesc la tinerii din jurul nostru”.
Credibilitatea și masa critică
„Îmi propun orice, dar dacă din ce mi-am propus nu mă țin de niciun fel de cuvânt, atunci chiar nu pot să obțin nimic. Ne lipsește masa critică. Dacă nu avem masă critică, povestim ce vrem noi, că suntem buni, frumoși, puternici, schimbăm lumea. N-avem masă critică. Vin tinerii lângă noi, construiesc, dar nu-i mobilizăm, nu-i mișcăm unde trebuie, nu admitem ce trebuie… Deci n-avem masă critică”.
Aflăm apoi că pentru anul 2020, România și-a propus 2 % investiții, 1 la sută public, 1 la sută privat pentru cercetare.
Evaluând condițiile geografice favorabile de care dispunem (Dunărea și Marea Neagră) și unele realizările importante, fie și numai centrala nucleară de la Cernavodă și centrala de la Turnu Măgurele, dl prof. Adrian Curaj avea să sublinieze faptul că strategic vorbind România este un lider regional și poate deveni chiar mondial, dar ceva nu funcționează, undeva există un blocaj și pentru a ieși din acest impas trebuie identificate prioritățile și politicile corespunzătoare.
Ovidiu Dan   

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:55:29 Ora de vară a Europei de Est