Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

CHINA: Curățenie-Hărnicie-Inteligență-Năzuințe-Avânt (4)

Ioan Dzițac

CHINA: Curățenie-Hărnicie-Inteligență-Năzuințe-Avânt (4)

Rezumat. După ce am vorbit despre Curățenie [1], Hărnicie [2] și Inteligență/Înțelepciune [2], azi a venit rândul să încheiem acest serial, vorbind despre Năzuințele Chinei, bazate pe Avântul actual. Þintele sale sunt grandioase, „Mari cât China”, dar realiste și realizabile. O dovedește cu prisosință accelerația pe care a luat-o dezvoltarea Chinei în ultimii ani. Nu mai departe, începând chiar cu această lună (octombrie 2013), Shanghaiul, un oraș cu o populație cât României, dar cu o suprafață de 37 de ori mai mică, a devenit zonă comercială liberă, luând-o pe urmele Hong Kong-ului.

Spre o economie de piață reală în China, după experimentul Shanghai. În [5-7] putem citi mult lucruri interesante despre fascinantul Shanghai. Cel mai mare oraș din China, cel mai mare port din lume, cu două aeroporturi internaționale, nod feroviar pentru cele mai mari trei linii ferate din China, a devenit din octombrie a.c. zonă comercială liberă [5]: „Un spațiu economic diferit de economia Chinei, o zonă nouă în care oficialii chinezi testează liberalizarea economiei. Scopul declarat de Beijing ar fi restructurarea economiei chineze cu ajutorul acestui experiment, în așa fel încât să facă față noilor tendințe ale economiei mondiale.”
Autostrăzi, 300.000 km până în 2015. În ultimii 10 ani, China a construit peste 50.000 km de autostrăzi, mai mult decât 2/3 din totalul autostrăzilor din SUA. [7]. Câteva dintre autostrăzile suspendate construite de chinezi, care îți taie pur și simplu respirația, se pot vizualiza accesând [8].
Are China ambiția și capacitatea de a deveni lider mondial?
„Când „Dragonul se trezește”, Statele Lumii… tremură. Aspirațiile economice ale Chinei sunt aliniate ambițiilor politice, regimul conștientizând legătura strânsă dintre cele două. China se consideră o forță economică în ascensiune, iar hotărârea depășirii oricăror obstacole pentru atingerea pragului de „principala putere mondială” este realmente vizibilă. Reforma sistemului bancar, precum și privatizarea accelerată a sectorului de stat s-au declanșat deja, efectele acestor schimbări fiind promițătoare.” [4].
Samuel Phillips Huntington, profesor la Harvard și analist politic, în  cartea sa „Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale” (1993, reeditată în 1996) susține teza unei noi ordini mondiale, anticipând încă la sfârșitul Războiului Rece: „China probabil va avea cea mai puternică economie în secolul al XXI-lea, iar Asia este de așteptat să aibă șapte dintre cele mai puternice economii dintr-un „Top Ten” până în 2020” [9]. Huntington constată că civilizația sinică se afirmă deja datorită dezvoltării economice rapide. El crede că scopul Chinei este acela de a-și reafirma statutul de hegemon regional. În acel moment, statele din zonă, precum Coreea și Vietnamul, i se vor subordona datorită tradiției istorice și a confucianismului. Previziunile lui Huntington au fost deja depășite.  Yuanul chinezesc impunându-se tot mai mult în fața dolarului american, SUA fiind atât de îndatorată Chinei, încât ar da faliment, dacă ar trebui să returneze toată datoria de îndată, spun specialiștii.
Deja yuanul a înlocuit dolarul în schimburile comerciale dintre China cu țări precum Argentina, Australia, Emiratele Arabe Unite, Brazilia și chiar, surprinzător, Japonia [10].
În prezent, nu cred că există un oraș mai mare din lume în care să nu fie și o comunitate de chinezi. Construirea „capetelor de pod” continuă prin politici de emigrare, dar și prin stabilirea de relații cu oameni importanți din alte țări. De exemplu, am văzut la fața locului, Universitatea Academiei Chineze de Științe are un program de burse doctorale pentru țările lumii a treia, prin care inteligențele acestor țări sunt atrase să-și facă doctoratul gratuit în China. Evident, răsplata va veni mai târziu, înzecit sau însutit.
Va ajunge „rasa galbenă” stăpâna Lumii? Cred că asta nu depinde nu numai de ei, ci și de „boieria” (a se citi „lenea”) restului lumii. Reamintesc că ziarul The Guardian, citând o sursă guvernamentală britanică, spune:„Putem fie să începem să muncim la fel de mult precum chinezii, fie în curând toți vom munci pentru chinezi”.
Bibliografie
[1] http://www.ovidan.ro/?p=articles.details.8866
[2] http://www.ovidan.ro/?p=articles.details.9257
[3] http://www.ovidan.ro/?p=articles.details.9296
[4] http://economiaonline.ro/china-provocarea-secolului-xxi/
[5] http://www.contributors.ro/economie/china-testeaza-liberalizarea-economiei-zona-libera-shanghai/
[6] http://roren.ro/ro/articles/181/shanghai-oras-planificat-oras-cu-cap
[7] http://www.cotidianul.ro/ambitie-made-in-china-300000-km-de-autostrada-in-2-ani-214427/
[8] http://www.realitatea.net/fotografii-care-iti-taie-respiratia-autostrazi-suspendate-in-china_1101609.html
[9] http://ro.wikipedia.org/wiki/Ciocnirea_civiliza%C8%9Biilor
[10] http://m.ziuanews.ro/dezvaluiri-investigatii/dolarul-chinezesc-82740

Trimite email
joi, 23 aprilie 2026 la 07:38:26 Ora de vară a Europei de Est