Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

18 septembrie 2024

Concurs profesori metodiști – an școlar 2024-2025
Care sunt criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească profesorii

Ministerul Educației a trimis precizări referitoare la corpul profesorilor metodiști în anul școlar 2024-2025, potrivit unui document obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 2938/DGMRURS/09.09.2024. Conform sursei citate, corpul de profesori metodiști trebuie definitivat în fiecare județ până pe 4 octombrie.
Până la data de 4 octombrie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației decizia inspectorului școlar general privind componența corpului de profesori metodiști, un raport succint despre procesul de selecție din acest an și un tabel centralizator după modelul comunicat în teritoriu.

Procesul de selecție a metodiștilor inspectoratului școlar pentru anul şcolar 2024-2025
Potrivit Ministerului Educației, fiecare inspectorat școlar realizează o evaluare a activității de metodist a profesorilor încadrați pe această poziție în anul școlar trecut și, pe baza unor criterii generale specifice și cu acordul acestora, le reconfirmă statutul în anul școlar 2024 – 2025.

Nu pot avea calitatea de metodist al inspectoratului școlar persoanele care în anul școlar 2024-2025 ocupă funcții de conducere sau de îndrumare și control.


Criteriile generale pentru selecția unor noi cadre didactice, potrivit adresei Ministerului Educației:
a) studii: superioare, corespunzătoare funcției didactice ocupate;
b) statut profesional: titular în învăţământul preuniversitar de stat;
c) evoluție în carieră: minimum gradul didactic II;
d) calitatea activității didactice: calificativul anual Foarte bine, obținut în fiecare dintre ultimii cinci ani şcolari;
e) experiență în desfăşurarea activității de mentorat didactic sau a unor activități de tip metodic, experiență certificată de conducerea unității de învăţământ în baza activităților desfăşurate de candidat în ultimii trei ani scolari.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
18 septembrie 2024

2.000 de lei pentru elevii cu media 10 la Evaluarea Națională 2024 și 5.000 de lei pentru cei cu medii maxime la BAC 2024 – proiect adoptat de Guvern / Sumele sunt aceleași din 2022

Proiectul care prevede ca elevii care au obținut media 10 la Evaluarea Națională 2024 să primească 2.000 de lei, iar cei cu medii maxime la examenul național de Bacalaureat 2024 – 5.000 de lei, este pe ordinea de zi în Guvern.
Este vorba despre proiectul de hotărâre privind acordarea de stimulente financiare absolvenților care au obținut media 10 la Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a, sesiunea 2024 și la examenul național de Bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2024.
Proiectul de Hotărâre de Guvern (HG) a fost adoptat în ședința de Guvern, miercuri, a anunțat ministra Educației, Ligia Deca, pe pagina sa de Facebook.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...


2 septembrie 2024

Toți inspectorii școlari generali din țară, convocați la Poiana Brașov de ministra Ligia Deca, la trei zile de consfătuiri, pe 4-6 septembrie – surse

Toți inspectorii școlari generali (ISG) din inspectoratele școlare sunt convocați pentru trei zile de consfătuiri la Poiana Brașov de ministra Ligia Deca, potrivit surselor Edupedu.ro.
Șefii inspectoratelor școlare județene (ISJ) și din Municipiul București (ISMB), numiți politic după Pixiada din luna august – despre care a scris aici pe larg Edupedu.ro, vor merge la Poiana Brașov pe 4-6 septembrie.


Mai mulți secretari de stat din Ministerul Educației și ministra Ligia Deca se vor întâlni cu inspectorii școlari generali în format fizic, mai arată sursele citate.

Potrivit surselor noastre, consfătuirile de 3 zile vor avea loc la Hotel Șoimul din Poiana Brașov.


Pentru inspectorii școlari generali adjuncți, întâlnirile cu oficiali din Ministerul Educației se vor organiza online, de pe 3 până după 20 septembrie, după graficul transmis în inspectoratele școlare.

Deca nu a mai organizat până acum astfel de întâlniri cu inspectorii școlari generali care să dureze mai mult de o zi.

Ligia Deca a mai organizat o conferință cu inspectorii școlari generali în format fizic și în anul școlar trecut, la București, în octombrie 2023.

Atunci, erau pe ordinea de zi bursele școlare, transportul elevilor, digitalizarea evaluărilor naționale și organizarea noilor direcții județene de învățământ preuniversitar (DJIP).
Edupedu.ro a scris la mijlocul lunii august că începe Pixiada, sezonul numirilor din pix ale inspectorilor și directorilor de școli: peste 2.500 de persoane au fost puse de politicieni sau reconfirmate în conducerile școlilor și ISJ-urilor.

Recent, Ligia Deca l-a schimbat din pix pe inspectorul școlar general PNL Cătălin Canciu cu Cici Bolovan, tot de la PNL, președinta organizației județene de femei a partidului.

Politizarea educației, la loc comanda. Ligia Deca a cedat presiunii partidelor și a șters de pe lista incompatibilităților pentru directorii și inspectorii școlari funcțiile de consilieri locali sau județeni, în proiectul legii învățământului preuniversitar
Concursul pentru șefia inspectoratelor școlare, profund politizate, nu se organizează nici în acest an. Ligia Deca: “Eu îmi doresc profesionalizarea managementului la nivelul inspectoratelor”, dar după adoptarea legilor
Consfătuirile naționale pe discipline școlare au loc online, în perioada 1-30 septembrie, potrivit unei adrese a Ministerului Educației...

Rubrici | Controverse

La 40 de zile de la înălţarea sa la cer!

In memoriam profesorului Hodiş Alexandru


Iertare, distinse şi iubite profesore, Alexandru Hodiş, dacă nu ne pricepem să găsim, acum, cele mai potrivite cuvinte pentru a omagia un magister, un maestru în Limba şi literatura română, un Om între oameni, care s-a stins ca o lumânare, lăsându-ne mai săraci şi mai trişti!...citeste


 

9 aprilie

In memoriam - Alexandru Hodiş


Regretăm profund plecarea dintre noi a distinsului profesor de Limba şi literatura română Alexandru Hodiş, educator emerit, 44 de ani profesor şi peste 10 ani director la Şcoala Gimnazială din Ghiorac, reporter special al revistei noastre, titular al rubricii „Controverse", unde a semnat 35 de articole, cu pseudonimul Alex Serpens....citeste


 

Controverse (35)

Annie Bentoiu - o conştiinţă românească


Continuăm însemnările publicate în revista „OviDan", întrerupte din motive de sănătate, rugându-l pe Bunul Dumnezeu să ne ajute a sublinia contribuţia unor spirite luminate româneşti la cunoaşterea, cultivarea şi difuzarea valorilor noastre în circuitul universal....citeste


 

Controverse (34)

Solomon Marcus - partener de seamă în jocul internaţional al cercetării


Într-un număr recent al revistei „Ovidan", dl prof. universitar dr. Ioan Dziţac, rectorul Universităţii Agora, Oradea, publică un admirabil articol, de o uimitoare concizie, în care reuşeşte să evidenţieze toate laturile operei vaste şi diversificate a acad. Solomon Marcus....citeste


 

Controverse (33)

Critici sfâșiați lăuntric?


Nava-amiral a publicațiilor literar-culturale românești a decernat în februarie 2014 Premiul Cartea Anului al „României literare”, aflat la a XII-a ediție. ...citeste


 

Controverse (32)

O bere pentru Alex Ștefănescu


Când am aflat că dl Alex Ștefănescu are, în „Contemporanul Ideea europeană”, o rubrică permanentă intitulată „Literatura română după revoluție”, ne-au apărut în minte două enunțuri citite cândva într-un almanah literar:...citeste


 

Controverse (31)

Mihai Eminescu - contemporan de durată


Într-un studiu apărut cu multă vreme în urmă la Salonic, Antonis Mistakidis evidenția câteva trăsături definitorii pentru Mihai Eminescu și opera sa. ...citeste


 

Controverse (30)

Sextil Pușcariu - figură luminoasă și mereu actuală


Ne obișnuiserăm a-l întâlni, săptămână de săptămână, în paginile „României literare” pe dl Ion Simuț și-i citeam cu deosebit interes articolele (studiile publicate). ...citeste


 

Controverse (29)

Exercițiu de memorie culturală


În „Impresii literare” (1908), Ilarie Chendi remarca, în Viena, însuflețirea ajunsă la paroxism, convins fiind că aceasta se explică prin faptul că auto...citeste


 

Controverse (28)

Maestru și învățăcei – dialoguri polemice


Dl Paul Cernat a scris în „Observator cultural” nr. 427 o recenzie pozitivă la volumul „Carte de muncă” al lui Costi Rogozanu, afirmând, printre altele, că platforma Critic Atac e „cea mai importantă inițiativă intelectuală a ultimilor ani”....citeste


 

Controverse (27)

Demnitatea limbii versus glose pestilențiale


Cine privește, chiar în grabă, trista și încâlcita noastră perioadă de tranziție distinge ușor spectacolul grotesc ce a ocupat și ocupă scena, gemând de „măști râzânde puse bine pe-un caracter inimic”.(Eminescu) Grotesc, deoarece grotescul e „o anihilare tragică de valori, realizată prin deformare”. (E. Papu)...citeste


 

Controverse (26)

Istoria se repetă?


Se înmulțesc tot mai mult în ultima vreme vocile care își exprimă nedumerirea, dezamăgirea ori indignarea față de anumite aspecte din viața și lumea contemporană. Între acestea se distinge foarte clar glasul „docentului emerit de la universitățile din Leed (Marea Britanie) și Varșovia, unul dintre sociologii cei mai cunoscuți și influenți ai timpului nostru”. (Emil Rațiu)...citeste


 

Controverse (25)

Sănătatea morală a poeziei


În articolul „Blaga, totuși în actualitate” (R.l. nr. 52, 2012), dl Gheorghe Grigurcu afirmă că „marele poet și gânditor pare „defazat” în raport cu „globalizarea” care se arată dispusă a neglija particularitățile naturale ale popoarelor”....citeste


 

Controverse

Dreptul la contradiție și teama de posteritate


În 1983, dl N. Manolescu acorda lui P. Driscu un interviu în care, printre altele, afirma: „Eu am pledat întotdeauna pentru dreptul criticului la contradicție (...), la revenire, la revizuire...” Își întemeia afirmația pe considerentul că orice critic, în decursul timpului, învață și învățând își modifică gustul și înțelege altfel lucrurile....citeste


 

Controverse

„Un mod original de a trăi și dialoga cu literatura”


În vremea din urmă, numele lui N. Steinhardt apare tot mai des în revistele literare, articolele publicate demonstrând că monahul de la Rohia a fost o conștiință extraordinară, o ființă morală exemplară, un spirit dornic să-și lărgească necontenit orizontul cunoașterii....citeste


 

Controverse

Instalat în durată?


În nr. 33 al României literare (17. 08. 2012, p. 5), dl Alex Ștefănescu publică „Noi definiții critice”, ultima referindu-se la prof. univ. dr. Dumitru Micu, autor ce a scris peste 35 de cărți (monografii, sinteze, panorame, istorii ale literaturii etc.), peste 100 de prefețe la opere ale unor scriitori clasici și contemporani, iar în ultimii ani a publicat două lucrări memorialistice și un roman....citeste


 

Controverse

Profesori și scriitori de raftul întâi


O lume netrecută prin cărți, nemodelată de litera și spiritul lor, e o lume pierdută, deoarece indiferența (sau și mai rău disprețul) față de carte și școală înseamnă totodată indiferență și dispreț față de om, față de măreția ori tragismul vieții acestuia....citeste


 

Controverse

Iarași Caragiale


De la îngrijitorii ediției I. L. Caragiale Opere1 (Al. Rosetti, S. Cioculescu, L. Călin) știm că în ziarul „Viitorul” a fost dusă o campanie de presă împotriva scriitorului. ...citeste


 

Controverse

De ce nu îmbătrânește Caragiale?


Întrebarea aceasta și-o punea scriitorul Gh. Brăescu într-o convorbire cu F. Aderca și ea a fost consemnată de acesta din urmă în cartea sa „Mărturia unei generații”. Răspunsul îl dă tot autorul romanului „Moș Belea”. În opinia acestuia, Caragiale trăiește „pentru că n-au murit eroii lui”, pentru că mentalitatea a rămas aceeași și pentru că umorul său este luat din adevărul vieții....citeste


 

Controverse

Dulcea sinamăgire


Editorialul dlui N. Manolescu cu titlul „Avea Caragiale conștiință artistică?” (R.l. nr. 5, 2012) îi va nedumeri cu siguranță pe numeroșii iubitori ai scriitorului....citeste


 

Controverse

„Măseaua” lui Z. Stancu


În nr.1 (pe 2012) al României literare, dl Ilie Rad publica un fragment din caietele cu însemnări (aproape) zilnice ale lui M. Beniuc, intitulate „Însemnările unui om de rând” și aflate în arhiva prof. V. Fanache, autorul exegezei „Poezia lui M. Beniuc” (1972)....citeste


 

Controverse

Mușcați de invidie


Într-o anchetă realizată de N. Mecu în Revista de Istorie și Teorie Literară nr. 1-2 ianuarie - iunie 1989 cu titlul „Semnificații contemporane ale operei eminesciene” citim, printre altele, răspunsul Ioanei M. Petrescu și pe cel al lui Gheorghe Grigurcu. ...citeste


 

Controverse

Marx este un câine mort?


În România literară (nr. 37, 16.09.2011, p.9), dl Sorin Lavric publică o cronică a ideilor la volumul „Maeștri și discipoli”, de George Steiner, intelectualul de excepție, specializat deopotrivă în critica literară, în analiza fenomenului lingvistic și în teoria și istoria culturii, motiv pentru care unii l-au comparat cu M. de Montaigne și Erasmus din Rotterdam....citeste


 

Controverse

Amici - inamici


Alăturarea cuvintelor din fruntea acestor însemnări îi aparține dlui N. Breban și ea a fost folosită pentru a sugera relația dintre Marin Preda și autorul „Animalelor bolnave”, definită de acesta din urmă ca „o luptă pozitivă” între doi scriitori care, precizează N.B., se apropiau și în același timp se suspectau, deoarece ei propuneau tipuri de literatură diferite....citeste


 

Controverse

Criticul și noii comisari culturali


„Eminescu este pedepsit post – mortem, pentru că și-a iubit țara”.
Fraza de mai sus a fost extrasă din articolul „Iubire și pedeapsă”, scris de dl Alex Ștefănescu și publicat în R.l. nr. 14 din 8. 04. 2011, p. 5. ...citeste


 

Controverse

Revistele literare și pigmentarea politică


În cadrul temei fixate pentru luna aprilie, „Revistele literare - astăzi” și ca răspuns la o recenzie din „Cultura”, semnată de dl. C. Stănescu în care acesta compară echipa critică a „României literare” de astăzi cu cea din anii’60 – ’80, Gabriel Chifu scrie articolul „Două fețe ale aceleiași reviste” (R.l. 1 aprilie 2011)....citeste


 

Controverse

Școala – „un laborator al viitorului”


Sub titlul „Reforma școlii”, dl Nicolae Manolescu, „cel mai important critic postbelic”, cum îl numește Gabriel Chifu, publică în România literară (nr.1, 2011) un editorial plin de idei ce solicită luarea- aminte a tuturor factorilor implicați în ceea ce Domnia Sa numește „laboratorul viitorului”....citeste


 

Controverse

Criticul - „un mijlocitor cinstit”


Am fost îndemnați de Morice Blanchot a vedea în critic „un mijlocitor cinstit”, iar de Bernard Pingaud a-l socoti un cititor nu prea mult diferit de masa publicului, însă „un cititor de avangardă” la care apelăm ori de câte ori dorim să surprindem mișcarea profundă a unei opere, căci el posedă acea „experiență a posibilului”, locul comun unde un autor întâlnește mulțimea cititorilor săi....citeste


 

Controverse

Critici versus scriitori


În editorialul „Cultura premiilor” (România literară nr. 45), dl Nicolae Manolescu readuce în atenția cititorilor o problemă mai veche vizând relația critic literar - scriitor....citeste


 

Controverse

„Cultura bate criza”


În numărul 7 al acestei publicații („OviDan”), pornind de la o aserțiune a lui A. Thibaudet, ne întrebăm dacă marii profesori spre care se îndreaptă speranțele noastre vor găsi ”ideile matrice” care să ne îndrume și să ne scoată la lumină....citeste


 

Controverse

Cultura ca imagine


Citim cu plăcere, lăsându-ne cuprinși de o oarecare mândrie, articolul „Un stand românesc”, publicat de dl Mihai Zamfir la rubrica „Tropice surâzătoare” în România literară (nr. 42, din 5. XI. 2010, p.16). Autorul ne dă câteva informații despre Târgul de carte 2010 (desfășurat în orașul Brasilia), în cadrul căruia a funcționat pentru prima dată și un stand românesc, organizat de Ambasada română din Brazilia....citeste


 

Controverse

Cultura ca imagine


Citim cu plăcere, lăsându-ne cuprinși de o oarecare mândrie, articolul „Un stand românesc”, publicat de dl Mihai Zamfir la rubrica „Tropice surâzătoare” în România literară (nr. 42, din 5. XI. 2010, p.16)....citeste


 

Controverse

„Lamentamur non apparere labores nostros”


Peste vremi și mode, versul lui Horațiu intră în rezonanță cu frământarea scriitorului român, desprinsă din tema „Rezervația de scriitori”, fixată de România literară pentru luna octombrie 2010....citeste


 

Controverse

Eminescu – „un contemporan de durată”


Într-un număr mai vechi al său (12-18 I 1993, p.10), România literară se adresa „unor oameni de cultură români, nu numai literați, cu intenția de-a afla „cât de actual e Eminescu, de ce este actual, ce este mai actual și mai puțin actual” în/din scrierile sale....citeste


 

Controverse

Scriitori și „scrietori”


N-am putea spune ca toți cei care, după 1989, l-au „deconstruit”, „revizitat”, „revizuit” - recte defăimat - pe Eminescu suferă de ceea ce George Călinescu numea „amusie critică”. ...citeste


 

Controverse

Dar școala?!!


Când dl prim-ministru Emil Boc a vorbit atât de avântat despre „casa cărții”, ne venea să credem că iată, apăru un Borges-român care își imaginează raiul sub forma unei biblioteci....citeste


 

Controverse

Un exercițiu cinic?


Știam că toate regimurile de „forță” îi socotesc pe profesori simpli devoratori de bugete, dar credeam că la noi această atitudine e determinată doar de o ranchiună fiscală. ...citeste


 

duminică, 13 octombrie 2024, 06:47:59 Ora de vară a Europei de Est