Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
31 octombrie 2025

Pe 1 noiembrie are loc cel mai amplu eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație:
Finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025 (P)
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025, are loc la Palatul ASE din București, Piata Romana 6, finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025. Noutatea acestei ediții este că elevii vor expune proiectele lor pentru public pe durata întregii zile, oferind vizitatorilor ocazia să descopere inovațiile lor în mod direct.
Concursul este organizat de Asociația ,,Clubul Informaticii Economice – CyberKnowledgeClub” (CKC), fondată de cadre didactice ale Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ASE București, în parteneriat cu Colegiul Național ,,Sf. Sava” din București. Banca Comercială Română este sponsor principal la nivel național al acestui program, alături de care contribuie și compania SAP România si EdAstra Tech.
Sprijinul logistic este oferit de start-up-ul Nextlab.tech.
Nextlab.tech este cel mai mare concurs de robotică din România și este înregistrat în calendarul Ministerului Educației și Cercetării.
La acest eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație sunt așteptați sute de tineri din întreaga țară care își vor prezenta creațiile în cadrul probelor de Robotică Creativă, Robotică Sustenabilă și Verde, Line Follower și Labirint.
Participanții vor avea în continuare ocazia să își testeze roboții și să participe la sesiuni de jurizare organizate de specialiști din domeniul IT și educațional. Punctajele vor fi anunțate la finalul zilei, iar festivitatea de premiere se va desfășura a doua zi în format hibrid.
Vizitatorii sunt bineveniți să participe și să exploreze lumea fascinantă a roboticii educaționale.
Agenda finalei Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025
Data: 1 – 2 noiembrie 2025
Locația: Academia de Studii Economice din București (ASE) – Piața Romană 6, et. 3-4, București 010552
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025
8:00 –9:00 – Acces invitați și participanți / Deschiderea înscrierilor
9:00 – 9:30 – Festivitatea de deschidere (în AMFITEATRU I din clădirea Ion N Angelescu ASE)
9:30 – 10:00 – Pregătirea proiectelor pentru prezentare în zonele alocate de organizatori
10:00 – 13:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
13:00 – 13:30 – Pauză de masă
13:30 – 17:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
17:15 – Termen limită pentru depunerea contestațiilor

18:00 – Afișarea rezultatelor parțiale (la probele concursului)
18:00 – 18:45 – Organizarea și desfășurarea probelor de baraj
Duminică, 2 noiembrie 2025
10:00 – Afișarea rezultatelor finale pe site-ul oficial al concursului:
12:00 – Premierea participanților în format hibrid.
Vă așteptăm să fiți alături de tinerii inovatori care modelează viitorul roboticii în România!

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
6 mai 2025

Studenții, masteranzii și doctoranzii ar putea primi burse de studiu în străinătate, printr-un concurs național organizat de Ministerul Educației – proiect de Hotărâre de Guvern

Tinerii români interesați să studieze în afara țării ar putea să primească burse finanțate din bugetul de stat și din fonduri speciale ale Ministerului Educației și Cercetării, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern pus în consultare publică. Bursele sunt destinate pentru licență, masterat, doctorat, dar și pentru cercetare sau cursuri de vară și vor fi acordate prin concurs național, prevede proiectul.
Fondul de burse „se poate constitui atât din sume de la bugetul de stat cât și din veniturile proprii ale Ministerului Educației și Cercetării provenite din procentul de 5% din încasările în valută aferente taxelor percepute de instituțiile de învățământ superior de stat de la studenții și cursanții străini”, este menționat în proiectul de hotărâre.
Bursele în străinătate pot acoperi, total sau parțial, cheltuielile cu taxele de școlarizare, cazare, hrană, întreținere în străinătate etc.
Potrivit notei de fundamentare, bursele vor fi disponibile pentru:
studii universitare complete și parțiale de licență, de masterat și de doctorat;
studii postuniversitare și postdoctorale;
stagii de cercetare/specializare;
stagii de formare postuniversitară și postdoctorală;
cursuri de vară.
Bursele se vor obține prin concurs național organizat de Ministerul Educației și Cercetării, iar regulamentul de concurs urmează să fie elaborat.
Numărul de luni de bursă, tipurile de bursă, domeniile pentru care se acordă bursele, precum și cuantumul bursei lunare, în euro, pe țări/pe tip de bursă se vor stabili anual prin ordin al ministrului Educației și Cercetării, care se publică în Monitorul Oficial al României.
Mai mult, „Ministerul Educației și Cercetării asigură o sumă necesară acoperirii
asigurării medicale, doar în cazul în care aceasta nu este acoperită de regulamentele
europene în vigoare, precum și transportul internațional din România până la locul de
stagiu și retur, o singură dată pe an universitar, dacă acesta nu este asigurat de partea
primitoare”, mai este menționat în documentul oficial.
Domeniile de interes pentru România, pentru care vor fi acordate bursele, sunt următoarele:
energie; bioeconomie; tehnologia informațiilor și a comunicațiilor; spațiu și securitate; mediu și schimbări climatice; eco-nano-tehnologii și materiale avansate; sănătate…

Rubrici | Controverse

La 40 de zile de la înălţarea sa la cer!

In memoriam profesorului Hodiş Alexandru


Iertare, distinse şi iubite profesore, Alexandru Hodiş, dacă nu ne pricepem să găsim, acum, cele mai potrivite cuvinte pentru a omagia un magister, un maestru în Limba şi literatura română, un Om între oameni, care s-a stins ca o lumânare, lăsându-ne mai săraci şi mai trişti!...citeste


 

9 aprilie

In memoriam - Alexandru Hodiş


Regretăm profund plecarea dintre noi a distinsului profesor de Limba şi literatura română Alexandru Hodiş, educator emerit, 44 de ani profesor şi peste 10 ani director la Şcoala Gimnazială din Ghiorac, reporter special al revistei noastre, titular al rubricii „Controverse", unde a semnat 35 de articole, cu pseudonimul Alex Serpens....citeste


 

Controverse (35)

Annie Bentoiu - o conştiinţă românească


Continuăm însemnările publicate în revista „OviDan", întrerupte din motive de sănătate, rugându-l pe Bunul Dumnezeu să ne ajute a sublinia contribuţia unor spirite luminate româneşti la cunoaşterea, cultivarea şi difuzarea valorilor noastre în circuitul universal....citeste


 

Controverse (34)

Solomon Marcus - partener de seamă în jocul internaţional al cercetării


Într-un număr recent al revistei „Ovidan", dl prof. universitar dr. Ioan Dziţac, rectorul Universităţii Agora, Oradea, publică un admirabil articol, de o uimitoare concizie, în care reuşeşte să evidenţieze toate laturile operei vaste şi diversificate a acad. Solomon Marcus....citeste


 

Controverse (33)

Critici sfâșiați lăuntric?


Nava-amiral a publicațiilor literar-culturale românești a decernat în februarie 2014 Premiul Cartea Anului al „României literare”, aflat la a XII-a ediție. ...citeste


 

Controverse (32)

O bere pentru Alex Ștefănescu


Când am aflat că dl Alex Ștefănescu are, în „Contemporanul Ideea europeană”, o rubrică permanentă intitulată „Literatura română după revoluție”, ne-au apărut în minte două enunțuri citite cândva într-un almanah literar:...citeste


 

Controverse (31)

Mihai Eminescu - contemporan de durată


Într-un studiu apărut cu multă vreme în urmă la Salonic, Antonis Mistakidis evidenția câteva trăsături definitorii pentru Mihai Eminescu și opera sa. ...citeste


 

Controverse (30)

Sextil Pușcariu - figură luminoasă și mereu actuală


Ne obișnuiserăm a-l întâlni, săptămână de săptămână, în paginile „României literare” pe dl Ion Simuț și-i citeam cu deosebit interes articolele (studiile publicate). ...citeste


 

Controverse (29)

Exercițiu de memorie culturală


În „Impresii literare” (1908), Ilarie Chendi remarca, în Viena, însuflețirea ajunsă la paroxism, convins fiind că aceasta se explică prin faptul că auto...citeste


 

Controverse (28)

Maestru și învățăcei – dialoguri polemice


Dl Paul Cernat a scris în „Observator cultural” nr. 427 o recenzie pozitivă la volumul „Carte de muncă” al lui Costi Rogozanu, afirmând, printre altele, că platforma Critic Atac e „cea mai importantă inițiativă intelectuală a ultimilor ani”....citeste


 

Controverse (27)

Demnitatea limbii versus glose pestilențiale


Cine privește, chiar în grabă, trista și încâlcita noastră perioadă de tranziție distinge ușor spectacolul grotesc ce a ocupat și ocupă scena, gemând de „măști râzânde puse bine pe-un caracter inimic”.(Eminescu) Grotesc, deoarece grotescul e „o anihilare tragică de valori, realizată prin deformare”. (E. Papu)...citeste


 

Controverse (26)

Istoria se repetă?


Se înmulțesc tot mai mult în ultima vreme vocile care își exprimă nedumerirea, dezamăgirea ori indignarea față de anumite aspecte din viața și lumea contemporană. Între acestea se distinge foarte clar glasul „docentului emerit de la universitățile din Leed (Marea Britanie) și Varșovia, unul dintre sociologii cei mai cunoscuți și influenți ai timpului nostru”. (Emil Rațiu)...citeste


 

Controverse (25)

Sănătatea morală a poeziei


În articolul „Blaga, totuși în actualitate” (R.l. nr. 52, 2012), dl Gheorghe Grigurcu afirmă că „marele poet și gânditor pare „defazat” în raport cu „globalizarea” care se arată dispusă a neglija particularitățile naturale ale popoarelor”....citeste


 

Controverse

Dreptul la contradiție și teama de posteritate


În 1983, dl N. Manolescu acorda lui P. Driscu un interviu în care, printre altele, afirma: „Eu am pledat întotdeauna pentru dreptul criticului la contradicție (...), la revenire, la revizuire...” Își întemeia afirmația pe considerentul că orice critic, în decursul timpului, învață și învățând își modifică gustul și înțelege altfel lucrurile....citeste


 

Controverse

„Un mod original de a trăi și dialoga cu literatura”


În vremea din urmă, numele lui N. Steinhardt apare tot mai des în revistele literare, articolele publicate demonstrând că monahul de la Rohia a fost o conștiință extraordinară, o ființă morală exemplară, un spirit dornic să-și lărgească necontenit orizontul cunoașterii....citeste


 

Controverse

Instalat în durată?


În nr. 33 al României literare (17. 08. 2012, p. 5), dl Alex Ștefănescu publică „Noi definiții critice”, ultima referindu-se la prof. univ. dr. Dumitru Micu, autor ce a scris peste 35 de cărți (monografii, sinteze, panorame, istorii ale literaturii etc.), peste 100 de prefețe la opere ale unor scriitori clasici și contemporani, iar în ultimii ani a publicat două lucrări memorialistice și un roman....citeste


 

Controverse

Profesori și scriitori de raftul întâi


O lume netrecută prin cărți, nemodelată de litera și spiritul lor, e o lume pierdută, deoarece indiferența (sau și mai rău disprețul) față de carte și școală înseamnă totodată indiferență și dispreț față de om, față de măreția ori tragismul vieții acestuia....citeste


 

Controverse

Iarași Caragiale


De la îngrijitorii ediției I. L. Caragiale Opere1 (Al. Rosetti, S. Cioculescu, L. Călin) știm că în ziarul „Viitorul” a fost dusă o campanie de presă împotriva scriitorului. ...citeste


 

Controverse

De ce nu îmbătrânește Caragiale?


Întrebarea aceasta și-o punea scriitorul Gh. Brăescu într-o convorbire cu F. Aderca și ea a fost consemnată de acesta din urmă în cartea sa „Mărturia unei generații”. Răspunsul îl dă tot autorul romanului „Moș Belea”. În opinia acestuia, Caragiale trăiește „pentru că n-au murit eroii lui”, pentru că mentalitatea a rămas aceeași și pentru că umorul său este luat din adevărul vieții....citeste


 

Controverse

Dulcea sinamăgire


Editorialul dlui N. Manolescu cu titlul „Avea Caragiale conștiință artistică?” (R.l. nr. 5, 2012) îi va nedumeri cu siguranță pe numeroșii iubitori ai scriitorului....citeste


 

Controverse

„Măseaua” lui Z. Stancu


În nr.1 (pe 2012) al României literare, dl Ilie Rad publica un fragment din caietele cu însemnări (aproape) zilnice ale lui M. Beniuc, intitulate „Însemnările unui om de rând” și aflate în arhiva prof. V. Fanache, autorul exegezei „Poezia lui M. Beniuc” (1972)....citeste


 

Controverse

Mușcați de invidie


Într-o anchetă realizată de N. Mecu în Revista de Istorie și Teorie Literară nr. 1-2 ianuarie - iunie 1989 cu titlul „Semnificații contemporane ale operei eminesciene” citim, printre altele, răspunsul Ioanei M. Petrescu și pe cel al lui Gheorghe Grigurcu. ...citeste


 

Controverse

Marx este un câine mort?


În România literară (nr. 37, 16.09.2011, p.9), dl Sorin Lavric publică o cronică a ideilor la volumul „Maeștri și discipoli”, de George Steiner, intelectualul de excepție, specializat deopotrivă în critica literară, în analiza fenomenului lingvistic și în teoria și istoria culturii, motiv pentru care unii l-au comparat cu M. de Montaigne și Erasmus din Rotterdam....citeste


 

Controverse

Amici - inamici


Alăturarea cuvintelor din fruntea acestor însemnări îi aparține dlui N. Breban și ea a fost folosită pentru a sugera relația dintre Marin Preda și autorul „Animalelor bolnave”, definită de acesta din urmă ca „o luptă pozitivă” între doi scriitori care, precizează N.B., se apropiau și în același timp se suspectau, deoarece ei propuneau tipuri de literatură diferite....citeste


 

Controverse

Criticul și noii comisari culturali


„Eminescu este pedepsit post – mortem, pentru că și-a iubit țara”.
Fraza de mai sus a fost extrasă din articolul „Iubire și pedeapsă”, scris de dl Alex Ștefănescu și publicat în R.l. nr. 14 din 8. 04. 2011, p. 5. ...citeste


 

Controverse

Revistele literare și pigmentarea politică


În cadrul temei fixate pentru luna aprilie, „Revistele literare - astăzi” și ca răspuns la o recenzie din „Cultura”, semnată de dl. C. Stănescu în care acesta compară echipa critică a „României literare” de astăzi cu cea din anii’60 – ’80, Gabriel Chifu scrie articolul „Două fețe ale aceleiași reviste” (R.l. 1 aprilie 2011)....citeste


 

Controverse

Școala – „un laborator al viitorului”


Sub titlul „Reforma școlii”, dl Nicolae Manolescu, „cel mai important critic postbelic”, cum îl numește Gabriel Chifu, publică în România literară (nr.1, 2011) un editorial plin de idei ce solicită luarea- aminte a tuturor factorilor implicați în ceea ce Domnia Sa numește „laboratorul viitorului”....citeste


 

Controverse

Criticul - „un mijlocitor cinstit”


Am fost îndemnați de Morice Blanchot a vedea în critic „un mijlocitor cinstit”, iar de Bernard Pingaud a-l socoti un cititor nu prea mult diferit de masa publicului, însă „un cititor de avangardă” la care apelăm ori de câte ori dorim să surprindem mișcarea profundă a unei opere, căci el posedă acea „experiență a posibilului”, locul comun unde un autor întâlnește mulțimea cititorilor săi....citeste


 

Controverse

Critici versus scriitori


În editorialul „Cultura premiilor” (România literară nr. 45), dl Nicolae Manolescu readuce în atenția cititorilor o problemă mai veche vizând relația critic literar - scriitor....citeste


 

Controverse

„Cultura bate criza”


În numărul 7 al acestei publicații („OviDan”), pornind de la o aserțiune a lui A. Thibaudet, ne întrebăm dacă marii profesori spre care se îndreaptă speranțele noastre vor găsi ”ideile matrice” care să ne îndrume și să ne scoată la lumină....citeste


 

Controverse

Cultura ca imagine


Citim cu plăcere, lăsându-ne cuprinși de o oarecare mândrie, articolul „Un stand românesc”, publicat de dl Mihai Zamfir la rubrica „Tropice surâzătoare” în România literară (nr. 42, din 5. XI. 2010, p.16). Autorul ne dă câteva informații despre Târgul de carte 2010 (desfășurat în orașul Brasilia), în cadrul căruia a funcționat pentru prima dată și un stand românesc, organizat de Ambasada română din Brazilia....citeste


 

Controverse

Cultura ca imagine


Citim cu plăcere, lăsându-ne cuprinși de o oarecare mândrie, articolul „Un stand românesc”, publicat de dl Mihai Zamfir la rubrica „Tropice surâzătoare” în România literară (nr. 42, din 5. XI. 2010, p.16)....citeste


 

Controverse

„Lamentamur non apparere labores nostros”


Peste vremi și mode, versul lui Horațiu intră în rezonanță cu frământarea scriitorului român, desprinsă din tema „Rezervația de scriitori”, fixată de România literară pentru luna octombrie 2010....citeste


 

Controverse

Eminescu – „un contemporan de durată”


Într-un număr mai vechi al său (12-18 I 1993, p.10), România literară se adresa „unor oameni de cultură români, nu numai literați, cu intenția de-a afla „cât de actual e Eminescu, de ce este actual, ce este mai actual și mai puțin actual” în/din scrierile sale....citeste


 

Controverse

Scriitori și „scrietori”


N-am putea spune ca toți cei care, după 1989, l-au „deconstruit”, „revizitat”, „revizuit” - recte defăimat - pe Eminescu suferă de ceea ce George Călinescu numea „amusie critică”. ...citeste


 

Controverse

Dar școala?!!


Când dl prim-ministru Emil Boc a vorbit atât de avântat despre „casa cărții”, ne venea să credem că iată, apăru un Borges-român care își imaginează raiul sub forma unei biblioteci....citeste


 

Controverse

Un exercițiu cinic?


Știam că toate regimurile de „forță” îi socotesc pe profesori simpli devoratori de bugete, dar credeam că la noi această atitudine e determinată doar de o ranchiună fiscală. ...citeste


 

sâmbătă, 1 noiembrie 2025, 22:53:34 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Invitație BestMusic

Duminică, 23 noiembrie,
AZTECA - Lansare ,,ÎNGER & D3MON" la Quantic, București.
Deci: duminică, 23 noiembrie 2025, de la ora 19.00 - Înger și demon...