Localități | Curtea de Argeș

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, numărul pe noiembrie

Nevoi, drepturi, îndatoriri, de academician Gheorghe PĂUN

Pentru că ne aflăm spre finalul Anului Solomon Marcus - 100, consacrat ca atare de UNESCO (s-a născut pe 1 martie 1925, la Bacău, a decedat pe 17 martie 2016, la București), încep direct prin a reaminti cele Zece nevoi umane de care educația ar trebui să țină seama, cuprinse într-o broșură publicată în 2015 de S. Marcus la Editura Spandugino, București:...citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, pe luna octombrie

Educația, boala (curabilă? a) Occidentului, de Gheorghe PĂUN

Nu singura și nu numai boală, desigur. Cauză și efect (a/al decăderii), teren de experimentare (a utopiilor care cultivă slăbiciunile bioinerente ale omului: comoditatea/lenea, hedonismul, atracția entropiei, nevoia de apartenență), „bulgăre de zăpadă" scăpat de sub control (înspre apusul civilizației?) - și încă altele la fel de alarmante. Ar trebui discutate pe îndelete toate acestea, ajunge să privim în jur, lucid și sincer, și, mesajul textului de față, să citim, pentru că mult s-a scris despre toate....citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, pe luna septembrie

Minunata lume nouă, de Gheorghe PĂUN

,,De nenumărate ori a fost invocată, inclusiv în revistă, cartea intitulată (după o sintagmă din piesa Furtuna a lui Shakespeare) ca mai sus, publicată de Aldous Huxley în 1932, în plină expansiune a producției de masă și a consumerismului. Distopia este îndreptată mai ales împotriva acestor două fenomene, cu uniformizarea implicită indusă de ele, de la obiectele de orice fel până la societate, la oameni inclusiv - în roman aceștia sunt produși în incubatoare (ideea de reproducere vivipară, cu o mamă și un tată aferenți, este obscenă, inadmisibilă în anul 632 din „epoca Ford" - lucrul este amintit de multe ori în carte), standardizați, la trup și intelect, pe clase/caste bine definite, produși în multe cópii, dar și educați/condiționați, prin repetare obsedantă de sloganuri, în somn eventual (hipnopedie), pentru a fi mulțumiți cu starea lor, cu casta, cu înfățișarea, cu munca pe care sunt puși să o facă. În vremurile din urmă, mai ales acest proces este ilustrat cu romanul lui Huxley, condiționarea în masă, prin droguri, sex și distracție, pentru a produce cetățeni mulțumiți, într-o societate stabilă....citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe luna august

Care este numele acestor vremuri?

,,Pentru cititorul care a fost interesat de jocuri logice (înaintea ETS - Era Telefoanelor Smart, iată deja o propunere - pentru că acum sunt la modă „jocurile din degete", nu cele „din neuroni"), întrebarea dinainte trimite probabil la titlul unei delicioase cărți de „logică distractivă" care se intitula chiar Care este titlul acestei cărți? A apărut în 1978 și era scrisă de Raymond Smullyan (1919-2017), „matematician, magician, pianist, logician, taoist și filosof american" (Google). E adevărat, apărea pe copertă și un subtitlu: „Ghicitoarea lui Dracula și alte jocuri logice", iar Google ne explică: „În puzzle-urile Transilvania, jumătate din personaje sunt nebune și cred doar lucruri false, iar cealaltă jumătate este alcătuită din personaje sănătoase și cred doar lucruri adevărate....citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe luna iulie

Să-i spunem cybersferă? de Gheorghe Păun

,,Competiție deschisă: cybersferă, infosferă, digisferă, webosferă sau alt cuvânt care va deveni „viral", apoi acceptat. Mesajul este că pe lângă multele învelișuri ale Pământului, naturale toate până acum, litosferă, biosferă, hidrosferă, atmosferă, cu straturile ei, și încă altele, în ultimele decenii omul a reușit să mai adauge unul, întins de la cablurile și fibrele optice de pe sol sau din subsol până la sateliții care roiesc în jurul planetei, paliere între care miliarde de procesoare (calculatoare, telefoane, senzori, camere video, bancomate, antene și relee, cipuri implantate sau nu, piloți automați și frigidere inteligente, drone, boți și roboți...) schimbă între ele miliarde de mesaje - de-ar face cel mai mic zumzet, ce zgomot ar fi, de ar produce măcar câte o scânteie, ce orbitor ar fi....citeste

Gheorghe Păun curteadelaarges@gmail.com

IA în context istoric. Puncte de vedere

1. Precizări preliminare
Textul de faţă s-a născut ca urmare directă a conferinţei cu acelaşi titlu pe care am ţinut-o pe 22 mai 2025 la Sala Dalles din Bucureşti, în seria „Conferinţele Dalles ale Academiei Române". ...citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, numărul din luna iunie

Arto (Salomaa), de Gheorghe Păun

,,Pe numele său complet, Arto Salomaa. Una dintre personalitățile istorice, fondatoare, ale informaticii teoretice - „cel care a dat nume domeniului", prin monografia Formal Languages pe care a publicat-o în 1973 la Academic Press. Un mare prieten al României, un mare om din toate punctele de vedere. Una dintre persoanele monumentale pe care le-am cunoscut, cu care am colaborat. S-a născut la 6 iunie 1934, a plecat spre sauna din ceruri (în folclorul finlandez, iadul e înghețat, raiul e o saună perpetuă) pe 26 ianuarie 2025. Prilej să mi-l amintesc pe Arto, să vă invit la a învăța câteva lucruri de la el, despre el....citeste

Joi, 22 mai 2025, va avea loc evenimentul

Conferinţele Dalles ale Academiei Române

Sub acest generic, la Sala Dalles din sector 1 Bucureşti, se va ţine joi, 22 mai, ora 18.00, conferinţa ,,Inteligenţa artificială în context istoric. Puncte de vedere", susținută de distinsul academician Gheorghe Păun......citeste

Sâmbătă, 10 mai, sărbătorim

Ziua Revistei de cultură ,,Curtea de la Argeș”

A devenit o tradiţie organizarea unei întâlniri a colaboratorilor şi cititorilor revistei, la vreme de primăvară-vară. Anul acesta, Ziua Revistei „Curtea de la Argeş" va fi sâmbătă, 10 mai 2025....citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe luna aprilie

Urmuz și avangardele, de Gheorghe Păun

,,Un titlu alternativ, mai explicit „angajat", putea fi: „Urmuz și Brâncuși - da, de-ai lui Tzara și Breton - nu!" A ajuns în pagină titlul de acum, nu numai pentru că este mai impersonal, ci și pentru a-l reaminti pe cel apărut ca „o orhidee neagră într-un lan de grâu" (al literaturii sămănătoriste a vremii - V. Lovinescu), născut la Curtea de Argeș, în luna martie, acum 142 de ani, omagiat din plin în Anul Urmuz 2023, dar despre care avem de vorbit în continuare, pentru că multe mai sunt de aflat și, mai ales, de spus....citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeş” nr. 3/2025

,,Harababura din învățământul românesc”, de Gheorghe Păun

Aveam deja pus în pagină un alt editorial pentru numărul de față, cu titlul Urmuz și avangardele, pentru că voiam să amintesc că Urmuz e născut în martie și, în context, să subliniez că avangardele au contribuit la... harababura din cultura curentă, prin multele trăsnăi pe care le-au propus, de dragul originalității și frondei cu orice preț. Mai mult, aveam aproape gata și editorialul pentru luna aprilie, „declanșat" de discuțiile jenante legate de coiful dacic furat din muzeul olandez - titlul era Ticăloșia intelectualilor trădători (am auzit unul la televizor vorbind, hodoronc-tronc, despre dacopații care se laudă cu coiful...), reamintind nu numai de cartea despre trădarea intelectualilor (referințe în articolele lui Horia Bădescu din decembrie 2023 și ianuarie 2024), ci și o sintagmă a lui Pamfil Șeicaru, din Scrieri, despre „scopiții naționali"....citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeş” nr. 2/2025

,,Libertatea cuvântului”, de Gheorghe Păun

Am pus ghilimele pentru că este un citat - de nicăieri și de pretutindeni, sintagma fiind invocată și când trebuie, și când nu trebuie. Nu știu care este opusul, formulat scurt. Cenzură, control, dictatură, un amestec din toate acestea, mai nou și acoperitor, corectitudine politică, dar ar trebui adăugate explicații. ...citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeş” pe ianuarie 2025

Editorial de tranziție, de Gheorghe Păun

,,Grăbit cum sunt (mai degrabă, precaut, consecvent unei axiome „bătrânești", căci generația tânără zâmbește când aude așa ceva, anume că ultima săptămână nu existăM!, amintind, la un nivel, recunosc, aproape maniacal, de „nu lăsa pe mâine ce poți face azi", în cazul meu, nu lăsa pe ultima săptămână...), schițasem un text pentru ianuarie încă pe vremea campaniilor electorale cu care ne-a procopsit calendarul toamnei ce-a trecut....citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe luna decembrie, 2024

Totul s-a spus, totul s-a scris... de Gheorghe Păun

,,O constatare resemnată este aceasta, dar tristă-gravă este continuarea ei: ...privind evoluția umanității, mersul lumii, dar nimeni nu citește și, mai ales, nimeni nu învață ceva din asta... Sigur, formulările sunt simplificatoare, dar aproape tragic este (poate fi) faptul că există sute de cărți în biblioteci și librării, scrise de sute de oameni înțelepți - filosofi, scriitori, politicieni, jurnaliști, psihologi, sociologi, de oameni lucizi și sensibili (Johan Galtung, unul dintre marii lucizi ai planetei, 1930-2024, spunea că, pentru a afla starea lucrurilor dintr-o societate, trebuie întrebate mamele și poeții), cărora le pasă cum merge lumea, s-au aplecat asupra subiectului cu pricepere, intuiție și metodă - cărți din care guvernele, supra-guvernele (mă gândesc la UE în primul rând) și cetățenii deopotrivă ar putea să învețe multe, prevenind îmbătrânirea nepotrivită, ca să nu spun de-a dreptul periculoasă, a omenirii - dar nimeni nu învață nimic!...citeste

Vineri, 22 noiembrie, ora 11.30, la Biblioteca Metropolitana Bucuresti, va avea loc întâlnirea

,,Centenarul suprarealismului și Urmuz”

Pe 23 noiembrie 2024, se împlinesc 101 ani de la plecarea lui Urmuz spre ,,infinitul mic", spre asteroidul căruia i-a dat nume....citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș

Enigme şi „enigmişti”..., de Gheorghe Păun

,,Încerc, vorba Eminescului, să rămân la toate rece, dar homo sum et nihil humano... Român sunt și... Nu știu cum s-o spun în latină, continuarea ar fi „tot ce e legat de istoria neamului mă interesează". Pentru că istoria nu este a istoricilor, ea este/ar trebui să fie a tuturor. Fiecare abordând-o pe „palierul" lui. Profesioniști unii, amatori alții, având-o în fișa postului primii, cititori și iubitori de istorie ceilalți, cu toții, conștienți de constrângerile statutului-priceperii, conștienți de limite, implicații, rigorile meseriei și ale bunului-simț....citeste

Evenimente, sâmbătă şi marți, la Curtea de Argeş şi Râmnicu Vâlcea

,,Înțelepciunea senectuții” și expoziția ,,Ești floare de dor, Basarabie”!

Sâmbătă, 5 octombrie 2024, de la ora 13.00, la Muzeul Municipal Curtea de Argeș (în Sala Basarabilor), va avea loc o întâlnire cu generalul centenar Radu Theodoru şi mai mulți prieteni ai săi, sub genericul ,,Înțelepciunea senectuții", iar protagoniștii evenimentului vor fi Radu Theodoru, general maior rtr., scriitor și luptător centenar al României, și Mihai Maxim, membru al Uniunii Scriitorilor și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. ...citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeş”, numărul din octombrie

Eminescu, coautor... Gheorghe Păun

Un titlu derutant-incomplet, mă grăbesc să înlocuiesc punctele de suspensie cu ceva lămuritor. Prima propunere: „Eminescu este, pentru mine, un coautor de primă mărime al limbii române", iar afirmația, neobișnuită poate la prima vedere, apare la pagina 11 a cărții Limba română, între infern și paradis, a profesorului Solomon Marcus (Editura Spandugino, 2014). Care adăuga: Eminescu „are merite speciale în configurarea părții de paradis a limbii". ...citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe luna august

Frontierele științei, de Gheorghe Păun

Termenul frontieră are o conotație optimistă, sugerează o graniță care se poate muta în mod repetat, mai departe și mai departe, cam ca în Vestul Sălbatic acum vreo două secole. Iar despre știință așa suntem obișnuiți să credem și chiar așa s-a întâmplat, de când avem o istorie a științei, am mers din progres în progres - cu atât mai pregnant după Renaștere și cartezianism, când știința s-a separat, programatic, de filosofie și religie....citeste

Vineri, 28 iunie și miercuri, 3 iulie, două întâlniri culturale

Un Popas Literar, în Orașul Regal, Curtea de Argeș!

Vineri, 28 iunie 2024, ora 16.00, în Orașul Regal, Curtea de Argeș, va avea loc Un Popas Literar, în organizarea Editurii Biscara....citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeş” pe luna iulie

Criza de lideri (în UE), de Gheorghe Păun

,,Da, de la UE plec, pentru că la acest nivel lucrurile sunt clare și parcă în degradare fără scăpare - când văd ideile-deciziile-directivele prea ades grăbite, utopice, contraproductive (nu le mai iau în seamă și pe cele aberant progresiste, woke), de prea multe ori contrazise de realitate și tot de multe ori ajustate de contradirective ulterioare, am în fața ochilor un grup de liceeni care, aflați în săptămâna „școala altfel", s-au instalat în birourile de la Bruxelles și se întrec, amuzându-se, în a conduce Europa cea unită, întrecerea având un singur criteriu: care e decizia cea mai cool... Dar criza din titlu se resimte peste tot în lume, în particular, pe meleagurile noastre. ...citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe luna iunie

Două Renașteri, trei-patru duble revoluții..., de Gheorghe Păun

,,Un argument creaționist sună cam așa: dacă, într-o pădure, zărești pe jos o piatră, nu te miri cum a ajuns acolo, dar dacă dai peste un ceas, este clar că el nu e un obiect rezultat dintr-o evoluție naturală, ci este creat. Cam așa mă uit eu uneori la „potrivirile" din istorie, chiar dacă bine știu că există și întâmplare, ciclicitate și alte legități și, peste toate, stăruința omului de a vedea coincidențe și de a le da înțeles....citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe luna mai

Etichetopatia, de Gheorghe Păun

,,Mă grăbesc să preiau rugămintea Poetului, „Tu, iartă-mă, limbă română!", vinovat simțindu-mă pentru chinuita construcție din titlu, dar am dorit să concentrez într-un cuvânt un rezumat al rândurilor care urmează. Se sugerează o boală, molipsitoare chiar (iar aici mi se pare a se ascunde aspectul cel mai grav, pentru că duce la o veritabilă pandemie), aceea de a pune etichete, agresiv-minimalizatoare, se-nțelege. Porecle ar fi cuvântul cel mai potrivit, dar „poreclitopatia" ar fi și mai greu de pronunțat-acceptat....citeste

În 13 aprilie, dublu eveniment, Ziua revistei ,,Curtea de la Argeş” și

Întâlnire: In Memoriam Nicolae Dabija

Evenimentul de sâmbătă este cuprins în cadrul Podului de Reviste, o serie de acţiuni iniţiată în octombrie 2011, la Chişinău, de revistele ,,Curtea de la Argeş" şi ,,Literatura şi Arta", la care s-au alăturat multe alte reviste din Ţară şi din Basarabia....citeste

Sâmbătă, 13 aprilie, sărbătorim

Ziua revistei de cultură ,,Curtea de la Argeș”

Sâmbătă, 13 aprile 2024, vom sărbători, Ziua revistei de cultură ,,Curtea de la Argeș", sub genericul ,,In memoriam Nicolae Dabija"....citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, numărul din aprilie

Basarabie, lacrimă fierbinte, de Gheorghe Păun

,,Titlul vrea să reamintească un altul similar, apărut în acest colț de pagină în noiembrie 2012, Basarabie, lacrimă caldă. Anii scurși de atunci și tot ce s-a întâmplat prin lume în vremea asta motivează un titlu „actualizat". Gândindu-mă la lungul-cruntul secol de rusificare, la stalinism, foamete, gulag și Siberia, la Cotul Donului și Transnistria, și mai potrivit ar fi fost Basarabie, lacrimă sângerie. Nu l-am ales pe ultimul pentru că poate părea ostentativ-dramatic, deși dramatică a fost istoria neamului....citeste

Joi, 28 martie 2024 , ora 18.00, la Sala Dalles

Conferințele DALLES ale Academiei Române

Urmuz - inimitabilul înainte-mergător
Va conferenția acad. Gheorghe Păun....citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeş” pe luna martie

Hlizeala și lașitatea, de Gheorghe Păun

,,Când sunt la volan, ca să nu mă deranjeze la condus, caut la radio posturi „liniștite", doar cu muzică de s-ar putea. Știu că nu pot scăpa de reclame, dar în prea multe cazuri dau peste alte... zgomote: perechi de prezentatori care chicotesc încontinuu, orice ar spune unul, celălalt se amuză. Bun, mai bine veseli decât triști, ca să emit o cugetare adâncă....citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeş”, pe luna februarie

Dragul de FMI..., de Gheorghe Păun

,,Îmi amintesc de anii '90, cei ai tranziției dinspre „centralismul naționalist" către „capitalismul globalist, de piață liberă" (ghilimelele relativizează cât și ce e de relativizat...), îmi amintesc adesea cu detalii, de aceea mai nostalgic, dar și cu mai multă jenă. Presupun că, la fel ca mine, mulți alți contemporani încearcă aceleași sentimente. Amerindieni care nu mai văzuseră cai și armuri și care au crezut că pe cai, în armuri, au coborât zeii pe Pământ... - am mai folosit comparația asta....citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, nr. 1/2024

Colind, de unul singur, de Gheorghe Păun

Măcar de-ar ninge, îmbelșugat, din greu, trei zile și trei nopți la rând, cât gardul să crească omătul, să nu mai rămână roată pe drumuri - numai sănii de s-ar putea, cu cai și cu clopoței care să râdă pân' la lacrimi....citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe luna decembrie

2024, un an pentru istorie, de Gheorghe Păun

,,Pentru a estompa aparența... nostradamiană a titlului (deși, cine nu e interesat de previziuni ale viitorului, cine nu-și imaginează măcar scenarii în direcția asta?), mă grăbesc să adaug că, în ultima vreme, fiecare an e „un an pentru istorie", iese din rând cu ceva memorabil. Memorabil pe termen scurt, dar sentimentul este că „trăim vremuri speciale", care au toate șansele să rămână și pe termen lung în carte. De câțiva ani buni tot zic că sunt toate semnele că parcurgem un punct de inflexiune a evoluției umanității, că lucrurile trebuie și sunt pe cale să se schimbe, structural- paradigmatic, să fie altfel, pentru că așa nu se mai poate continua....citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, numărul din noiembrie 2023

,,Amurg de anotimpuri, povârniș de vremuri”

,,Noiembrie acela, noiembrie de acum - un secol înțesat cu ani între cele două luni în care și plouă, și ninge - și ninge, și plouă (aici, Bacovia, mai la vale, numai Urmuz, îngăduitorul meu colaborator), o bătaie de pleoapă pentru corpii cerești, indiferenții, vanitoșii, căci se învârtesc în veci de veci gratuit și numai pentru a-i vedea alții......citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe luna octombrie

Urmuz și Eminescu, de Gheorghe Păun

,,Presupun că vor exista cititori care vor fi contrariați de această alăturare cu tentă comparativă, dar mă grăbesc să precizez că intenția rândurilor de față este mai degrabă de a semnala o temă de cercetare și că între cei doi mari există mult mai numeroase legături, asemănări chiar, decât ne putem imagina la prima vedere. Evident, putem distinge un număr de paliere diferite ale discuției....citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeş”, pe luna septembrie

Între locomotivă și IA, de Gheorghe Păun

,,Am văzut și prin mass-media, am întâlnit și în realitatea-reală persoane „optimiste" care, atunci când se vorbește despre pericolele care ne pândesc dinspre IA (inteligența artificială, abreviere folosită la paritate cu cea englezească, AI), răspund, cu un zâmbet cunoscător, că „așa a fost și atunci când au apărut locomotivele, sperioșii le-au asociat tot felul de pericole"....citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, pe luna august

Complicele meu, Urmuz, de Gheorghe Păun

,,Scrierea editorialului este unul dintre cei mai delicați pași din realizarea revistei. Pentru că este o operațiune lunară (îndatoririle periodice sunt stresante, nu-i așa?), pentru că e vorba despre prima pagină, pentru că așa m-am obișnuit, să iau foarte în serios unele lucruri. Plec de la premisa (poate fi falsă, dar asta nu mă ajută) că și cititorul ia în serios editorialul - cititorul propriu-zis și de bună-credință, deopotrivă cu cel care are sarcină să citească și eventual să și scrie despre ceea ce citește....citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe iulie

A I sau A nu I?

Pentru început, să urmărim un raționament interesant pus la cale de domnul redactor-șef Gheorghe Păun, în al său editorial!...citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, pe luna iunie

Trotineta, ca totem, de Gheorghe Păun

,,Dacă mai adăugăm şi un cod QR, obţinem chiar un blazon al vremurilor din urmă, de fapt, mai ales al generaţiei tinere­deştepte şi­frumoase, după cum se autonumeşte ea, bine infantilizată, după cum sugerează „blazonul" propus mai devreme, dizgraţios precum numitul cod. ...citeste

,,Curtea de la Argeș” nr. 5 (150)

Un posibil Proiect de ţară: Resuveranizarea

Lecturăm numărul din luna mai al revistei de cultură ,,Curtea de la Argeș"......citeste

Între 17-19 martie, în ,,orașul regal” Curtea de Argeș, va avea loc

Simpozionul Internațional Urmuz, 140-100

,,O noutate absolută în peisajul cultural și jurnalistic românesc, prima manifestare cu caracter național de acest gen, după Centenarul din 1983"....citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeş”, nr. 3 /2023

Nume mari, despre Urmuz

,,Nume mari, profesionişti, rostind/scriind vorbe mari. Şi, multe dintre ele, spuse „în linişte", nu imediat după moartea sa, sub emoţia evenimentului. Vorbe care par disproporţionate, în raport cu puţinătatea operei (cunoscute a) lui Urmuz - poate tocmai de aceea părând mai justificate, ţinând seama de posteritatea impresionantă pe care acesta o cunoaşte. Disproporţionate vorbele şi în raport cu alţi scriitori, care au scris incomparabil mai mult, dar care „au rămas" incomparabil mai puţin în memoria literară şi culturală în general....citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, pe luna februarie

Identitate, suveranitate şi unitate națională, de Gheorghe Păun

Era sfârşitul lui ianuarie 2017.
Lumea scârţâia din toate încheieturile, globalismul tropaia cu neruşinare crescândă - la noi, mai ales promovat de trompetele bruxelezooengiste, prin Ţinutul Secuiesc se terfelea Constituţia, în mass­-media se terfelea românismul, Parlamentul trăncănea şi Cotroceniul zâmbea aerian - ca totdeauna. Milioane bune de români culegeau căpşuni şi sparanghel prin lume. ...citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe luna ianuarie 2023

Noi, incaşii sau noii incași...

,,Prin aducerea ultimului i mai în faţă şi ştergerea virgulei, obţinem o variantă de interes, „Noii incaşi...", dar cea mai cuprinzătoare formulare este combinaţia „Noi, noii incaşi...", şi acesta este laitmotivul rândurilor care urmează....citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe luna decembrie

Şi ningă, zăpada ne-ngroape...

,,O spune Bacovia, ne­-o cântă Nicu Alifantis....citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, numărul pe luna noiembrie

Sfârșitul ideologiilor (?)

,,Semnul de întrebare este, desigur, o măsură de precauţie, ştiind că mai toate sfârşiturile majore anunţate în ultimele decenii se tot amână, chiar dacă, unele, au fost prezise de „colapsologi" bine documentaţi. ...citeste

Invitație la Curtea de Argeș, la

Vernisaj și ,,mini salon” de carte

Joi, 20 octombrie 2022, la Curtea de Argeș, Oraș Regal și Curte a lui Urmuz, va avea loc a doua ediție a Salonului de Toamnă,...citeste

De toamnă... ,,albastră

D-ale toamnei

Muzică, poezie, culoare,
sub sigla ,,De-ale toamnei",
cu trei protagoniste de mare clasă:...citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”

Globalizare - OK, Globalism - ba!

În editorial, domnul academician Gheorghe Păun, redactorul-șef, obișnuiește să pună punctul pe i în evidențierea unor idei, păreri, opinii care multora le scapă printre degete, părându-li-se minore, neînsemnate sau ,,banale", trecute la index, dar care ne privesc pe toți, lumea întreagă, întreg mapamondul, fiind în măsură a afecta chiar viitorul omenirii, dacă nu deschidem ochii... la timp!...citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș

Orizontal/vertical, de Gheorghe Păun

,,Am separat cele două cuvinte „ferm orientate" cu mai ambigua linie oblică pentru a complica puțin titlul, altfel, cum se va vedea imediat, el este de o simplitate împinsă spre limită. Am plecat de la o maximă a lui Napoleon - Bonaparte, desigur - citată pe prima pagină a numărului anterior al revistei: „Nu există decât două țări, Orientul și Occidentul; două popoare: orientali și occidentali". Dezarmant de reducționistă afirmație, dar, ținând seama cine-i este autorul, ar trebui să ne dea de gândit. Iar lumea, chiar și cea de azi, la două secole distanță, îl ilustrează și îi cam dă dreptate. ...citeste

Joi, la Curtea de Argeș, va fi dezvelit oficial

Monumentul Urmuz

Tocmai a fost ridicat monumentul Urmuz, o siluetă stilizată, așezată în fața plăcii de bronz cu chipul lui Urmuz, în apropierea cafenelei ,,La Urmuz", toate pe locul unde a fost casa în care s-a născut Dumitru, devenit apoi Demetru... (în fața Primăriei municipiului)....citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe luna august

Ziua revistei, 2022

,,De obicei, pe acest colț de pagină nu am avut în vedere evenimente, ci „idei (cât de cât) perene", dar nu mă dezic total nici acum, pentru că ceea ce urmează nu numai că nu este un „reportaj", ci chiar se referă la două idei „de cursă lungă", fiecare meritând o dezbatere separată și amândouă centrale pentru întâlnirea de sâmbătă, 11 iunie 2022....citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, pe luna iulie

Așa grăit-a... Gheorghe Păun

,,Nu, nu Zarathustra, ci împăratul... Titlu alternativ, și mai potrivit: Așa grăit-au generalii, pentru a sublinia de la început că am în vedere cartea Napoleon Bonaparte în două sute de maxime comentate, apărută în 2022, la Editura Univers, București, sub semnătura generalului Mircea Chelaru....citeste

Sâmbătă, 11 iunie,

Ziua revistei ,,Curtea de la Argeş”

După doi ani de întrerupere pandemică, revista lunară de cultură ,,Curtea de la Argeş" (primul număr a apărut în decembrie 2010, deci se află în al treisprezecelea an editorial) organizează, sâmbătă, 11 iunie 2022, tradiţionala întâlnire cu colaboratorii şi prietenii. ...citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” nr. 6 (139)

În Țara Minunilor, de Gheorghe Păun

,,Mă grăbesc a spune că am preluat titlul unei incitante (dar posibil derutante) cărţi, publicate în 2022 la Editura Aius din Craiova, atenuez „misterul" sugerat de paranteza dinainte precizându-­i subtitlul - „Pagini de jurnal american" - şi adaug că este scrisă de un nume-­garanţie, Crisula Ştefănescu, scriitoare, din 1983 şi până în 1995, cercetător şi redactor la Radio „Europa Liberă". ...citeste

De Ziua Regalităţii

Lansări de carte de 10 Mai

Pentru mulţi ani Zi Naţională a Regatului României, 10 Mai este, prin Legea nr. 103/2015, din nou zi de sărbătoare naţională, neliberă....citeste

Invitație la Ziua Revistei

Dragi Prieteni ai revistei ,,Curtea de la Argeș”

După doi ani de întrerupere pandemică, sunteți invitați la o nouă întâlnire Ziua Revistei, sâmbătă, 11 iunie 2022. ...citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” nr. 5 (138)

Între îndoială și îndărătnicie, de Gheorghe Păun

Termenul „îndărătnicie" poate fi înlocuit cu perseverență, speranță, datorie, revoltă și încă altele. Îndoiala rămâne și (pentru că) este un sentiment a cărui aripă amar-neliniștitoare mă atinge din când în când. Îndoiala și oboseala (despre care i-am auzit vorbind și pe unii colaboratori ai revistei)....citeste

Luni, 18 aprilie, la C.C.A. ,,George Topîrceanu” din Curtea de Argeș

,,Muzica și culorile, gramatica și matematica”

Luni, 18 aprilie, ora 15.00, la Centrul de Cultură și Arte ,,George Topîrceanu" din Curtea de Argeș, va avea loc lansarea unei cărți cu un titlu incitant, ,,Muzica și culorile, gramatica și matematica", de Dumitru Milcoveanu, editată și prezentată de dirijorul-muzicolog româno-spaniol Octav Calleya....citeste

Citiți, în avans, ,, Curtea de la Argeș” nr. 4 (137)

Voluptatea terorii și experimentul Milgram, de Gheorghe Păun

,,Scriu aceste rânduri pe la mijlocul lunii februarie, se pare că vine și primăvara (cam devreme), și sfârșitul pandemiei (cam târziu). Nu știu cum vor arăta lucrurile peste o lună, când se va tipări revista de față, sper că nu numai pandemia, ci și „convoaiele libertății" să fie istorie atunci. La fel ca vreo doi-trei șefi de state care-mi motivează titlul......citeste

Vineri, 18 martie, la C.C.A. ,,G. Topîrceanu” Curtea de Argeș

Expoziție dedicată lui Urmuz

Vineri, la Centrul de Cultură și Arte ,,George Topîrceanu din Curtea de Argeș (de la ora 16.00) va avea loc vernisajul Expoziției (de fotografii) dedicate lui Urmuz. ...citeste

,,Curtea de la Argeș” nr. 3/2022

Stat versus cetățean, de acad. Gheorghe Păun

,,Dacă în spatele acestui text ar sta presupunerea că există o teorie a conspirației (dar nu este cazul!), aș fi mai liniștit, pentru că un conspirator poate fi eventual identificat și i te poți opune. Premisa este însă că procesul e totalmente natural, organic, structural, deci inevitabil și de neoprit. Poate aduce și asta un fel de liniște, căci neputința simplifică. Nu te poți pune cu natura, cu istoria însăși. Numai un cataclism major o poate întoarce din drum, nu oamenii (mai ales după un anumit stadiu)....citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” nr. 2 (135) /februarie 2022

Alertă: Urmuz!..., de Gheorghe Păun

,,Recunosc, titlul dinainte atrage atenția, dar este derutant-alarmist, nu pe deplin suprapus pe mesajul acestui editorial, pentru că mesajul este, de fapt, următorul: Atenție, se apropie Anul Urmuz, 2023, când se împlinesc 140 de ani de la nașterea sa (17 martie 1883, Curtea de Argeș) și 100 de la moartea sa (23 noiembrie 1923)!...citeste

Cu sufletul preaplin

România de la Argeș, către întreaga românime!

O dată e 1 Decembrie în an!
... și ardeleni, moldoveni, basarabeni, dobrogeni, olteni, bănățeni, marmațieni, bucovineni......citeste

Vorbim din nou despre Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, nr. 12/ 2021

,,Poporul are întotdeauna dreptate”, editorial de Gheorghe Păun

,,Afirmația din titlu nu este, pentru cele ce urmează, un slogan, ci o axiomă. Nenegociabilă așadar. Îmi bazez siguranța (1) pe etimologia mereu invocatei democrații, laitmotiv (real sau demagogic) al întregii vieți politice - demos kratos, puterea poporului, (2) pe vorba latină vox populi, vox dei, (3) pe recurenta amenințare a politicienilor, a opoziției către putere de obicei, cu „să revenim la popor", instanța supremă, la alegeri, anticipate sau nu (4), etc. etc. ...citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” numărul din noiembrie 2021

Centralizarea lumii, de Gheorghe Păun

,,Un titlu evaziv, care nu spune prea mult, neavând măcar un adjectiv în componență. E de bine sau de rău? Mă grăbesc să clarific: centralizarea lumii, ca pericol pentru lume. Unul dintre multele pericole, este adevărat, la vremea curentă, a „îmbătrânirii" civilizației umane. Știu ce risc propunându-mi/vă un asemenea subiect, pentru că știu că centralizarea are mulți avocați, ba există și multe argumente obiective, le putem chiar numi științifice, în favoarea ei....citeste

Astăzi, vom face vorbire despre

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” nr. 10 (131), din oct.2021

Deoarece nu avem editorial, după cum aflăm chiar din titlu, să intrăm în miezul problemelor....citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” nr. 9/130 din sept. 2021

Trăinicia întru neam, de Gheorghe Păun

,,Aveam în minte două titluri (deci două subiecte) pentru editorialul lunii septembrie, cel de deasupra, mai optimist și mai prețios, epitetul de pe urmă venind dinspre termenul cel plin de miez, întru, preluat de la Constantin Noica, precum și mai apropiatul de realitate „Suspinul din jurul granițelor", vădit mai trist și mai conjunctural, dar și mai urgent într-un anume sens. ...citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” – august 2021

Un Decalog, două decaloguri, de Gheorghe Păun

,,Cu inițială majusculă este indicat, desigur, setul de reguli dictate de Dumnezeu lui Moise, pe muntele Sinai....citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” – iulie 2021

Complexele prezentului, de Gheorghe Păun

,,Am mai vorbit despre „sechestrarea în prezent", despre sacrificarea viitorului în numele prezentului, despre războiul împotriva memoriei, deci, a trecutului. ...citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, pe luna iunie

Matematică, pentru a salva democrația, de Gheorghe Păun

,,Un titlu dătător de speranțe, pentru că, se știe/crede, dacă matematica spune ceva, atunci așa trebuie să fie! Iar democrația, în ultima vreme, chiar pare a avea nevoie de un terapeut, poate chiar adus cu ambulanța, deci în condiții de urgență...", scrie domnul redactor-șef Gheorghe Păun în editorial....citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe luna mai 2021

Respectul față de text, de Gheorghe Păun

,,Am auzit pentru prima dată sintagma aceasta, pe vremea când eram student, de la profesorul Solomon Marcus (scriu pe la jumătatea lunii martie, folosesc prilejul pentru a reaminti că a plecat în Lumea de Lumină exact acum cinci ani, a trecut deja un lustru de atunci!). ...citeste

O revistă pe lună: ,,Curtea de la Argeș” nr. 4 (125) din 2021

Utilitatea inutilului, de Gheorghe Păun

,,Textul de faţă are două puncte de plecare, un... cititor de contoare la care voi reveni imediat şi o carte cu titlul de mai sus, atrăgătoare şi ca aspect, şi în conţinut, trimisă în librării prin toamna lui 2020 de Editura Spandugino, Bucureşti....citeste

,,Curtea de la Argeș” nr. 3/2021

Tocqueville et al., de Gheorghe Păun

,,Am ales acest titlu neutru şi scurt, dar m-­a tentat şi „Despre mitul celei mai consolidate democraţii". ...citeste

Gheorghe Păun

Treizeci și cinci de interviuri

Am semnalat, la timp, apariția unor volume pe care și noi le-am primit de la distinsul academician Gheorghe Păun, redactorul-șef al Revistei de cultură ,,Curtea de la Argeș", revistă pe care vi-o supunem atenției, lună de lună....citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, numărul din septembrie

Paradisul e dincolo..., de Gheorghe Păun

Am scris titlul cursiv, pentru a sugera că este un citat (din „folclor"), ba chiar unul care nu trebuie neapărat luat la propriu. ...citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, numărul pe luna august

Moda post, post-mode, de Gheorghe Păun

Un joc de cuvinte, îl „descifrez" imediat. Nu e vorba despre postul Paștelui sau de alt post de natură gastronomică, nu e vorba despre un post-funcție într-o schemă de personal, nu e vorba despre vreun substantiv, ci de prefixul post, cu sensul după, același în mai multe limbi (ceea ce, probabil, i-a facilitat succesul). Prefixul de care, de câteva decenii bune, se abuzează copios. ...citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, numărul din luna iulie

,,M-am sălbăticit…”, de Gheorghe Păun

,,După „evenimentele din '89" am petrecut ceva mai mult de două decenii „pribegind pe la curțile matematice ale lumii" (autocitat), într-o singurătate mult productivă profesional, dar apăsător-derutantă: citisem, nu mai știu unde, că singurătatea înțelepțește, însă eu constatam, cu fiecare zi mai sigur de asta, că singurătatea sălbăticește... Nu ilustrez, asta e doar o mărturisire, nu un autodenunț. Eram pe atunci (sunt și acum, dar de pe alte poziții, pentru că am fost reparat, prilej cu care mi-am reevaluat drastic prioritățile) și bun prieten cu cardiologii și, tot frecventându-i, am mai făcut o observație indubitabilă, pandant la cea dinainte: frica prostește......citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, pe luna iunie

Europa, încotro? (întreabă și se întreabă redactorul-șef, acad. Gheorghe Păun)

,,Întrebarea i se adresează Europei, de aici, virgula din titlu, dar este și o întrebare-mirare, ușor retorică, de simplu cetățean (româno-european, aș zice), având ca obiect Europa cea Unită (UE), așa cum pare ea a trece prin pandemia provocată (motivată?) de noul coronavirus. ...citeste

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, pe luna mai

Viața în vremea pandemiei, de Gheorghe Păun

,,Titlul se vrea o aluzie la Dragoste în vremea holerei, romanul lui Márquez, ecranizat ulterior, dar ceea ce urmează nu este decât o suită de însemnări care puteau fi foarte bine puse și sub o siglă de tipul „despre fragilitatea omului și omenirii". ...citeste

Revista ,,Curtea de la Argeș”, numărul din aprilie

Ecumenismul Dacoromaniei, de Gheorghe Păun

Este posibil ca deja titlul dinainte să provoace multora oarece „urticarie" și este sigur că pledoaria pe care o încerc în continuare va avea o asemenea urmare... ...citeste

La 102 ani de la exemplara hotărâre a Sfatului Ţării de unire a Basarabiei cu Ţara

Basarabia este România

Dragi Prieteni ai revistei ,,Curtea de la Argeş",...citeste

O carte din Biblioteca Revistei ,,Curtea de la Argeș”

,,Memoria lacrimei”, de Nicolae Enescu (ediția a II-a)

La îndemnul lui Mihai Golescu, directorul ziarului piteștean ,,Argeșul", profesorul Nicolae Enescu și-a publicat memoriile însângerate... de bătăi, foamete, înscenarea împușcării, tortură și interogatorii....citeste

„De din vale de Rovine/ Grăim, Doamnă, către Tine”…

De pe Argeș în sus și în jos, dinspre Curtea de Argeș și din ,,Curtea de la Argeș”, avem mare Dor de Eminescu!

Miercuri, 15 ianuarie 2020, de Ziua Culturii Naționale, în jurul monumentului Domnului Eminescu...ridicat la Curtea de Argeș, în iunie 2018 (autor, Radu Adrian), venit-au localnici, oficialități, mulți elevi, multe flori, Corala ,,Orfeu" și soare... mult am avut, de ,,la zidirea soarelui"......citeste