Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Sărbătoarea culturală „Curtea de la Argeș - 45”

„Politica dezbină, cultura unește!


Sărbătoarea culturală „Curtea de la Argeș - 45”
Revista de cultură „Curtea de la Argeș", fondată de acad. Gheorghe Păun în 2010, a ajuns la numărul 45. Cu acest prilej, la 8 august 2014, în sala de spectacole a Centrului de Cultură și Arte „George Topîrceanu" (a.m.) și sala de consiliu a municipiului Curtea de Argeș - Oraș Regal (p.m.), a avut loc o întânire prietenească a colaboratorilor și cititorilor revistei din România, Republica Moldova, dar și din alte țări, la invitația inimosului și hiperactivului academician Gheorghe Păun, sub aura curcubeului generat de „Podul de Reviste".

Am avut onoarea să particip la acest eveniment în calitate de cititor și promotor al revistei, alături soția mea și prietenul meu, fost coleg de liceu, ing. Gheorghe Griguță, patronul firmei Coniz Romarg din Pitești, mare iubitor de cultură și sponsor al revistei.

Despre evenimentul precedent, din 8 august 2013, puteți (re)citi interviul pe care l-am dat revistei „OviDan" la adresa: http://www.ovidan.ro/?p=articles.details.9118, iar cele 45 de numere ale revistei „Curtea de la Argeș" se pot descărca gratuit de la adresa http://curteadelaarges.ro./arhiva.php.

La evenimentul din 2014 au participat circa 50 de personalități culturale: academicieni, profesori universitari, scriitori, istorici, editori de reviste, pictori, artiști etc. (De aici se puteau alege ușor cel puțin 5 miniștri ai culturii, de cea mai bună calitate!).

Atmosfera de fundal artistic, de muzică și poezie, a fost asigurată de Ninela Caranfil (o actriță, artistă emerită din Republica Moldova), Eugen Cristea (actor, poet și cântăreț folk), ing. Ion Crețeanu (rapsod popular și cobzar oltean, care a interpretat, printre altele și „Balada lui Constantin Brâncoveanu", care a adus lacrimi în ochii multora dintre noi și pe care o redau în finalul acestui articol) și Maria Calleya (pianistă).

În partea a doua, doamna Maria Margareta Labiș, sora poetului Nicolae Labiș, a recitat, cu mare emoție personală pe care ne-a transmis-o și nouă, poezia dedicată de fratele său Meșterului Manole, pe care o redăm tot în finalul acestui scurt articol.

„Politica dezbină, cultura unește!”

Partea a doua, de la primărie, a fost dedicată lansărilor de carte, în care au impresionat alocuțiunile rostite de Gheorghe Păun, Nicolae Dabija, Vasile Șoimaru, Paula Romanescu, Theodor Codreanu, Mihail Diaconescu, Dan Drăgan, Dan Farcaș, Dragoș Vaida ș.a.

Subscriem total la ideea dlui Dabija, exprimată la Curtea de Argeș: „Politica dezbină, cultura unește!”

Am avut prilejul de a admira expoziția de pictură „Atitudini contemporane", organizată de Dan Truică (28 artiști ai prezentului, dintre care-i amintim pe Skultety Alma Nemira, Andreea Condescu, Ioan Varna, Răzvan Mircea Ciacaru, Florin Popescu sau Diana Ciurea, au avut opere expuse în hol).

Tot în hol a fost deschis și un incitant salon de carte pentru bibliofili, de unde am achiziționat câteva cărți noi ale nebositului Gheorghe Păun: volumele de poezii „De-a viața” și „Teama de toamnă" și volumul de proză umoristică „Vedere de pe Dealul Olarilor". Am mai cumpărat și alte cărți ale unor colaboratori ai revistei: „Gândirea pluralistă" (de Dan Farcaș), „Viitorul din începuturi" (de Dragoș Vaida) și „Românii din jurul României" (de Vasile Șoimaru, un urmaș din Neamul Șoimăreștilor care a pornit, pe cont propriu, să caute supraviețuitori români la Cotul Donului și peste tot pe unde se mai află în afara României).

I-am revăzut aici, cu mare plăcere, pe pictorul Ion Hultoană (care a pictat portretul lui Gheorghe Păun) și pe artistul plastic Ecaterina Mihai (cea care a imortalizat și anul acesta imaginile pe care le veți putea admira anexate la acest articol).

Balada Sfântului
Constantin Brâncoveanu

(Baladă populară)

Într-o joi de dimineață,
Zi scurtării lui din viață,
Brâncoveanu se scula,
Fața blândă el spăla,
Barba albă-și pieptăna,
La icoane se-nchina;
Pe fereastră el căta
Și amar se spăimânta!

-Dragii mei, coconi iubiți!
Lăsați somnul, vă treziți,
Armele vi le gătiți,
Că pe noi ne-a-nconjurat
Pașa cel neîmpăcat,
Ieniceri cu tunuri mari
Ce sparg ziduri cât de tari!

Bine vorba nu sfârșea,
Turcii-n casă năvălea,
Pe toți șase mi-i prindea
Și-i ducea de-i închidea
La Stambul, în turnul mare
Ce se-nalță lângă mare,
Unde zac fețe domnești
Și soli mari împărătești.
Mult acolo nu zăceau
Că sultanu-i aducea
Lângă foișorul lui
Pe malul Bosforului.

-Brâncovene Constantin,
Boier vechi și domn creștin,
Adevăr e c-ai gândit,
Pân-a nu fi mazilit,
Să desparți a ta domnie
De a noastră-mpărăție?
Bani de aur ai bătut,
Făr-a-ți fi de mine teamă,
Făr-a vrea ca să dai seamă!

-De-am fost bun, rău la domnie
Dumnezeu singur o știe;
De-am fost mare pre pământ,
Cată-acum de vezi ce sunt!

-Constantine Brâncovene!
Nu-mi grăi vorbe viclene!
De ți-e milă de copii
Și de vrei ca să mai fii,
Lasă legea creștinească
Și te dă-n legea turcească!

-Facă Dumnezeu ce-o vrea!
Chiar pe toți de ne-ați tăia
Nu mă las de legea mea!

Sultanul din foișor
Dete semn lui imbrohor,
Doi gealați veneau curând
Săbiile fluturând,
Și spre robi dacă mergeau
Din coconi își alegeau
Pe cel mare și frumos
Și-l puneau pe scaun jos.
Și când spada repezea
Capul iute-i reteza!
Brâncoveanu greu ofta:
„Doamne, fie voia Ta!"

Cei gealați iarăși mergeau
Și din doi își alegeau
Pe cel gingaș mijlociu,
Cu păr neted și gălbiu,
Și pe scaun îl punea
Și capul îi reteza!
Brâncoveanu greu ofta:
„Doamne, fie voia Ta!"

Sultanul se minuna
Și cu milă îi grăia:
-Brâncovene Constantin,
Boier vechi și domn creștin!
Patru fii tu ai avut,
Din ei, trei ți i-ai pierdut,
Numai unul ți-a rămas!
Cu zile de vrei să-l las,
Lasă legea creștinească
Și te dă-n legea turcească!

-Mare-i Domnul Dumnezeu!
Creștin bun m-am născut eu,
Creștin bun a muri vreu...
Taci drăguță nu mai plânge
Că-n piept inima-mi se frânge,
Taci și mori în legea ta,
Că tu ceru-i căpăta!

Imbrohorul se-ncrunta,
Gealații înainta,
Și pe blândul copilaș,
Dragul tatii fecioraș,
La pământ îl arunca
Și zilele-i ridica
Brâncoveanu greu ofta
Și din suflet cuvânta:
„Doamne, fie voia Ta!"

Apoi el se-ntuneca,
Inima-i se despica,
Pe copii se arunca,
Îi bocea, îi săruta,
Și turbând apoi striga:
-Alelei! Tâlhari păgâni!
Alei! Voi feciori de câini!
Patru fii eu am avut,
Pe toți patru i-ați pierdut!
Dar-ar Domnul Dumnezeu
Să fie pe gândul meu:
Să vă ștergeți pre pământ
Cum se șterg norii de vânt,
Să n-aveți loc de îngropat,
Nici copii de sărutat!

Turcii crunt se oțărau
Și pe dânsul tăbărau
Și zilele-i ridicau...
-Câini turbați, turci, liftă rea!
De-ați mânca și carnea mea,
Să știți c-a murit creștin
Brâncoveanu Constantin!

Meșterul

de Nicolae Labiș

Meșter valah, azi nume de fântână,
Crescut din lutul ce l-ai plămădit
În sprintenă zidire cu trei turle
Și ce dantelată de granit,
Din cântece pierdute până astăzi
Și din puterea visului vânjos
Ai închegat, cu palme bătucite,
Minunea de la Argeș mai în jos.

Un om bărbos ținea o floare albă
În aspre palme, mângâind-o blând...
Căzut în iarbă și secat de vlagă,
O doină tristă îngâna în gând.
Priveai. Și-un dor tulburător te-ncinse
Lui să-i închini nemaivăzut altar,
Să stea pe plaiul aspru, precum floarea
În palme bătucite de plugar.

Visai să vezi sub bolțile rotunde
Și-n fumul pâlpâit de lumânări,
Pe lemnul zugrăvit cu lut și soare
Chipul pălmașilor acestei țări.
Înfrigurat de-un singur gând, smulgându-ți
Ca zdrențe vii părerile de rău,
Tu ți-ai strivit sub talpa mănăstirii
Inima ta, tot ce-ai avut al tău.

Dar ți-ai simțit-o renăscând cu larmă
În dangătul de clopot, presimțit
Al veacurilor multe, viitoare,
Tu, prometeu român, purtând alt mit
Când ridicat pe cea mai-naltă turlă,
Cu glas profetic, domnului despot,
De-ai să mai poți clădi la fel minune,
I-ai dat răspunsul răzvrătit: - Mai pot!

Orbind cu pirozeaua de pe cușmă,
Și îndreptând hangerul de la gât,
Domnul țintea profilul pietrei, fraged,
Cu ochi pizmuitor și mohorât.
El jinduia numai a lui să fie
Tot ce-ai putut, plătind din tine, da.
Ca piatra de pe frunte să-i lucească
Rugul unic suit pe jertfa ta.

Când schelele curmate se surpară
Păreai atât de neînvins sub nori,
Încât cu slabe aripi de șindrilă
Ai fi putut spre alte zări să zbori.
Dar dragostea pământului și-a țării
Te-a prăvălit pe câmpul fumuriu,
Ca să țâșnești în veci de veci, fântână,
De jertfă și de cântec pururi viu.

S-a destrămat sub piatră-n mănăstire
Cel ce demult a poruncit ca domn,
Fântâna curge-n brazde și-n ulcioare,
Fără odihnă,
fără uitare,
fără somn.

În final doresc să-i mulțumesc public domnului academician Nicolae Dabija, membru al Academiei Republicii Moldova și al Academiei Române, că a acceptat invitația mea de a vizita Universitatea Agora din Oradea, prilej cu care vom organiza un eveniment cultural pentru studenții noștri și o colectare de cărți în limba română pentru românii din Transnistria.

Ioan Dzițac

P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Sărbătoarea culturală „Curtea de la Argeș - 45”.