Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

CHINA: Curățenie-Hărnicie-Inteligență-Năzuințe-Avânt (4)

Ioan Dzițac

CHINA: Curățenie-Hărnicie-Inteligență-Năzuințe-Avânt (4)

Rezumat. După ce am vorbit despre Curățenie [1], Hărnicie [2] și Inteligență/Înțelepciune [2], azi a venit rândul să încheiem acest serial, vorbind despre Năzuințele Chinei, bazate pe Avântul actual. Þintele sale sunt grandioase, „Mari cât China”, dar realiste și realizabile. O dovedește cu prisosință accelerația pe care a luat-o dezvoltarea Chinei în ultimii ani. Nu mai departe, începând chiar cu această lună (octombrie 2013), Shanghaiul, un oraș cu o populație cât României, dar cu o suprafață de 37 de ori mai mică, a devenit zonă comercială liberă, luând-o pe urmele Hong Kong-ului.

Spre o economie de piață reală în China, după experimentul Shanghai. În [5-7] putem citi mult lucruri interesante despre fascinantul Shanghai. Cel mai mare oraș din China, cel mai mare port din lume, cu două aeroporturi internaționale, nod feroviar pentru cele mai mari trei linii ferate din China, a devenit din octombrie a.c. zonă comercială liberă [5]: „Un spațiu economic diferit de economia Chinei, o zonă nouă în care oficialii chinezi testează liberalizarea economiei. Scopul declarat de Beijing ar fi restructurarea economiei chineze cu ajutorul acestui experiment, în așa fel încât să facă față noilor tendințe ale economiei mondiale.”
Autostrăzi, 300.000 km până în 2015. În ultimii 10 ani, China a construit peste 50.000 km de autostrăzi, mai mult decât 2/3 din totalul autostrăzilor din SUA. [7]. Câteva dintre autostrăzile suspendate construite de chinezi, care îți taie pur și simplu respirația, se pot vizualiza accesând [8].
Are China ambiția și capacitatea de a deveni lider mondial?
„Când „Dragonul se trezește”, Statele Lumii… tremură. Aspirațiile economice ale Chinei sunt aliniate ambițiilor politice, regimul conștientizând legătura strânsă dintre cele două. China se consideră o forță economică în ascensiune, iar hotărârea depășirii oricăror obstacole pentru atingerea pragului de „principala putere mondială” este realmente vizibilă. Reforma sistemului bancar, precum și privatizarea accelerată a sectorului de stat s-au declanșat deja, efectele acestor schimbări fiind promițătoare.” [4].
Samuel Phillips Huntington, profesor la Harvard și analist politic, în  cartea sa „Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale” (1993, reeditată în 1996) susține teza unei noi ordini mondiale, anticipând încă la sfârșitul Războiului Rece: „China probabil va avea cea mai puternică economie în secolul al XXI-lea, iar Asia este de așteptat să aibă șapte dintre cele mai puternice economii dintr-un „Top Ten” până în 2020” [9]. Huntington constată că civilizația sinică se afirmă deja datorită dezvoltării economice rapide. El crede că scopul Chinei este acela de a-și reafirma statutul de hegemon regional. În acel moment, statele din zonă, precum Coreea și Vietnamul, i se vor subordona datorită tradiției istorice și a confucianismului. Previziunile lui Huntington au fost deja depășite.  Yuanul chinezesc impunându-se tot mai mult în fața dolarului american, SUA fiind atât de îndatorată Chinei, încât ar da faliment, dacă ar trebui să returneze toată datoria de îndată, spun specialiștii.
Deja yuanul a înlocuit dolarul în schimburile comerciale dintre China cu țări precum Argentina, Australia, Emiratele Arabe Unite, Brazilia și chiar, surprinzător, Japonia [10].
În prezent, nu cred că există un oraș mai mare din lume în care să nu fie și o comunitate de chinezi. Construirea „capetelor de pod” continuă prin politici de emigrare, dar și prin stabilirea de relații cu oameni importanți din alte țări. De exemplu, am văzut la fața locului, Universitatea Academiei Chineze de Științe are un program de burse doctorale pentru țările lumii a treia, prin care inteligențele acestor țări sunt atrase să-și facă doctoratul gratuit în China. Evident, răsplata va veni mai târziu, înzecit sau însutit.
Va ajunge „rasa galbenă” stăpâna Lumii? Cred că asta nu depinde nu numai de ei, ci și de „boieria” (a se citi „lenea”) restului lumii. Reamintesc că ziarul The Guardian, citând o sursă guvernamentală britanică, spune:„Putem fie să începem să muncim la fel de mult precum chinezii, fie în curând toți vom munci pentru chinezi”.
Bibliografie
[1] http://www.ovidan.ro/?p=articles.details.8866
[2] http://www.ovidan.ro/?p=articles.details.9257
[3] http://www.ovidan.ro/?p=articles.details.9296
[4] http://economiaonline.ro/china-provocarea-secolului-xxi/
[5] http://www.contributors.ro/economie/china-testeaza-liberalizarea-economiei-zona-libera-shanghai/
[6] http://roren.ro/ro/articles/181/shanghai-oras-planificat-oras-cu-cap
[7] http://www.cotidianul.ro/ambitie-made-in-china-300000-km-de-autostrada-in-2-ani-214427/
[8] http://www.realitatea.net/fotografii-care-iti-taie-respiratia-autostrazi-suspendate-in-china_1101609.html
[9] http://ro.wikipedia.org/wiki/Ciocnirea_civiliza%C8%9Biilor
[10] http://m.ziuanews.ro/dezvaluiri-investigatii/dolarul-chinezesc-82740

Trimite email
joi, 8 ianuarie 2026 la 01:50:07 Ora standard a Europei de Est