Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
27 iulie 2026

Programele pentru opționalele de Astronomie la nivel de liceu au fost publicate și se aplică din anul școlar 2026-2027. Patru discipline care urmăresc aceleași competențe generale: „Cerul mai aproape”, „Universul în mișcare”, „Stelele sub lupă”, „Universul și omul – o călătorie existențială”

Programele școlare pentru opționalele de Astronomie care vor fi disponibile la nivel de liceu au fost adoptate printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat luni în Monitorul Oficial. Programele, introduse pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Programele adoptate sunt pentru discipline incluse în Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), anume:
„Astronomie. Cerul mai aproape” – clasa a IX-a
„Astronomie. Universul în mișcare” – clasa a X-a
„Astronomie. Stele sub lupă” – clasa a Xi-a
„Astronomie. Universul și omul – o călătorie existențială” – clasa a XII-a

Potrivit documentului adoptat, „ca disciplină nouă, conform Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, aceasta se regăsește, ca disciplină de tip opțional ce poate fi inclusă în oferta națională, în Anexa nr. 2 din OMEC nr. 4350/2025 filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasele a IX-a – a XII-a la Note specifice, partea 2) Precizări privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și în Anexa nr. 3 din același ordin, filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii, clasele a IX-a – a XII-a.
Toate cele patru discipline urmăresc formarea acelorași competențe generale, anume:

Formularea de explicații argumentate pe baza rezultatelor investigării fenomenelor și proceselor cosmice
Analizarea de modele explicative referitoare la structura și evoluția sistemelor în ansamblul Universului
Corelarea de concepte și legi ȘTIAM pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă din domeniul astronomiei.
Formularea de opinii argumentate referitoare la explorarea responsabilă a spațiului cosmic...
Citiți mai multe pe Edupedu...

CHINA: Curățenie-Hărnicie-Inteligență-Năzuințe-Avânt (4)

Ioan Dzițac

CHINA: Curățenie-Hărnicie-Inteligență-Năzuințe-Avânt (4)

Rezumat. După ce am vorbit despre Curățenie [1], Hărnicie [2] și Inteligență/Înțelepciune [2], azi a venit rândul să încheiem acest serial, vorbind despre Năzuințele Chinei, bazate pe Avântul actual. Þintele sale sunt grandioase, „Mari cât China”, dar realiste și realizabile. O dovedește cu prisosință accelerația pe care a luat-o dezvoltarea Chinei în ultimii ani. Nu mai departe, începând chiar cu această lună (octombrie 2013), Shanghaiul, un oraș cu o populație cât României, dar cu o suprafață de 37 de ori mai mică, a devenit zonă comercială liberă, luând-o pe urmele Hong Kong-ului.

Spre o economie de piață reală în China, după experimentul Shanghai. În [5-7] putem citi mult lucruri interesante despre fascinantul Shanghai. Cel mai mare oraș din China, cel mai mare port din lume, cu două aeroporturi internaționale, nod feroviar pentru cele mai mari trei linii ferate din China, a devenit din octombrie a.c. zonă comercială liberă [5]: „Un spațiu economic diferit de economia Chinei, o zonă nouă în care oficialii chinezi testează liberalizarea economiei. Scopul declarat de Beijing ar fi restructurarea economiei chineze cu ajutorul acestui experiment, în așa fel încât să facă față noilor tendințe ale economiei mondiale.”
Autostrăzi, 300.000 km până în 2015. În ultimii 10 ani, China a construit peste 50.000 km de autostrăzi, mai mult decât 2/3 din totalul autostrăzilor din SUA. [7]. Câteva dintre autostrăzile suspendate construite de chinezi, care îți taie pur și simplu respirația, se pot vizualiza accesând [8].
Are China ambiția și capacitatea de a deveni lider mondial?
„Când „Dragonul se trezește”, Statele Lumii… tremură. Aspirațiile economice ale Chinei sunt aliniate ambițiilor politice, regimul conștientizând legătura strânsă dintre cele două. China se consideră o forță economică în ascensiune, iar hotărârea depășirii oricăror obstacole pentru atingerea pragului de „principala putere mondială” este realmente vizibilă. Reforma sistemului bancar, precum și privatizarea accelerată a sectorului de stat s-au declanșat deja, efectele acestor schimbări fiind promițătoare.” [4].
Samuel Phillips Huntington, profesor la Harvard și analist politic, în  cartea sa „Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale” (1993, reeditată în 1996) susține teza unei noi ordini mondiale, anticipând încă la sfârșitul Războiului Rece: „China probabil va avea cea mai puternică economie în secolul al XXI-lea, iar Asia este de așteptat să aibă șapte dintre cele mai puternice economii dintr-un „Top Ten” până în 2020” [9]. Huntington constată că civilizația sinică se afirmă deja datorită dezvoltării economice rapide. El crede că scopul Chinei este acela de a-și reafirma statutul de hegemon regional. În acel moment, statele din zonă, precum Coreea și Vietnamul, i se vor subordona datorită tradiției istorice și a confucianismului. Previziunile lui Huntington au fost deja depășite.  Yuanul chinezesc impunându-se tot mai mult în fața dolarului american, SUA fiind atât de îndatorată Chinei, încât ar da faliment, dacă ar trebui să returneze toată datoria de îndată, spun specialiștii.
Deja yuanul a înlocuit dolarul în schimburile comerciale dintre China cu țări precum Argentina, Australia, Emiratele Arabe Unite, Brazilia și chiar, surprinzător, Japonia [10].
În prezent, nu cred că există un oraș mai mare din lume în care să nu fie și o comunitate de chinezi. Construirea „capetelor de pod” continuă prin politici de emigrare, dar și prin stabilirea de relații cu oameni importanți din alte țări. De exemplu, am văzut la fața locului, Universitatea Academiei Chineze de Științe are un program de burse doctorale pentru țările lumii a treia, prin care inteligențele acestor țări sunt atrase să-și facă doctoratul gratuit în China. Evident, răsplata va veni mai târziu, înzecit sau însutit.
Va ajunge „rasa galbenă” stăpâna Lumii? Cred că asta nu depinde nu numai de ei, ci și de „boieria” (a se citi „lenea”) restului lumii. Reamintesc că ziarul The Guardian, citând o sursă guvernamentală britanică, spune:„Putem fie să începem să muncim la fel de mult precum chinezii, fie în curând toți vom munci pentru chinezi”.
Bibliografie
[1] http://www.ovidan.ro/?p=articles.details.8866
[2] http://www.ovidan.ro/?p=articles.details.9257
[3] http://www.ovidan.ro/?p=articles.details.9296
[4] http://economiaonline.ro/china-provocarea-secolului-xxi/
[5] http://www.contributors.ro/economie/china-testeaza-liberalizarea-economiei-zona-libera-shanghai/
[6] http://roren.ro/ro/articles/181/shanghai-oras-planificat-oras-cu-cap
[7] http://www.cotidianul.ro/ambitie-made-in-china-300000-km-de-autostrada-in-2-ani-214427/
[8] http://www.realitatea.net/fotografii-care-iti-taie-respiratia-autostrazi-suspendate-in-china_1101609.html
[9] http://ro.wikipedia.org/wiki/Ciocnirea_civiliza%C8%9Biilor
[10] http://m.ziuanews.ro/dezvaluiri-investigatii/dolarul-chinezesc-82740

Trimite email
vineri, 21 august 2026 la 08:43:15 Ora de vară a Europei de Est