Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 aprilie 2024

Concurs național pentru profesori, în programul LifeLab.

Premii pentru cadrele didactice care documentează și argumentează folosirea la clasă a fișelor educaționale cu aplicații practice de educație financiară la mai multe discipline
Banca Comercială Română (BCR) anunță extinderea programului LifeLab la nivel național, potrivit comunicatului de presă transmis cu ocazia Zilei Educației Financiare. Proiectul își propune să recompenseze profesorii care integrează noțiuni de educație financiară și discuțiile despre bani și comportamente financiare responsabile în predarea disciplinelor lor, la clasă.
Petiția pentru introducerea educației financiare în materiile predate la școală este deschisă și sunt invitați să o semneze cei care vor să susțină această schimbare.
Se pot înscrie toți profesorii care vor să le ofere elevilor lor abordări interesante, captivante și ancorate în realitate, chiar la disciplinele pe care le predau, indiferent de ciclul de învățământ, din orice școală și grădiniță.
Pentru a se înscrie, trebuie doar să își creeze un cont pe platforma Școala de Bani, să descarce materialele educaționale deja publicate în proiectul LifeLab, potrivite pentru materia pe care o predau și să le aplice la clasă.
Evident, profesorii care se înscriu trebuie să documenteze acest demers didactic prin fotografii sau clipuri video, realizate în timpul implementării fișelor la ore, să urce fișierele pe un link de transfer. Apoi, datele profesorului și o mică descriere despre cum a decurs ora și link-ul de transfer vor trebui completate pe pagina proiectului.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Localități | Curtea de Argeș

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe luna iunie

Două Renașteri, trei-patru duble revoluții..., de Gheorghe Păun


,,Un argument creaționist sună cam așa: dacă, într-o pădure, zărești pe jos o piatră, nu te miri cum a ajuns acolo, dar dacă dai peste un ceas, este clar că el nu e un obiect rezultat dintr-o evoluție naturală, ci este creat. Cam așa mă uit eu uneori la „potrivirile" din istorie, chiar dacă bine știu că există și întâmplare, ciclicitate și alte legități și, peste toate, stăruința omului de a vedea coincidențe și de a le da înțeles....citeste


 

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe luna mai

Etichetopatia, de Gheorghe Păun


,,Mă grăbesc să preiau rugămintea Poetului, „Tu, iartă-mă, limbă română!", vinovat simțindu-mă pentru chinuita construcție din titlu, dar am dorit să concentrez într-un cuvânt un rezumat al rândurilor care urmează. Se sugerează o boală, molipsitoare chiar (iar aici mi se pare a se ascunde aspectul cel mai grav, pentru că duce la o veritabilă pandemie), aceea de a pune etichete, agresiv-minimalizatoare, se-nțelege. Porecle ar fi cuvântul cel mai potrivit, dar „poreclitopatia" ar fi și mai greu de pronunțat-acceptat....citeste


 

În 13 aprilie, dublu eveniment, Ziua revistei ,,Curtea de la Argeş” și

Întâlnire: In Memoriam Nicolae Dabija


Evenimentul de sâmbătă este cuprins în cadrul Podului de Reviste, o serie de acţiuni iniţiată în octombrie 2011, la Chişinău, de revistele ,,Curtea de la Argeş" şi ,,Literatura şi Arta", la care s-au alăturat multe alte reviste din Ţară şi din Basarabia....citeste


 

Sâmbătă, 13 aprilie, sărbătorim

Ziua revistei de cultură ,,Curtea de la Argeș”


Sâmbătă, 13 aprile 2024, vom sărbători, Ziua revistei de cultură ,,Curtea de la Argeș", sub genericul ,,In memoriam Nicolae Dabija"....citeste


 

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, numărul din aprilie

Basarabie, lacrimă fierbinte, de Gheorghe Păun


,,Titlul vrea să reamintească un altul similar, apărut în acest colț de pagină în noiembrie 2012, Basarabie, lacrimă caldă. Anii scurși de atunci și tot ce s-a întâmplat prin lume în vremea asta motivează un titlu „actualizat". Gândindu-mă la lungul-cruntul secol de rusificare, la stalinism, foamete, gulag și Siberia, la Cotul Donului și Transnistria, și mai potrivit ar fi fost Basarabie, lacrimă sângerie. Nu l-am ales pe ultimul pentru că poate părea ostentativ-dramatic, deși dramatică a fost istoria neamului....citeste


 

Joi, 28 martie 2024 , ora 18.00, la Sala Dalles

Conferințele DALLES ale Academiei Române


Urmuz - inimitabilul înainte-mergător
Va conferenția acad. Gheorghe Păun....citeste


 

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeş” pe luna martie

Hlizeala și lașitatea, de Gheorghe Păun


,,Când sunt la volan, ca să nu mă deranjeze la condus, caut la radio posturi „liniștite", doar cu muzică de s-ar putea. Știu că nu pot scăpa de reclame, dar în prea multe cazuri dau peste alte... zgomote: perechi de prezentatori care chicotesc încontinuu, orice ar spune unul, celălalt se amuză. Bun, mai bine veseli decât triști, ca să emit o cugetare adâncă....citeste


 

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeş”, pe luna februarie

Dragul de FMI..., de Gheorghe Păun


,,Îmi amintesc de anii '90, cei ai tranziției dinspre „centralismul naționalist" către „capitalismul globalist, de piață liberă" (ghilimelele relativizează cât și ce e de relativizat...), îmi amintesc adesea cu detalii, de aceea mai nostalgic, dar și cu mai multă jenă. Presupun că, la fel ca mine, mulți alți contemporani încearcă aceleași sentimente. Amerindieni care nu mai văzuseră cai și armuri și care au crezut că pe cai, în armuri, au coborât zeii pe Pământ... - am mai folosit comparația asta....citeste


 

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, nr. 1/2024

Colind, de unul singur, de Gheorghe Păun


Măcar de-ar ninge, îmbelșugat, din greu, trei zile și trei nopți la rând, cât gardul să crească omătul, să nu mai rămână roată pe drumuri - numai sănii de s-ar putea, cu cai și cu clopoței care să râdă pân' la lacrimi....citeste


 

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe luna decembrie

2024, un an pentru istorie, de Gheorghe Păun


,,Pentru a estompa aparența... nostradamiană a titlului (deși, cine nu e interesat de previziuni ale viitorului, cine nu-și imaginează măcar scenarii în direcția asta?), mă grăbesc să adaug că, în ultima vreme, fiecare an e „un an pentru istorie", iese din rând cu ceva memorabil. Memorabil pe termen scurt, dar sentimentul este că „trăim vremuri speciale", care au toate șansele să rămână și pe termen lung în carte. De câțiva ani buni tot zic că sunt toate semnele că parcurgem un punct de inflexiune a evoluției umanității, că lucrurile trebuie și sunt pe cale să se schimbe, structural- paradigmatic, să fie altfel, pentru că așa nu se mai poate continua....citeste


 

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, numărul din noiembrie 2023

,,Amurg de anotimpuri, povârniș de vremuri”


,,Noiembrie acela, noiembrie de acum - un secol înțesat cu ani între cele două luni în care și plouă, și ninge - și ninge, și plouă (aici, Bacovia, mai la vale, numai Urmuz, îngăduitorul meu colaborator), o bătaie de pleoapă pentru corpii cerești, indiferenții, vanitoșii, căci se învârtesc în veci de veci gratuit și numai pentru a-i vedea alții......citeste


 

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe luna octombrie

Urmuz și Eminescu, de Gheorghe Păun


,,Presupun că vor exista cititori care vor fi contrariați de această alăturare cu tentă comparativă, dar mă grăbesc să precizez că intenția rândurilor de față este mai degrabă de a semnala o temă de cercetare și că între cei doi mari există mult mai numeroase legături, asemănări chiar, decât ne putem imagina la prima vedere. Evident, putem distinge un număr de paliere diferite ale discuției....citeste


 

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeş”, pe luna septembrie

Între locomotivă și IA, de Gheorghe Păun


,,Am văzut și prin mass-media, am întâlnit și în realitatea-reală persoane „optimiste" care, atunci când se vorbește despre pericolele care ne pândesc dinspre IA (inteligența artificială, abreviere folosită la paritate cu cea englezească, AI), răspund, cu un zâmbet cunoscător, că „așa a fost și atunci când au apărut locomotivele, sperioșii le-au asociat tot felul de pericole"....citeste


 

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, pe luna august

Complicele meu, Urmuz, de Gheorghe Păun


,,Scrierea editorialului este unul dintre cei mai delicați pași din realizarea revistei. Pentru că este o operațiune lunară (îndatoririle periodice sunt stresante, nu-i așa?), pentru că e vorba despre prima pagină, pentru că așa m-am obișnuit, să iau foarte în serios unele lucruri. Plec de la premisa (poate fi falsă, dar asta nu mă ajută) că și cititorul ia în serios editorialul - cititorul propriu-zis și de bună-credință, deopotrivă cu cel care are sarcină să citească și eventual să și scrie despre ceea ce citește....citeste


 

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe iulie

A I sau A nu I?


Pentru început, să urmărim un raționament interesant pus la cale de domnul redactor-șef Gheorghe Păun, în al său editorial!...citeste


 

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, pe luna iunie

Trotineta, ca totem, de Gheorghe Păun


,,Dacă mai adăugăm şi un cod QR, obţinem chiar un blazon al vremurilor din urmă, de fapt, mai ales al generaţiei tinere­deştepte şi­frumoase, după cum se autonumeşte ea, bine infantilizată, după cum sugerează „blazonul" propus mai devreme, dizgraţios precum numitul cod. ...citeste


 

,,Curtea de la Argeș” nr. 5 (150)

Un posibil Proiect de ţară: Resuveranizarea


Lecturăm numărul din luna mai al revistei de cultură ,,Curtea de la Argeș"......citeste


 

Între 17-19 martie, în ,,orașul regal” Curtea de Argeș, va avea loc

Simpozionul Internațional Urmuz, 140-100


,,O noutate absolută în peisajul cultural și jurnalistic românesc, prima manifestare cu caracter național de acest gen, după Centenarul din 1983"....citeste


 

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeş”, nr. 3 /2023

Nume mari, despre Urmuz


,,Nume mari, profesionişti, rostind/scriind vorbe mari. Şi, multe dintre ele, spuse „în linişte", nu imediat după moartea sa, sub emoţia evenimentului. Vorbe care par disproporţionate, în raport cu puţinătatea operei (cunoscute a) lui Urmuz - poate tocmai de aceea părând mai justificate, ţinând seama de posteritatea impresionantă pe care acesta o cunoaşte. Disproporţionate vorbele şi în raport cu alţi scriitori, care au scris incomparabil mai mult, dar care „au rămas" incomparabil mai puţin în memoria literară şi culturală în general....citeste


 

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, pe luna februarie

Identitate, suveranitate şi unitate națională, de Gheorghe Păun


Era sfârşitul lui ianuarie 2017.
Lumea scârţâia din toate încheieturile, globalismul tropaia cu neruşinare crescândă - la noi, mai ales promovat de trompetele bruxelezooengiste, prin Ţinutul Secuiesc se terfelea Constituţia, în mass­-media se terfelea românismul, Parlamentul trăncănea şi Cotroceniul zâmbea aerian - ca totdeauna. Milioane bune de români culegeau căpşuni şi sparanghel prin lume. ...citeste


 

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe luna ianuarie 2023

Noi, incaşii sau noii incași...


,,Prin aducerea ultimului i mai în faţă şi ştergerea virgulei, obţinem o variantă de interes, „Noii incaşi...", dar cea mai cuprinzătoare formulare este combinaţia „Noi, noii incaşi...", şi acesta este laitmotivul rândurilor care urmează....citeste


 

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe luna decembrie

Şi ningă, zăpada ne-ngroape...


,,O spune Bacovia, ne­-o cântă Nicu Alifantis....citeste


 

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, numărul pe luna noiembrie

Sfârșitul ideologiilor (?)


,,Semnul de întrebare este, desigur, o măsură de precauţie, ştiind că mai toate sfârşiturile majore anunţate în ultimele decenii se tot amână, chiar dacă, unele, au fost prezise de „colapsologi" bine documentaţi. ...citeste


 

Invitație la Curtea de Argeș, la

Vernisaj și ,,mini salon” de carte


Joi, 20 octombrie 2022, la Curtea de Argeș, Oraș Regal și Curte a lui Urmuz, va avea loc a doua ediție a Salonului de Toamnă,...citeste


 

De toamnă... ,,albastră

D-ale toamnei


Muzică, poezie, culoare,
sub sigla ,,De-ale toamnei",
cu trei protagoniste de mare clasă:...citeste


 

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”

Globalizare - OK, Globalism - ba!


În editorial, domnul academician Gheorghe Păun, redactorul-șef, obișnuiește să pună punctul pe i în evidențierea unor idei, păreri, opinii care multora le scapă printre degete, părându-li-se minore, neînsemnate sau ,,banale", trecute la index, dar care ne privesc pe toți, lumea întreagă, întreg mapamondul, fiind în măsură a afecta chiar viitorul omenirii, dacă nu deschidem ochii... la timp!...citeste


 

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș

Orizontal/vertical, de Gheorghe Păun


,,Am separat cele două cuvinte „ferm orientate" cu mai ambigua linie oblică pentru a complica puțin titlul, altfel, cum se va vedea imediat, el este de o simplitate împinsă spre limită. Am plecat de la o maximă a lui Napoleon - Bonaparte, desigur - citată pe prima pagină a numărului anterior al revistei: „Nu există decât două țări, Orientul și Occidentul; două popoare: orientali și occidentali". Dezarmant de reducționistă afirmație, dar, ținând seama cine-i este autorul, ar trebui să ne dea de gândit. Iar lumea, chiar și cea de azi, la două secole distanță, îl ilustrează și îi cam dă dreptate. ...citeste


 

Joi, la Curtea de Argeș, va fi dezvelit oficial

Monumentul Urmuz


Tocmai a fost ridicat monumentul Urmuz, o siluetă stilizată, așezată în fața plăcii de bronz cu chipul lui Urmuz, în apropierea cafenelei ,,La Urmuz", toate pe locul unde a fost casa în care s-a născut Dumitru, devenit apoi Demetru... (în fața Primăriei municipiului)....citeste


 

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe luna august

Ziua revistei, 2022


,,De obicei, pe acest colț de pagină nu am avut în vedere evenimente, ci „idei (cât de cât) perene", dar nu mă dezic total nici acum, pentru că ceea ce urmează nu numai că nu este un „reportaj", ci chiar se referă la două idei „de cursă lungă", fiecare meritând o dezbatere separată și amândouă centrale pentru întâlnirea de sâmbătă, 11 iunie 2022....citeste


 

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, pe luna iulie

Așa grăit-a... Gheorghe Păun


,,Nu, nu Zarathustra, ci împăratul... Titlu alternativ, și mai potrivit: Așa grăit-au generalii, pentru a sublinia de la început că am în vedere cartea Napoleon Bonaparte în două sute de maxime comentate, apărută în 2022, la Editura Univers, București, sub semnătura generalului Mircea Chelaru....citeste


 

Sâmbătă, 11 iunie,

Ziua revistei ,,Curtea de la Argeş”


După doi ani de întrerupere pandemică, revista lunară de cultură ,,Curtea de la Argeş" (primul număr a apărut în decembrie 2010, deci se află în al treisprezecelea an editorial) organizează, sâmbătă, 11 iunie 2022, tradiţionala întâlnire cu colaboratorii şi prietenii. ...citeste


 

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” nr. 6 (139)

În Țara Minunilor, de Gheorghe Păun


,,Mă grăbesc a spune că am preluat titlul unei incitante (dar posibil derutante) cărţi, publicate în 2022 la Editura Aius din Craiova, atenuez „misterul" sugerat de paranteza dinainte precizându-­i subtitlul - „Pagini de jurnal american" - şi adaug că este scrisă de un nume-­garanţie, Crisula Ştefănescu, scriitoare, din 1983 şi până în 1995, cercetător şi redactor la Radio „Europa Liberă". ...citeste


 

De Ziua Regalităţii

Lansări de carte de 10 Mai


Pentru mulţi ani Zi Naţională a Regatului României, 10 Mai este, prin Legea nr. 103/2015, din nou zi de sărbătoare naţională, neliberă....citeste


 

Invitație la Ziua Revistei

Dragi Prieteni ai revistei ,,Curtea de la Argeș”


După doi ani de întrerupere pandemică, sunteți invitați la o nouă întâlnire Ziua Revistei, sâmbătă, 11 iunie 2022. ...citeste


 

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” nr. 5 (138)

Între îndoială și îndărătnicie, de Gheorghe Păun


Termenul „îndărătnicie" poate fi înlocuit cu perseverență, speranță, datorie, revoltă și încă altele. Îndoiala rămâne și (pentru că) este un sentiment a cărui aripă amar-neliniștitoare mă atinge din când în când. Îndoiala și oboseala (despre care i-am auzit vorbind și pe unii colaboratori ai revistei)....citeste


 

Luni, 18 aprilie, la C.C.A. ,,George Topîrceanu” din Curtea de Argeș

,,Muzica și culorile, gramatica și matematica”


Luni, 18 aprilie, ora 15.00, la Centrul de Cultură și Arte ,,George Topîrceanu" din Curtea de Argeș, va avea loc lansarea unei cărți cu un titlu incitant, ,,Muzica și culorile, gramatica și matematica", de Dumitru Milcoveanu, editată și prezentată de dirijorul-muzicolog româno-spaniol Octav Calleya....citeste


 

Citiți, în avans, ,, Curtea de la Argeș” nr. 4 (137)

Voluptatea terorii și experimentul Milgram, de Gheorghe Păun


,,Scriu aceste rânduri pe la mijlocul lunii februarie, se pare că vine și primăvara (cam devreme), și sfârșitul pandemiei (cam târziu). Nu știu cum vor arăta lucrurile peste o lună, când se va tipări revista de față, sper că nu numai pandemia, ci și „convoaiele libertății" să fie istorie atunci. La fel ca vreo doi-trei șefi de state care-mi motivează titlul......citeste


 

Vineri, 18 martie, la C.C.A. ,,G. Topîrceanu” Curtea de Argeș

Expoziție dedicată lui Urmuz


Vineri, la Centrul de Cultură și Arte ,,George Topîrceanu din Curtea de Argeș (de la ora 16.00) va avea loc vernisajul Expoziției (de fotografii) dedicate lui Urmuz. ...citeste


 

,,Curtea de la Argeș” nr. 3/2022

Stat versus cetățean, de acad. Gheorghe Păun


,,Dacă în spatele acestui text ar sta presupunerea că există o teorie a conspirației (dar nu este cazul!), aș fi mai liniștit, pentru că un conspirator poate fi eventual identificat și i te poți opune. Premisa este însă că procesul e totalmente natural, organic, structural, deci inevitabil și de neoprit. Poate aduce și asta un fel de liniște, căci neputința simplifică. Nu te poți pune cu natura, cu istoria însăși. Numai un cataclism major o poate întoarce din drum, nu oamenii (mai ales după un anumit stadiu)....citeste


 

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” nr. 2 (135) /februarie 2022

Alertă: Urmuz!..., de Gheorghe Păun


,,Recunosc, titlul dinainte atrage atenția, dar este derutant-alarmist, nu pe deplin suprapus pe mesajul acestui editorial, pentru că mesajul este, de fapt, următorul: Atenție, se apropie Anul Urmuz, 2023, când se împlinesc 140 de ani de la nașterea sa (17 martie 1883, Curtea de Argeș) și 100 de la moartea sa (23 noiembrie 1923)!...citeste


 

Cu sufletul preaplin

România de la Argeș, către întreaga românime!


O dată e 1 Decembrie în an!
... și ardeleni, moldoveni, basarabeni, dobrogeni, olteni, bănățeni, marmațieni, bucovineni......citeste


 

Vorbim din nou despre Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, nr. 12/ 2021

,,Poporul are întotdeauna dreptate”, editorial de Gheorghe Păun


,,Afirmația din titlu nu este, pentru cele ce urmează, un slogan, ci o axiomă. Nenegociabilă așadar. Îmi bazez siguranța (1) pe etimologia mereu invocatei democrații, laitmotiv (real sau demagogic) al întregii vieți politice - demos kratos, puterea poporului, (2) pe vorba latină vox populi, vox dei, (3) pe recurenta amenințare a politicienilor, a opoziției către putere de obicei, cu „să revenim la popor", instanța supremă, la alegeri, anticipate sau nu (4), etc. etc. ...citeste


 

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” numărul din noiembrie 2021

Centralizarea lumii, de Gheorghe Păun


,,Un titlu evaziv, care nu spune prea mult, neavând măcar un adjectiv în componență. E de bine sau de rău? Mă grăbesc să clarific: centralizarea lumii, ca pericol pentru lume. Unul dintre multele pericole, este adevărat, la vremea curentă, a „îmbătrânirii" civilizației umane. Știu ce risc propunându-mi/vă un asemenea subiect, pentru că știu că centralizarea are mulți avocați, ba există și multe argumente obiective, le putem chiar numi științifice, în favoarea ei....citeste


 

Astăzi, vom face vorbire despre

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” nr. 10 (131), din oct.2021


Deoarece nu avem editorial, după cum aflăm chiar din titlu, să intrăm în miezul problemelor....citeste


 

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” nr. 9/130 din sept. 2021

Trăinicia întru neam, de Gheorghe Păun


,,Aveam în minte două titluri (deci două subiecte) pentru editorialul lunii septembrie, cel de deasupra, mai optimist și mai prețios, epitetul de pe urmă venind dinspre termenul cel plin de miez, întru, preluat de la Constantin Noica, precum și mai apropiatul de realitate „Suspinul din jurul granițelor", vădit mai trist și mai conjunctural, dar și mai urgent într-un anume sens. ...citeste


 

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” – august 2021

Un Decalog, două decaloguri, de Gheorghe Păun


,,Cu inițială majusculă este indicat, desigur, setul de reguli dictate de Dumnezeu lui Moise, pe muntele Sinai....citeste


 

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” – iulie 2021

Complexele prezentului, de Gheorghe Păun


,,Am mai vorbit despre „sechestrarea în prezent", despre sacrificarea viitorului în numele prezentului, despre războiul împotriva memoriei, deci, a trecutului. ...citeste


 

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, pe luna iunie

Matematică, pentru a salva democrația, de Gheorghe Păun


,,Un titlu dătător de speranțe, pentru că, se știe/crede, dacă matematica spune ceva, atunci așa trebuie să fie! Iar democrația, în ultima vreme, chiar pare a avea nevoie de un terapeut, poate chiar adus cu ambulanța, deci în condiții de urgență...", scrie domnul redactor-șef Gheorghe Păun în editorial....citeste


 

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe luna mai 2021

Respectul față de text, de Gheorghe Păun


,,Am auzit pentru prima dată sintagma aceasta, pe vremea când eram student, de la profesorul Solomon Marcus (scriu pe la jumătatea lunii martie, folosesc prilejul pentru a reaminti că a plecat în Lumea de Lumină exact acum cinci ani, a trecut deja un lustru de atunci!). ...citeste


 

O revistă pe lună: ,,Curtea de la Argeș” nr. 4 (125) din 2021

Utilitatea inutilului, de Gheorghe Păun


,,Textul de faţă are două puncte de plecare, un... cititor de contoare la care voi reveni imediat şi o carte cu titlul de mai sus, atrăgătoare şi ca aspect, şi în conţinut, trimisă în librării prin toamna lui 2020 de Editura Spandugino, Bucureşti....citeste


 

,,Curtea de la Argeș” nr. 3/2021

Tocqueville et al., de Gheorghe Păun


,,Am ales acest titlu neutru şi scurt, dar m-­a tentat şi „Despre mitul celei mai consolidate democraţii". ...citeste


 

Gheorghe Păun

Treizeci și cinci de interviuri


Am semnalat, la timp, apariția unor volume pe care și noi le-am primit de la distinsul academician Gheorghe Păun, redactorul-șef al Revistei de cultură ,,Curtea de la Argeș", revistă pe care vi-o supunem atenției, lună de lună....citeste


 

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, numărul din septembrie

Paradisul e dincolo..., de Gheorghe Păun


Am scris titlul cursiv, pentru a sugera că este un citat (din „folclor"), ba chiar unul care nu trebuie neapărat luat la propriu. ...citeste


 

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, numărul pe luna august

Moda post, post-mode, de Gheorghe Păun


Un joc de cuvinte, îl „descifrez" imediat. Nu e vorba despre postul Paștelui sau de alt post de natură gastronomică, nu e vorba despre un post-funcție într-o schemă de personal, nu e vorba despre vreun substantiv, ci de prefixul post, cu sensul după, același în mai multe limbi (ceea ce, probabil, i-a facilitat succesul). Prefixul de care, de câteva decenii bune, se abuzează copios. ...citeste


 

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, numărul din luna iulie

,,M-am sălbăticit…”, de Gheorghe Păun


,,După „evenimentele din '89" am petrecut ceva mai mult de două decenii „pribegind pe la curțile matematice ale lumii" (autocitat), într-o singurătate mult productivă profesional, dar apăsător-derutantă: citisem, nu mai știu unde, că singurătatea înțelepțește, însă eu constatam, cu fiecare zi mai sigur de asta, că singurătatea sălbăticește... Nu ilustrez, asta e doar o mărturisire, nu un autodenunț. Eram pe atunci (sunt și acum, dar de pe alte poziții, pentru că am fost reparat, prilej cu care mi-am reevaluat drastic prioritățile) și bun prieten cu cardiologii și, tot frecventându-i, am mai făcut o observație indubitabilă, pandant la cea dinainte: frica prostește......citeste


 

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, pe luna iunie

Europa, încotro? (întreabă și se întreabă redactorul-șef, acad. Gheorghe Păun)


,,Întrebarea i se adresează Europei, de aici, virgula din titlu, dar este și o întrebare-mirare, ușor retorică, de simplu cetățean (româno-european, aș zice), având ca obiect Europa cea Unită (UE), așa cum pare ea a trece prin pandemia provocată (motivată?) de noul coronavirus. ...citeste


 

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, pe luna mai

Viața în vremea pandemiei, de Gheorghe Păun


,,Titlul se vrea o aluzie la Dragoste în vremea holerei, romanul lui Márquez, ecranizat ulterior, dar ceea ce urmează nu este decât o suită de însemnări care puteau fi foarte bine puse și sub o siglă de tipul „despre fragilitatea omului și omenirii". ...citeste


 

Revista ,,Curtea de la Argeș”, numărul din aprilie

Ecumenismul Dacoromaniei, de Gheorghe Păun


Este posibil ca deja titlul dinainte să provoace multora oarece „urticarie" și este sigur că pledoaria pe care o încerc în continuare va avea o asemenea urmare... ...citeste


 

La 102 ani de la exemplara hotărâre a Sfatului Ţării de unire a Basarabiei cu Ţara

Basarabia este România


Dragi Prieteni ai revistei ,,Curtea de la Argeş",...citeste


 

O carte din Biblioteca Revistei ,,Curtea de la Argeș”

,,Memoria lacrimei”, de Nicolae Enescu (ediția a II-a)


La îndemnul lui Mihai Golescu, directorul ziarului piteștean ,,Argeșul", profesorul Nicolae Enescu și-a publicat memoriile însângerate... de bătăi, foamete, înscenarea împușcării, tortură și interogatorii....citeste


 

„De din vale de Rovine/ Grăim, Doamnă, către Tine”…

De pe Argeș în sus și în jos, dinspre Curtea de Argeș și din ,,Curtea de la Argeș”, avem mare Dor de Eminescu!


Miercuri, 15 ianuarie 2020, de Ziua Culturii Naționale, în jurul monumentului Domnului Eminescu...ridicat la Curtea de Argeș, în iunie 2018 (autor, Radu Adrian), venit-au localnici, oficialități, mulți elevi, multe flori, Corala ,,Orfeu" și soare... mult am avut, de ,,la zidirea soarelui"......citeste


 

joi, 23 mai 2024, 09:45:46 Ora de vară a Europei de Est